Retrospectiva alegerilor prezidentiale din România anului 2014

Abstract

The aim of this paper is to take a radiograph of Romania presidential elections of 2014, starting from a general framework in which these elections were held, continuing with issues and debates that characterized this context and ending with international reactions regarding the new elected-president in the foreign press and from the officials. This radiograph brings a series of questions: was the final result of these elections an accident? Was it an express of confidence for the successful candidate or the result of discontent with the current political system, a vote of hope? In this regard, I consider absolutely necessary to understand how the president was elected, the reasons behind this choice and especially if the hopes of voters will be reflected in the work of Klaus Iohannis during his term.

Headnote

Abstract

The aim of this paper is to take a radiograph of Romania presidential elections of 2014, starting from a general framework in which these elections were held, continuing with issues and debates that characterized this context and ending with international reactions regarding the new elected-president in the foreign press and from the officials. This radiograph brings a series of questions: was the final result of these elections an accident? Was it an express of confidence for the successful candidate or the result of discontent with the current political system, a vote of hope? In this regard, I consider absolutely necessary to understand how the president was elected, the reasons behind this choice and especially if the hopes of voters will be reflected in the work of Klaus Iohannis during his term.

Keywords

Romania; presidential elections; 2014; Klaus Iohannis; Victor Ponta; diaspora

Cadru general

Alegerile prezidentiale din România anului 2014, organízate în doua tururi de scrutin, în zilele de 2 noiembrie - turul I, respectiv 16 noiembrie - turul II, s-au desfasurat într-un context intern tumultos. în primul rând, în périoada dintre cele doua tururi, au avut loc o serie de proteste motivate de chestiuni precum: organizarea deficitarâ a alegerilor în diaspora si nemultumirea fata de sistemul politic románese actual. Mai mult, alegerile prezidentiale s-au caracterizat si printr-o prezenta ridicata la vot atât în tarâ, cât si în strainatate1, precum si printr-un numär mare de candidati înscrisi în cursa pentru prezidentiale, respectiv 14.2 Apoi, în perioada alegerilor si în imediata încheiere a acestora, atât ministrul de externe în functie la acea datä, Titus Corlâtean, cât si cel numit ulterior plecärii acestuia, Teodor Melescanu, si-au dat demisia pe fondul nemultumirilor sociale.

Rezultatele primului tur de scrutin prezidential i-au trimis în turul doi pe reprezentantul Part id u lu i Social Democrat, Victor Ponta, si pe cel al Aliantei Crestin Liberale (ACL), Klaus lohannis, pentru ca rezultatele finale sä-l desemneze presedinte ales al României pe cel din urmä. în acest sens, e important sä mentionäm faptul cä statisticile realízate în intervalul mai - octombrie 2014 l-au desemnat câstigâtor al cursei pentru prezidentiale nu pe Klaus lohannis, ci pe Victor Ponta, la diferentâ semnificativâ, de multe ori pânâ la 10%. în acest context, se pune întrebarea cârui fapt s-a datorat aceastâ schimbare si care e semnificatia rezultatului final al alegerilor? în încercarea de a oferi räspunsuri la aceste chestiuni, am notât faptul cä, e drept, orice schimbare vine ca un efect al unui cumul de factori, dintre care unul este predominant-în cazul acesta, votul din diaspora. Acesta din urmä poate fi privit ca factor declansator al schimbärii votului initial, nesolutionarea organizärii votului în sträinätate determinând nemultumire socialä, care la rându-i a deschis contextul prielnic nemultumirii, de multe ori neexteriorizate, fatä de întreg sistemul politic románese. Astfel, am putea conchide cä votul final a fost unul împotriva sistemului actual, asa cum de altfei, s-a întâmplat si în cazul alegerilor de dupä cäderea comunismului. Atitudine de nemultumire, de sperantä, nu neapärat de încredere în candidatul ales. Un vot pentru un alt Stil, pentru o altfel de abordare a politicii românesti. Si în acest sens, consider imperios necesarä întelegerea modului în care a fost ales presedintele, a motivelor care au déterminât aceastä alegere si, mai aies, cât se vor reflecta sperantele cetätenilor români în activitatea non administratii.

Problematici si polemici

Principala problemä aflatä în atentia cetätenilor români în perioada alegerilor prezidentiale din 2014 a fost reprezentatä de imposibilitatea unui numär important de români din diaspora de a-si exprima optiunea politicâ. Acest aspect a fost pus pe seama numärului insuficient al sect i i lor de votare din sträinätate si pe cea a procedeului deficitar de votare din afara tärii. Pe acest fond au apärut mamfestatii în multe orase ale Romániei, actiuni motivate drept un act de solidaritate cu románii care s-au confruntat cu aceastä situatie si ca un semnal de atentionare a autoritätilor competente ín vederea luärii unor mäsuri. Datä fiind aceastä situatie, BEC a anuntat printr-un comunicat de presä cä deschiderea de noi sect i i de votare ín diaspora este atât legalä, cât si recomandatä4. Replica MAE a fost aceea de respingere a acestei initiative, motivând cä nu a venit printr-o hotäräre juridicä si cä nu exista baza légala pentru acest lucru.5 Ulterior acestui fapt, pe fondul problemeior votului în diaspora, a venit si demisia ministrului afacerilor externe de la acel moment, Titus Corlâtean, pe data de 10 noiembrie, pe motiv cä nu doreste sä încalce legea: "(...) nu accept sä încalc legea si legalitatea, nu pot accepta ca institutia MAE sä fie fortatä sä încalce legea pe considérente de interese politice, electorate (...), si nu pot accepta sä ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilorprezidentiale din turul II pe considérente de nelegalitate a înfiintârii de noi sectii de votare în sträinätate. "6 Opt zile mai târziu, pe 18 noiembrie, situatia aceasta avea sä se répété în sensul cä si ministrul afacerilor externe numit dupâ demisia lui Titus Corlâtean, Teodor Melescanu, avea sä procedeze la fel. Pe acelasi fond : "Ràmâne însâ un fapt, si anume cä nu toti cetätenii români din sträinätate si-au putut exercita dreptul de vot si acest lucru trebuie asumat. întrucât träim într-o tarâ unde nimeni nu prea îsi asumâ responsabilitâtile si singura preocupare este plasarea responsabilitätilor de la unul la altul, eu, ca un om de onoare, îmi asum aceastà responsabilízate si îmi voi depune astäzi, la sedinta de guvern, mandatul de ministru al afacerilor externe."7 De subliniat în acest context, în jurul cäruia s-au créât o serie de discutii, este faptul cä leg is lat ia în vigoare în Romania permitea ca în afara sect i i lor de votare de pe lângâ misiunile diplomatice si of ic i i le consulare ale statului román sä se organizeze si alte sectii de votare, cu acordul guvernului tärii respective.8

Continuând registrul referitor la solicitäri de solucionare a situatiei în cauzâ, o serie de organisme ale societätii civile au lansat apeluri cätre autoritâtile competente de la Bucuresti. De exemplu, Federatia asociatiilor de români din Europa a solicitât BEC sä prelungeascä programul sect i i lo r de votare din sträinätate, unde mii de persoane nu au reusit sä voteze pânâ la închiderea urnelor9. în acelasi registru se încadreazâ si actiunile unor diplomat! români din Italia, care au cerut sprijinul autoritâtilor locale italiene pentru deschiderea de sectii de votare în alte douä orase (Riano si Verbia), în care se aflä o comunitate numeroasä de români.

în aceeasi ordine de idei, s-a remarcat si initiativa Ligii Studentilor Români din Sträinätate (LSRS) si a Fundatiei Centrul pentru Accès la Expertiza Studentilor si Absolventilor Români (C.A.E.S.A.R.) ce a constat într-o petitie prin care au solicitât autoritâtilor abilitate cresterea de urgentä a numärului de sectii de votare în sträinätate în conformitate cu ultímele estimäri.10 Aceastä petitie, semnatä de peste 4.500 de cetäteni români din întreaga lume, a fost depusâ la sediul Ministerului Afacerilor Externe pe 10 noiembrie, însâ a rämas färä räspuns. Mai mult, plecând de la premisa cä legea este în vigoare chiar si dupâ încheierea campaniei électorale, LSRS si C.A.E.S.A.R. au cerut si identificarea si sanctionarea celor care se fac responsabili pentru "împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a a lege" (Codul Penal, Art. 385, alin. 1). De asemenea, au solicitât Parlamentului României si factorilor de decizie sä dezbatä public si sä adopte de urgentâ legea votului electronic sau prin corespondentä, mäsuri care ar garanta exercitarea dreptului la vot al cetätenilor români din sträinätate. Aceste douä entitäti au adus la cunostinta autoritätilor competente de la Bucuresti faptul cä în lipsa unor mäsuri eficiente, vor pune bazele unei initiative cetätenesti, la nivel national, pentru introducerea în Parlament a votului electronic sau prin corespondentä.11

O altä problematicä apärutä în contextul alegerilor prezidentiale s-a créât în jurul organizärii unei dezbateri électorale. Acest aspect s-a aflat în atentia opiniei publice si a oamenilor de televiziune, eu atât mai mult cu cât înaintea turului I de scrutin nu a existât nicio dezbatere la care sä ia parte cel putin doi dintre cei 14 candidati. în schimb, în al doilea tur de scrutin s-au concretizat douä astfel de dezbateri: prima a avut loe pe 11 noiembrie, iar cea de-a doua, pe 12 noiembrie.

Aspectele prezentate mai sus au reprezentat o realitate a alegerilor prezidentiale din 2014, precum si o radiografié a unei nemultumiri sociale care, analizatä în esenta actiunilor ei în acest context, a déterminât schimbarea balantei votului din primul tur, precum si pe cel al statisticilor amintite la începutul lucrärii. De asemenea, putem extrapola aceastâ interpretare pânâ la a sustine cä rezúmatele votului turului doi au fost un accident, e drept, unul fericit pentru unul dintre candidati, fapt ce a venit pe fondul a o serie de factori între care predominant a fost cel al votului din diaspora. Trebuie însâ subliniat cä multe dintre initiativele de schimbare au venit din rândul tinerilor, asa cum s-a întâmplat si în alegerile de dupâ 1989, incluzându-le aici si pe cele legate de mobilizarea în sensul protestelor.

Reactii internationale la alegerea lui Klaus Iohannis: presa strâinà vs. Oficialitâti

Rezultatul alegerilor prezidentiale din România anului 2014 a trezit atât interesul presei internationale, care a notât o serie de aspecte în acest sens, cât si pe cel al unor oficiali sträini. Pentru exemplificare, am ales o serie de pu b I icat i i, agentii de presä si de televiziune, precum Reuters, Euronews, BBC, New York Times, Le Monde, El Mundo. Se impune mentionat de la început faptul cä tóate aceste entitäti media au subliniat surpriza rezultatului final al alegerilor, precum si situatia internâ si cea din diaspora, încercând sä gäseascä explicatii pentru acestea si sä realizeze un profil al presedintelui aies.

Prin urmare, publicatia francezä Le Monde, într-un articol intitulât "En Roumanie, un président très Iiké", a notât surpriza pe care a creat-o victoria lui Klaus Iohannis, subliniind cä aceasta reprezintä, pe de o parte, dovada faptului cä acum campaniile au câstig de cauzâ în online si, pe de altä parte, cä reprezintä semnul unei generatii tiñere care a ajuns sä impunä o modalitate mai directä de a influenta rezultatul final al alegerilor. De asemenea, publicatia a afirmat si faptul cä victoria surprizä a lui Klaus Iohannis a provocat un val de simpatie spontanä, de care nu s-a bucurat niciun presedinte dupä cäderea regimului comunist. Mai mult, de la Victoria sa, acesta a devenit un personaj important al retelei de socializare Facebook în Europa. Cu peste 1, 2 milioane de ,,like"-uri adúnate într-o säptämänä pe pagina sa, el i-a depásit pe Angela Merkel (900.000 ,,like"-uri), pe François Hollande (în jur de 500.000), si pe premierul britanic, David Cameron - 400.000.12

Apoi, agentia de presä Reuters a retinut, de exemplu, un articol cu titlu expresiv"Provincial mayor inflicts shock defeat in Romania presidential vote", care a íntarit, din nou, aceeasi surprizä a alegerilor prezidentiale din România, notând, totodatä, aspecte legate de cei doi candidati din turul doi, de situatia política din tara sau de eventuale provocäri ale viitoarei administratii prezidentiale.13 în aceeasi ord ine de id ei, au notât si Euro news - "Surprise presidential result maybringawind of change in Romania"14, BBC - "Romania election surprise as Klaus lohannis wins presidency"15. New York Times - "Favorite Concedes Presidency in Romania"16, El Mundo - "Rumania vota contra la corrupción y elige a lohannis como nuevo presidente de su Gobierno"17.

Schimbând registrul reactiilor venite din zona presei, dar ramânând pe lima reactiilor din mediul international, am considérât necesarâ si o evidentiere a modului în care au reactionat anumite oficiaIitäti ale unor state la aflarea rezultatului final al alegerilor prezidentiale din România. Au fost transmise mesaje de felicitare din partea Repu b I ic i i Moldova, a Statelor Unite ale Americii, a Rusiei si a Marii B rita n i i, prin care s-a salutat noua optiune política a românilor, si s-au adus în discutie viziuni politice comune pentru mandatul noului presedinte. De exemplu, presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, si-a exprimât convingerea cä relati i le de prietenie dintre cele douä state se vor mentine, iar România va ajuta în continuare República Moldova în procesul säu de integrare europeanä18.

în aceeasi ordine de idei, se numärä si SUA, aie cärui vicepresedinte, Joe Biden, i-a telefonat lui Klaus lohannis pentru a-l felicita. Potrivit unui comunicat de presä postât pe site-ul Casei Albe, în convorbirea telefonicä, Joe Biden a asociat prezenta ridicatä la urne unui semnal ai unei democratii în procès de consolidare. De asemenea, în cadrul aceleasi discutii, au fost reiterate relatiile româno-americane de pânâ la acel moment si, mai ales, contribute României în cadrul NATO, sprijinul oferit Ucrainei si eforturile de contracarare a miscârü teroriste Statul Islamic al Irakului si Levantului. Mai mult, discutiile s-au raportat si la importanta reformelor în just it ie, privite pe de o parte ca unui dintre factorii care determinä crestere economicé si, pe de alta, ca un instrument ce asigurä securitatea nationalâ.19

Un alt stat care si-a exprimât punctul de vedere asupra rezultatului alegerilor prezidentiale din România a fost Federatia Rusâ. Conform purtätorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukasevici, Rusia a punctat dorinta unei apropien a relatiilor româno-ruse, datä fiind distantarea creatä de criticile Bucurestiului la adresa politicii Moscovei si de faptul cä România s-a aläturat sanctiunilor impuse Rusiei pe fondul crizei din Ucrama.20 În acelasi registru al felicitarilor s-a Înscris si mesajul premierului britanic, David Cameron, care a subliniat hotarârea din campania electoral a presedintelui ales împotriva coruptiei si a lipsei de transparenta.21

În loc de concluzii

Privind retrospectiv alegerile prezidentiale din Romania anului 2014, putem conchide ca pe fondul unui cumul de factori, între care predominant a fost votul din diaspora, rezultatul final al alegerilor a fost o surpriza. Aceasta din urma poate fi înteleasa ca o reactie la sistemul politic românese si ca un semnal de solidaritate al societatii civile. Nu a fost în plinatatea lui un vot de încredere pentru persoana noului presedinte, cât un vot de respingere a unui om considérât parte a sistemului actual.

Footnote

1 În cadrul alegerilor prezidentiale de dupa caderea comunismului, în România, rezultatele au evidentiat urmâtoarea prezenta la vot: 1990 - 86,19%, într-un scrutin prezidential desfasurat simultan cu alegerile parlamentare; 1992 - în primul tur, în septembrie, si-au exprimât optiunea prin vot 76.29% dintre români, prezenta scazând în al doilea tur, în octombrie, la 73.23%; 1996 - 76,01% dintre votanti au mers la urne pentru alegerea presedintelui în primul tur, în timp ce în al doilea procentul a scâzut la 75.9%; 2000 - prezenta românilor la vot a fost 65,31% în primul tur si 57.5% în cel de-al doilea (în acest an s-a înregistrat o seadere vizibila fata de anii precedenti); 2004 - prezenta la vot a continuât sa scada - 58,51% dintre români au iesit la urne în primul tur, cel de-al doilea înregistrând o prezenta de 55,21%; 2009 - alegerile din acest an au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului - în primul tur. s-au prezentat la vot 54.37% dintre românii cu drept de vot, iarîn turul al doilea - 58.02%; 201464.10% în turul 11 de scrutin prezidential, în diaspora înregistrându-se un numär de 378.811 de cetâteni romani care si-au exprimât optiunea politicä, un record absolut de participare raportat la tóate scrutinele care au avut loc în diaspora dupâ 1990.

Footnote

2 La alegerile prezidentiale din 1990 au fost 3 candidati, cele din 1992 aveau sä însumeze 6 candidati, pentru ca cele din 1996 sä atingä un numär de 16 candidati. O datä cu alegerile prezidentiale din 2000, 2004, 2009, numärul acestora avea sä se pästreze constant la 12. Mai multe informatii în acest sens pot fi obtinute la http://www.rador.ro/2014/10/20/analiza-camp ania-electorala-in-perspectiva-alegerilor-prezidentiale-din-2-noiembrie/, accesat la 09.12.2014.

3 http://www.bec2014.ro/, accesat la 11.12.2014.

Footnote

4 A se citi textul comunicatului de presä al BEC aici, http://www.bec2014.ro/wpcontent/ uploads/2014/11/Comunicat30.pdf, accesat la 17.12.2014.

însâ, pentru o imagine mai clarâ asupra modului în care au évoluât discutiile asupra acestei chestiuni, pot fi consúltate si textele altor comunícate de presä ale BEC în acest sens: http://www. bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Comunicat_nr_25.pdf, http://www.bec2014.ro/wpcontent/uploads/2014/11/Comunicat26.pdf, http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/ Comunicat30.pdf, http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Comunicat-nr.32.pdf, accesate la 17.12.2014.

Footnote

5 Pentru mai multe detalii legate de aceasta situatie a se consulta site-ul MAE, la http://www. mae.ro/node/29597, accesat la 11.12.2014.

6 Declarada de presa a ministrului afacerilor externe, Titus Corlâtean, poate fi consultât! aici http://www.mae.ro/node/29492, accesat la 11.12.2014.

7 http://www.mae.ro/node/29597, accesat la 10.12.2014.

8 A se consulta Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României (Variant! actualizat! pân! la data de 27 iunie 2014), art. 12, alin. 1, 2 si 3, disponibil! aici http://www.bec2014. ro/wp-content/uploads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf, precum si Codul bunelor practici în materie electoral!. Linii directoare si raport explicativ adóptate de Comisia European! pentru Démocratie prin Dreptîn cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare

(Venetia, 18-19 octombrie 2002), http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default. aspx?pdffile=CDL-AD%282002%29023rev-rom.

9 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18491006-federatia-asociatiilor-romani-din-europa-cer e-demiterea-lui-corlatean-formarea-unui-comitet-criza-sau-amanarea-turuIui-2.htm, accesat la 18.12.2014.

10 Liga Studentilor Români din Sträinätate si Fundada C.A.E.S.A.R. si-au luat public angajamentul de a milita pentru consolidarea democratic! si dezvoltarea economic! a României. în plus, în ziua celui de-al doilea tur de scrutin prezidendal, voluntan! LSRS si-au adus contribute, prin mijloace proprii, la o mai bun! desfâsurare a procesului de votare peste hotare. Actiunile acestora au constat în distribuirea de ghiduri cu drepturile alegatorilor si formulare pe proprie râspundere; au asigurat accesul rapid si eficient la cabinele de vot; au oferit informatii si au participai ca observatori din partea societätii civile în sectiile de votare; au raportat nereguli si au trimis sesizâri despre situatia din diaspora; au contribué la asigurarea unor conditii de minim confort pentru mii de români care au asteptat ore în sir s! voteze si au militât pentru respectarea dreptului la vot al cetâtenilor români. Mai multe informatii pot fi gâsite aici http://www.rador. ro/2014/11/18/mesajul-tinerilor-romani-din-diaspora-dupa-alegerile-de-duminica-victorie-pent ru-democratie-victorie-pentru-romania/, accesat la 9.12.2014.

Footnote

11 http://www.rador.ro/2014/11/18/mesajul-tinerilor-romani-din-diaspora-dupa-alegerile-deduminica-victorie-pentru-democratîe-victorie-pentru-romania/, accesat la 09.12.2014.

Footnote

12 http://www.lemonde.fr/m-actu/article/2014/11/28/en-roumanie-un-president-tres-li ke_4530262_4497186.html, accesat la 12.12.2014.

13 http://www.reuters.eom/article/2014/11/17/us-romania-election-exitpolls-idUSKCN0J0 0W120141117, accesat la 19.12.2014.

14 http://www.euronews.com/2014/11/18/surprise-presidential-result-may-bring-a-wind-of-c hange-in-romania/, accesat la 19.12.2014.

15 http://www.bbc.com/news/world-europe-30076716, accesat la 19.12.2014.

16 http://www.nytimes.com/2014/11/17/world/europe/favorite-concedes-presidency-in-roma nia.html?_r=0, accesat la 19.12.2014.

17 http://www.elmundo.es/internacional/2014/11/16/54690958ca474172758b4583.html, accesat la 19.12.2014.

18 http://www.presedinte.md/rom/discursuri/mesajul-de-felicitare-transmis-de-presedintelenicolae-timofti-presedintelui-ales-al-romniei-klaus-iohannis, accesat la 15.12.2014.

19 http://www.whitehouse.goV/the-press-office/2014/11/25/readout-vice-president-s-call-ro manian-president-elect-klaus-iohannis, accesat la 17.12.2014.

Footnote

20 http://www.rador.rO/2014/11/20/rusia-spera-ca-dupa-alegerile-din-romania-se-va-inregis tra-o-schimbare-in-relatiile-dintre-cele-doua-tari-afirma-lukasevici/, accesat la 11.12.2014. De asemenea, esenta mesajului presedintelui rus catre Klaus lohannis a fost postata si pe pagina de facebook a Ambasadei Rusiei în România, în data de 27.11.2014 https://www.facebook.com/ AmbasadaRusa?fref=ts.

21 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Europa/Mesajul+de+felicitare+al+premierului+br itanic+catre+Klaus+lohann, accesat la 19.12.2014.

References

BIBLIOGRAFIE

Sursepr imare:

Comunicatul de presa (nr.25) al Biroului Electoral Central din 2.11.2014

Comunicatul de presa (nr.26) al Biroului Electoral Central din 4.11.2014

Comunicatul de presa (nr.30) al Biroului Electoral Central din 7.11.2014

Comunicatul de presa (nr.32) al Biroului Electoral Central din 11.11.2014

Declaraba de presa a ministrului afacerilor externe, Titus Corlátean, din 10.11.2014, de la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Bucuresti

Declaraba de presa a ministrului afacerilor externe, Teodor Melescanu, din 18.11.2014, sediul MAE, Bucuresti

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României (Variantä actualizatá pana la data de 27 iunie 2014)

Codul bunelor practici în materie electoral. Linii directoare si raport explicativ adóptate de Comisia Europeans pentru Démocratie prin Dreptîn cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002)

Surse online:

www.agerpres.ro

www.bbc.com

www.bec2014.ro

www.ccscc.ro

www.digi24.ro

www.elmundo.es

www.euronews.com

www.grupul-avangarde.ro

References

www.hotnews.ro

www.infopolitic.ro

www.inscop.ro

www.ires.com.ro

www.irsop.ro

www.lemonde.fr

www.mae.ro

www.nytimes.com

www.presedintie.md

www.rador.ro

www.ratingpolitic.ro

www.reuters.com

www.Venice.coe.int

www.whitehouse.gov