Prezidentialele din 2014: Victor Ponta si surpriza esecului

Abstract

This study aims to analyze Victor Ponta's electoral campaign as a candidate of the PSD-UNPR-PC alliance, in November 2014. The main working hypotheses that have been demonstrated during this study concern the main stake of these elections.

Headnote

Abstract

This study aims to analyze Victor Ponta's electoral campaign as a candidate of the PSD-UNPR-PC alliance, in November 2014. The main working hypotheses that have been demonstrated during this study concern the main stake of these elections.

Keywords

political party; presidential elections; campaign; electorate; candidate

Introducere

Alegerile prezidentiale din România din perioada postdecembristä au reprezentat pentru spatiul politic momente de mare înclestare electoralà. De fiecare datà, s-a manifestât în rândul electoratului román un fenomen cu carácter emotional care a influentat decizia alegàtorului si ca urmare a conditionat alegerea unui candidat. O caracteristicä importantà a acestui procès electoral a fost aceea cä alegàtorii si-au exprimât votul pe principiul votului negativ, încà din 20 mai 1990, odatà cu prima experientà electoralà pentru alegerea presedintelui statului román, am putut observa aceastà caracteristicà. De la acel moment factorul emotional a influentat alegerea rationalà. Acest tip de vot este explicat în primul rând prin prisma lipsei de expedente politice la nivelul general al electoratului román, care dupä patru decenii de regim comunist a cunoscut o sàràcire a experientei de tip democratic, la care se adaugà un nivel redus al cunoasterii doctrinelor politice. Aceste motivatii au condus la o personalizare a procesului electoral, programul politic sau doctrínele având un rol minor în raport cu omul politic. Aceastà translate de la elementul ideologic cätre individ se explicà si prin faptul cà societatea româneascà se aflà în stadiul de pre-modermtate política. Dupa o scurtä perioadä de democratizare în etape, care a cuprins perioada anilor 1848-1948, în care statul román modem a început sä se contureze si sä îsi structureze institutiile fundamentale, a urmat o perioadä de regres, în care regimul democratic parlamentar a fost înlocuit cu o démocratie populará. Prin aceastä formulâ, regimul totalitär comunist din Romanía a confiscat dreptul cetäteanului de a vota si de a fi votât prin controlul impus de cätre autoritäre statului. Din acest punct de vedere, cele sase serii de alegeri prezidentiale nu au fost altceva decât momente în care cetäteanul román a simtit nevoia sä îsi aleagä în mod direct propriul presedinte. Acesta este unul dintre motive pentru care la acest gen de scrutin, numärul participantilor este simtitor mai mare decât în cazul alegerilor europarlamentare, locale sau parlamentare.

1. Anuí 2014: alegerea unui nou presedinte

Campania pentru alegerea presedintelui României din anuí 2014 a reprezentat, ca întotdeauna, o mizä importantä pentru principalele partide aflate pe esicherul politicii românesti.

Datoritä conditionârii impuse de spatiul editorial, ne propunem ca pe parcursul acestui scurt studiu sä abordäm doar o parte a problematicii ce a privit competitia pentru alegerea presedintelui României, si anume cea legatä de cel mai important partid politic din România din ultimii douäzeci si cinci de ani: Partidul Social Democrat (PSD) si candidatul acestuia, Victor Ponta.

Din punctul nostru de vedere, miza acestor alegeri nu a fost numai politicé (câstigarea celui mai important post în ierarhia statului román). O altä motivatie pentru câstigarea acestora a fost aceea de securizare a statutului politic a unui grup de persoane.

Realizánd o scurtä prezentare a motivatiilor PSD pentru aceste alegeri prezentäm urmätoarele:

PSD în calitate de partid dominant si de continuator politic al Frontului Salvärii Nationale (FSN), s-a aflat pozitionat în mod natural, din punct de vedere ideologic, la stánga politicé în cei douäzeci si cinci de ani de procès de tranzitie cätre un regim democratic consolidât. în mod natural acesta a dorit întotdeauna sä îsi impunä în functia de presedinte al României, propriul candidat. Marea problemä a acestui partid a fost cä, în afarä de cele douä mandate constitutional ale lui Ion lliescu, social-democratii au pierdut în mod constant: Ion lliescu (Emil Constantinescu) - 1996 - 2000 si Traian Bäsescu (Adrian Nästase) - 2004-2009 si (Mircea Geoanä) - 2009-2014.

înfrângerea lui Mircea Geoanä în anul 2009 a fost cu atât mai dureroasä cu cât, pentru prima datä în istoria democraticä postdecembristä, PNL a sprijinit în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin un candidat promovat de PSD. Pe aceastä platformä politicé a început în anul 2011 apropierea celor douä partide, care a condus în final la formarea în data de 5 februarie 2011 a unei aliante politice parlamentare si pre-electorale.1 Rezultatul creârii acesteia a fost învestirea lui Victor Ponta în calitate de prim-ministru dupä adoptarea de cätre Parlament a motiunii de cenzurä împotriva guvernului Mihai-Räzvan Ungureanu, în data de 7 mai 2012. Acesta a fost momentul în care functiile în interiorul USL au fost împârtite conform "Protocolului" de funcionare între liderii celor douä partide. Asa cum era statuât în Capitolul VII intitulât "Proceduri privind reprezentarea în guvern precum si în structurile acestuia" la punctul 7.1.1 se spedfica: "Candidatul Aliantei pentru postul de Prim Ministru este desemnat de partea care nu propune o candidatura pentru functia de Presedinte al Romániei".2 Astfel, era evident cä PNL urma sä desemneze un candidat pentru presedintia Romániei.

Cu tóate acestea, odatä cu câstigarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, ín care USL a obtinut pentru Camera Deputatilor 58,63% din totalul voturilor, iar pentru Senat, 60,03%, s-a deschis si etapa disensiunilor din cadrul coalitiei. Cu trecerea timpului s-a evidential: din ce în ce mai puternic faptul cä o parte importantä a liderilor locali din PSD a dorit sä ísi impunä propriul competitor pentru cea mai inaltä demnitate publicä. Motivada era desigur, politicä, dar, ín lumina evolutiilor politice actúale, poate fi consideratá si personalá.3 Si asta deoarece, presedintele statului román, ca reprezentant al puterii executive, numeste o parte a sefilor institutiilor de fortä cum am fi Procurorul general, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), directorii celor mai importante servicii de informatii (Serviciul Román de Informatii si Serviciul de Informatii Externe); miza era uriasä.

Acestea sunt, în opinia noasträ principalele motívele pentru care a existât o presiune constantá din zona stângii ca Victor Ponta, presedintele PSD, sä participe la competida prezidentialä din noiembrie 2014. Cu tóate cä la nivelul declaratiilor prezentateîn mass-media, lideri informali social-democrati au arätatin permanent^ cä singurul candidat al coalitiei este Crin Antonescu (PNL), conform protocolului, la nivelul PSD se considera cä trebuie sä fie invocat articolul 6.1.2 în care " Candidatul Aliantei pentru functia de Presedinte al Romániei va fi persoana cea mai bine plasatä într-un sondaj de opinie la nivel national"4. în acest spirit, declarada lui Victor Ponta datä în cadrul unei întâlniri cu usile închise de la hotelul Rin din Bucuresti, în data de 20 februarie 2014, aceea cä »... daeä USD5 nu câstigâ alegerile prezidentiale, scapä cine poate. Se va repeta situada din 2005 si 2010"5, a venit sä întâreascâ aceastä suspiciune, mai aies cä primul ministru s-a referit la USD si nu la USL.

Pornind de la afirmatîile liderului PSD abordâm si a doua ipotezä prezentatâ anterior conform cäreia, miza alegerilor prezidentiale nu a fost doar politicä, ci a avut ca scop si securizarea unui grup de persoane. Mesajul lui Victor Ponta îi privea în principal pe presedintii de consilii judetene si primarii PSD, supranumiti ,,baroni" care aveau dosare instruméntate de DNA, iar dintre acestia ne oprim doar la câtiva mai reprezentativi, printre care: Nicusor Constantinescu (Constanta), Dumitru Buzatu (Vaslui), Horia Teodorescu (Tulcea), Ion Cîlea (Vâlcea), Ion Cindrea (Sibiu), Gheorghe Bunea Stancu (Bräila), Marian Oprisan (Vrancea), Titu Bojin (Timis), Constantin Nicolescu (Arges), Adrian Duicu (Mehedinti), Adrian Gâdea (Teleorman), Adrian Tutuianu (Dâmbovita), Ion Prioteasa (Dolj) etc.7 Speranta unor lideri PSD era aceea ca odatä "cuceritä" reduta prezidentialä vor reusi sä impunä anumite mäsuri care sä le protejeze propriile pozitii. Ulterior momentului noiembrie 2014, s-a observât cä o mare parte dintre aceste persoane, inclusiv Victor Ponta, a primit decizii nefavorabile din partea DNA si a instantelor de judecatä.

2. Precampania pentru alegerile prezidentiale

2.1. Schimbarea regulilor în timpul jocului

în ceea ce priveste formula politicä sub care urma sä candideze Victor Ponta, situatia era ciará încâ de la alegerile europarlamentare, deoarece la nivel politic, PSD si-a fidelizat colegii din UNPR, reusind în acelasi timp sä atragä de partea sa si Partidul Conservator (PC). De aceea, era dar cä o aliantä alcätuitä de PSD, UNPR si PC va sprijini candidatura lui Victor Ponta.

Activitatea principalä din perioada pre-campaniei (lunile august-septembrie 2014) a fost reprezentatä de strângerea de semnäturi pentru depunerea candidaturilor.8

Practica ultimilor ani ne aratä cä numärul de sustinätori este un atu la început de campanie electoralä, deoarece aceastä tacticä este un mijloc eficient de a face campanie înainte ca aceasta sä înceapâ în mod oficial. Strângerea de semnäturi este o sarcinä care de regulä revine filalelor de partid conform principiului "gândeste global, actioneaza local". Desi campania nu a început în mod oficial, în general candidatii profité de acest moment pentru a-si testa mesajele, dar si pentru a-si forma o baza electoralä sau pentru a prospecta piata, cäci cel care îsi dä semnätura de la bun început este, cel putin teoretic votant sigur, fie cä vorbim de o optiune politicä sau de una personalä. în general, se amplaseazä puñete fixe de colectare a semnäturilor, însâ pentru a maximiza succesul acestei etape, de regulä se apeleazâ si la alte strategii cum ar fi, campania door-to-door.

în ceea ce priveste pre-campania pentru candidatul stângii, încâ de la finalul lunii aprilie începuserâ sä aparä informatü9 cum cä UNPR stränge semnäturi pentru Victor Ponta, cu tóate cä acesta nu ísi anuntase oficial intrarea în competitie.

Abordänd problema organizärii alegerilor, PSD a ínceput sä impunä anumite schimbäri în legislate care au fost menite, în opinia PNL, sä aducä anumite avantaje propriului candidat. Pe 27 iunie s-a publicat în Monitorul Oficial, OUG 45/2014 privind modificarea si completarea Legii 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României. Prin acest act normativ, Executivul a desfiintat sectiile spéciale de votare si în acest mod electorilor li se acorda posibilitatea de a vota la orice sectie de votare din tarä dacä nu se aflau în localitatea de domiciliu. De asemenea, odatä cu OUG 45/2014, Guvernul a émis si Hotärärea nr. 520/2014 privind stabilirea datelor celor douä tururi de scrutin pe 2 si respectiv 16 noiembrie, însâ în conformitate cu prevederile OUG 45/2014 si Legii 370/2004. în acest sens, PNL a contestât în instantä cele douä reglementäri pe motiv cä erau emise eu mai putin de un an pänä la data organizärii alegerilor, fapt ce contravenea recomandärilor Comisiei de la Venetia10, dar si pentru cä, conform declaratiilor lui Klaus lohannis, acestea aduceau un avantaj candidatului Victor Ponta.11 De asemenea, reglementarea genera premisele pentru votul multiplu12 si a turismului electoral13. Practic, exista posibilitatea ca electorii sä se plimbe în mai multe locaIitäti pentru a vota, în mod organizat sau nu, iar tot ceea ce trebuiau sä facä era sä completeze o declaratie pe proprie räspundere din care sä reiasä cä nu au mai votât în ziua respectivä si nu aveau de gând sä o mai facä dupä exprimarea optiunii électorale la sectia cu pricina. Ulterior, alegätorul avea sä fie înregistrat olograf pe o listä suplimentarä ce urma sä fie supusä verificärii de cätre Biroul Electoral Central (BEC).

Interesant este cä ambele pärti aflate în competitia electoralä aveau propriile argumente: temerea PNL devenea în acest fei logicä, dar si motivatia PSD de a stimula prezenta la vot si de a da sansa si celor care nu se aflä în localitatea de domiciliu la data alegerilor, sä-si exercite un drept fundamental, era corectä. Problema era însâ alta: capacitatea BEC de a verifica tóate inträrile din lístele suplimentare si de a le confrunta cu cele permanente de pe tot teritoriul tärii într-un timp rezonabil, astfel încât rezultatul alegerilor sä nu fie viciât, totul în conditiile în care erau asteptati la urne 18.313.698 alegâtori pentru primul tur de scrutin si 18.281.625 alegâtori pentru turul al doilea, conform listelor électorale permanente.14

O alta modificare legislativa controversatä a intrat în vigoare în data de 2 septembrie. Astfel, OUG 55/2014 prevedea posibilitatea ca un aies local sä îsi poatä schimba în mod oficial apartenenta politicé, având un termen de 45 de zile pentru a face acest pas, în pofida Legii 393/200415 privind Statutul alesilor locali care prevede dar cä în aceste cazuri, persoana care îndeplineste o functie aleasä de reprezentare la nivel local îsi pierde mandatul. Opozitia a acuzat cä OUG 55 încalcä articolul 115 din Constitutie care prevede la alineatul 6 cä: " Ordonantele de urgentà nu pot fi adóptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertâtile si îndatoririle preväzute de Constitutie, drepturile électorale si nu pot viza mäsuri de trecere silitä a unor bunuri în proprietate publica 16 si s-a opus actului normativ motivând cä existé decizii are Curtii Constitutionale prin care migraba alesilor locali este declaratä neconstitutionalä.17 De cealaltâ parte, puterea sustinea necesitatea acestei reglementäri cu scopul de a debloca administraba localä. Situaba a apärut ca urmare a aliantei dintre PNL si PD-L ce a déterminât fie schimbarea majoritätii în únele consilii locale sau judetene, fie o situatie de egalitate. Totusi, modificarea a fost criticatä18. Principalele problème aduse în discube se refereau la încurajarea traseismului politic si la încercarea de atragere a unor primari de partea PSD. Pe 17 septembrie OUG 55 nu a întrunit numärul necesar de voturi, la votul final în Camera Deputatilor, urmând ca decizia sä se ia la Senat. Cu aceastä oeazie parlamentari ai opozitiei de la tóate partidele si-au exprimât dezaprobarea fatä de aceastä modificare legislativä.

2.2. Elemente de campanie política

Pentru a se clarifica intentia PSD în fata opiniei publice, în data de 29 iulie, la Craiova, Victor Ponta si-a lansat oficial candidatura, odatä cu organizarea lucrärilor Consiliului National. Sustinerea evenimentului a fost criticatä de oponenti íntrueât, în perioada respectivä avuserä loe inundatii semnificative chiar ín judetul Olt. Episodul a fost asociat de opinia publicä cu anumite evenimente petrecute nu cu mult timp în urmä, la finalul lunii aprilie atunci când, cu ocazia inundatiilor, Primul-ministru si Vicepremierul, Liviu Dragnea au inspectât zonele aféctate din judetul Mehedinti íntr-o barcä trasä de jandarmi. Momentul a rämas în mentalul colectiv din cauza modului în care Victor Ponta a ales sä i se adreseze Ministrului Apelor si Pädurilor, Doina Panä.19 Cu aceastä oeazie, reprezentantii Aliantei Crestin Liberale (ACL), formaté din Partidul National Liberal si Partidul Democrat-Liberal (PD-L) au cerut PSD amânarea evenimentului, însâ acest lucru nu s-a întâmplat.

Discursul20 sustinut la Sala Polivalentâ din Craiova de cätre Victor Ponta, la Consiliul National al partidului, în prezenta a 5000 de delegati, a durât aproximativ 44 de minute în care acesta a pronuntat de 121 de ori cuvintele "román" sau "Romänia", de 42 ori cuvântul "oameni", de 14 ori "mândrie" si de 13 ori "Bäsescu". Din punct de vedere al íntinderii si din punct de vedere temporal, discursul este unul destul de lung pentru un astfel de moment, însâ s-a dovedit a fi unul foarte logic pentru íntreaga campanie dusä de PSD. Astfel, candidatul social-democrat a ales sä organizeze un astfel de eveniment ín Craiova, municipiu condus de Olguta Vasilescu, primar din partea PSD, într-o zonä ín care stânga a câstigat constant orice tip de alegeri. Ca tehnicä de diseurs, Victor Ponta a început prin a multumi audientei, si nu a uitat sä aminteascä de sustinerea pe care i-a acordat-o "Olgutäi". Scopul acestei precizäri a fost acela de a arata cä iatä, oamenii în care a avut încredere si pe care i-a ajutat, îi sunt aläturi. De la bun început recunoaste cä se aflä într-un "fief traditional al PSD, dar nu uitä sä aminteascä si sä acorde minute bune recentelor inundatii, sugeränd cä aläturi de oamenii aflati la nevoie si-a lansat deja candidatura. înainte de a-si íncepe discursul propriu-zis a préférât sä realizeze o introducere care în realitate era o autoprezentare pentru cei care nu i-au cunoscut activitatea profesionalä. Pentru a intäri legäturile din interiorul partidului nu a uitat sä aminteascä despre semnificatia zilei de 29 iulie, când cu doi ani ín urmä avusese loe referendumul pentru suspendarea Presedintelui.

Discursul säu a fost o pledoarie pentru guvernare în care a mentionat de douä ori de mäsura de reîntregire a pensiilor si salariilor, despre redeschiderea scolilor si a spitalelor, mesajul avánd scopul de a evidentia revenirea asupra unor decizii ale fostelor guvernäri ca urmare a programului de austeritate.

De asemenea, Victor Ponta a pronuntat cuvântul "schimbare" si a sustinut ín repetate ränduri cä vrea sä faeä din România "o tarä puternicä si respectatä". într-o notä oarecum discordantä si discontinuä, särind de la realizärile sale în calitate de prim-ministru, s-a referit la momentele istorice imporante (Marea Uniré), la simboluri turistice nationale (Mänästirea Putna) amintind si de orase si locaIitäti din tóate zonele tärii (Valea Jiului, Botosani, Bicaz, Babadag, Cisnädie, Tändärei, Cluj, Târgu Mures, Satu Mare). Probabil, dorind sâ-si arate apropierea de oameni, Victor Ponta, a evocat tóate vizitele sale în tarä.

în cadrul acestui diseurs, aflat la începutul pre-campaniei a accentuât realizärile sale în calitate de prim-ministru vorbind foarte putin despre viitorul pe care îl prevede în calitate de prezidentiabil si amintind în repetate ränduri despre proiectul säu pentru ,,o Românie mai puternicä", dar färä a aduce informatii despre continutul concret al acestuia.

"Pentru asta vä cer sprijinul, pentru acest proiect national in care cred cä nu doar noi trebuie sä ne regäsim, pentru care nu doar noi trebuie sä ne implicäm. Cred cä este un proiect national de care România are nevoie dupä zece ani de dezbinare, de urä, de luptä a românilor împotriva românilor".2'' Este dar cä în acel moment, Victor Ponta a transmis un mesaj de unitate.

Totusi, discursul säu din 29 iulie a stârnit un val de critici, ce nu au provenit doar din partea opozantilor säi, din cauza unei afirmatii prin intermediul cäreia, în subsidiar, a lansat o presupusä vulnerabilitate pe care principalul säu candidat o avea, si anume faptul cä apartinea unei minoritäti etnice si religioase. "Si mai e un lucru: nu cred cä un candidat la functia de presedinte al României are vreo problemä daeä nu este ortodox sau dacá nu este de etnie românâ. Cred cä are exact aceleasi drepturi cu mine, eu dumneavoasträ, cu toatä lumea, dar vreau un lucru si îl spun de fiecare datä, nu vreau sä mä acuze nimeni sau sä îmi spunä de un defect, faptul cä sunt román sau ortodox în tara mea! Asa m-am näscut, asa o sä mor, sunt mândru de asta si cred cä trebuie sä fiu respectât pentru acest lucru. "22Aceastä reactie a apärut si din cauza faptului cä mesajul a fost transmis, si cu o searâ mainte la postul de televiziune România TV, unde premierul era invitât, fapt care a demonstrat cä nu a fost o eroare de moment: "Cred cä apartenenta la o minoritate etnicä, la o altä formä de exercitare a religiei, nu este in niciun caz o problemä pentru un candidat la presedintie si n-o sä spun niciodatä: Nu-I alegeti pe lohannis pentru cä e neamt! Ceea ce am spus însâ, este cä nu accept sä fiu eu acuzat: Domne, nu poti fi presedinte pentru ca esti román. Nu poti sä fii presedinte pentru cä esti ortodox si cä esti cu Biserica Ortodoxä. Adicä sä ajung sä-mi fie rusine, sä mä ascund, ce sä fac? Eu sunt foarte mändru ca m-am näscut román si ortodox si asa o sä mor, nu cred cä este un avantaj, dar nu este un dezavantaj."

Este foarte dar cä, Victor Ponta a dorit sä transmitä exact mesajul invers pe care îl renega si anume acela cä principalul säu contracandidat nu apartine aceleasi confesiuni religioase ca majoritatea cetâtenilor români si cä de asemenea, este de o altä etnie, ceea ce din aceastä perspectivä ar fi putut reprezenta un dezavantaj. Pasajul are douä fatete, pe de-o parte liderul PSD îsi exprimä ciar viziunea democratä bazatä pe valorile europene, precum diversitatea si multiculturalismul, iar de cealaltâ parte lanseazâ în spatiul public o temä falsä, o presupusä acuzatie, mai degrabä indusä, cum cä cineva i-ar fi reprosat sau ar fi putut sä-i reproseze la un moment dat nationalitatea sau confesiunea religioasä. Aceastä abordare este ciudatä, deoarece în întrega istorie politicä postdecembristä nu au existât astfel de episoade, în care oamenilor politici sä le fie reprosatä apartenenta religioasä, etnicä sau lingvisticä în cadrul campaniilor politice, exceptând anumite excese verbale ale lui Corneliu Vadim Tudor. Pare o auto-victimizare färä sä existe nici agresorul si eu atât mai putin victima.

în mod evident, discutäm despre un diseurs cu dublu mesaj. Sustinerea pentru valorile europene este un mesaj ciar pentru partenerii externi si are scopul vädit de a le obtine suportul, iar insistenta pentru valorile nationale si religioase a avut ca motivatie atragerea simpatiei electorilor români prin evidentierea aceluiasi tip de gándire precum majoritatea, asa cum relevä cercetärile.

Mesajele de tipul celor lansate de Victor Ponta aveau ca scop aducerea ín atentia publicä a "mitului inamicului sträin", o tehnicä utilizatä de regulä în discursurile populiste.23 în acest caz, minoritätile etnice devin inamici din afara natiunii, dar din interiorul statului care ín mod evident, devin vinovatii diverselor întâmplâri pe motiv cä nu sunt la fel cu majoritatea, fiind mai putini demni pentru a ocupa anumite pozitii în societate.

Privind studiile de specialitate putem încadra discursul lui Victor Ponta ín categoría neo-populismului caracterizat de un limbaj simplu, pe íntelesul tuturor, printr-o descriere optimistä a viitorului, de o polarizare a societätii, în cazul de fatä între cei ce sunt români si cei care nu sunt, între cei care sunt ortodocsi si cei care nu, între societate si oamenii care fäceau parte din grupul lui Traían Bäsescu. De asemenea, apelul constant si répétât la natiune, tara mamä, familie, traditii, istoria nationalâ, precum si mesajul de unificare în jurul unor objective nationale sau cuvinte cheie care au constituit pârghiile vechilor clivaje ideologice, precum Biserica în cazul de fatä, sunt caracteristici ale unui diseurs de tip neo-populist.24

Pentru a întelege care a fost rationamentul unei astfel de optiuni ca mesaj de campanie, este necesar a aduce în prim-plan câteva studii realízate cu un an înaintea momentului din 29 iulie 2014. Astfel, într-un sondaj 1RES, 78% dintre români considerau în martie 2013, cä Germania este o farä prietenä, iar în urma cercetärilor, s-a constatai cä românii au relatii foarte bune eu minoritarii germani.25 Totusi, un ait studiu realizat de aceeasi casä de sondare a opiniei publice în acelasi an, releva cä doar 24% dintre români ar vota pentru functia prezidentialä, o persoanä de etnie germanä, iar 28% ar sustine o persoanä apartinând unei minoritâti religioase. Mai mult, 46% dintre români nu ar fi acceptât ca un etnic german sä le fie rudä, iar 32% nu ar fi de acord ca acesta sä viziteze România. Aceeasi situatie o regäsim si atunci când discutäm despre religie.26 Astfel, acest diseurs a apärut ca urmare a previzionärii unei oportunitâti generate de cele douä studii, pornind si de la realitatea de fapt: peste 90% dintre români sunt crestini-ortodocsi. La mijlocul anului 2014, aproximativ 63% dintre acestia aveau multâ si foarte multâ încredere în institutia Bisericii27, iar în alte sondaje procentul sare de 70% pentru anul 2013.28 O altä cercetare realizatä în luna august a aceluiasi an aräta cä 94% dintre români cred în Dumnezeu, un procent de 85 considera cä oamenii în general trebuie sä îsi pästreze religia, 75% erau de pärere cä meritä sä-si riste viafa pentru religie, iar 65% erau convinsi cä un politician ateu nu este potrivit pentru o functie publicä.29

Motivatia pentru care Victor Ponta a optât pentru un astfel de diseurs o regäsim si într-un studiu publicat de Avangarde eu doar douä zile înaintea Consilului National al PSD de la Craiova. Astfel, conform acestei cercetäri, presedintele ideal pentru români trebuia sä fie román, crestin-ortodox, patriot, familist, european, sä nu aibä problème cu justifia si sä lupte împotriva corupfiei.30 Tóate aceste aspecte le regäsim rând pe rând în discursul liderului PSD. în acelasi sens, raportul IRESCOP publicat în anul 2012 arata cä pentru 95% dintre cetäfeni, Presedintele ar trebui sä fie un bun familist, pentru 93% sä creadä în Dumnezeu, iar 50% considerau cä trebuie sä fie de aceeasi religie eu respondenfii.31

Cât prîveste insistenfa lui Victor Ponta de a-si declara mândria de a fi román, aceasta este un aspect pentru care identificäm argumente tot în sondajele de opinie. Astfel, si în 2010 si în 2012, peste 90% dintre respondenfi se declarau mândri cä sunt români.32

O altä temä folositä de staff-ul de campanie a lui Victor Ponta a fost aceea de luptâtor împotriva a tot ceea ce a reprezentat Traian Bäsescu. Dorinfa acestuia era aceea de a încerca sä obtinä adeziunea unui numär cât mai mare de votanti anti-Bäsescu pe care íi putem identifica ín masa electoral ce s-a exprimât în vara anului 2012 pentru demiterea presedintelui. Si asta deoarece cei 7.400.000 de cetäteni cu drept de vot depäseau cu mult bazinul traditional electoral al PSD. O parte dintre acestia era în mod sigur simpatizantä a PNL, dar este evident cä o altä catégorie nu se încadra în bazinele électorale traditionale ale acestor partide. Din aceste considérente o altä temä de campanie a fost demonizarea lui Traian Bäsescu, deoarece prin translate erau vulnerabilizate poziti i le politice ale PD-L si PNL care aleätuiserä ACL. Scopul era fie de a îl identifica pe Klaus lohannis cu persoana lui Traian Bäsescu, fie crearea unei imagini-de instrument electoral al acestuia.

încâ din luna mai aceastä temä de campanie a fost deschisä la momentul în care Victor Ponta a déclarât cä "...orice zi färä Bäsescu reprezintä un räu mai putin pentru tarä." în aceeasi notä, a fäcut o declaratie cel putin surprinzätoare: "Cred cä efectele asupra societätii romänesti läsate de cei 10 ani de regim Traian Bäsescu sunt destul de asemänätoare cu cele läsate de regimul nazist în Germania. Si de asta spun de debäsificarea societätii romänesti. Nu va fi usor. Va lua timp si va fi nevoie de un procès de reconciliere a românilor cu românii."33 Candidatul PSD si-a mentinut si promovat ideea conform cäreia în România ar fi existât o rupturâ în interiorul societätii cauzatä de mesajele pe care le-a propagat Traian Bäsescu de-a lungul celor douâ mandate. însâ, din nou, apare o temä indusä care nu are legäturä cu desfäsurarea evenimentelor cu carácter electoral. Comparaba dintre politica promovatä de Presedintele României si cea a nazistilor este evident exageratä si nefondatä. Poate s-a dorit o aläturare între originea etnicä a contracandidatului säu cu aceea a nazismului. Era dar cä singurul dusman în jurul cäruia, prin antitezä, putea Victor Ponta sä-si construiascä o imagine, era Traian Bäsescu, eu atât mai mult cu cât a decis sä foloseascä în continuare mesajele USL, aliantä construitä pe acest pilon. Societatea civilâ s-a autosesizat si a contestât declaraba primului ministru la Consiliul National pentru Combaterea Discriminärii care s-a pronuntat în 25 septembrie stabilind cä nu a fost vorba despre o discriminare.

Aceastä abordare a staff-ului de campanie al PSD, ín care au fost angrenati si lideri de opinie s-a datorat faptului cä Victor Ponta nu avea cum, ín mod direct, sä înceapâ un räzboi cu Klaus lohannis pentru cä PSD îl sustinuse ín anuí 2009 pentru functia de Premier, si îl propusese ín functia de Ministru de Externe în 2012, deoarece au fost colegí de aliantä si pentru cä, în fine, îsi exprimase public favorabilitatea fatä de implicarea sa în política mare.34 Din aceste motive candidatul social-democrat încerca sä lupte eu candidatul ACL fiind în competitie si în opozitie eu Traian Bäsescu. Constructs acestui demers era fondatä, asa cum s-a mai spus anterior, prin crearea unei imagini în care lohannis pärea a fi o unealtä în mâinile lui Bäsescu. Aceastä pozitie avea douä ratiuni: încrederea de care Victor Ponta se bucura la acea datä se datora valului de antipatie care îl acoperise pe Presedinte si care a générât emotia pentru USL; PD-L era partidul al cärui lider a fost Traian Bäsescu si care acum ÎI sustinea pe Klaus lohannis. Victor Ponta a încercat sä asocieze imaginea celor doi prin intermediul PD-L cu speranta cä tehnica transferului de imagine va functiona conform principiului "eine se aseamänä se adunä". Problema era cä Traian Bäsescu nici nu-l sustinea pe Klaus lohannis, dar nici nu era împotriva sa, renuntase la PD-L în martie 2013, iar acum o sprijinea pe Elena Udrea, presedintele Partidului Miscarea Populará, ín candidatura sa pentru functia de la Cotroceni. Exista deci, în strategia lui Victor Ponta, o fractura lógica care presupunea asumarea unui mare rise, acela de a deveni necredibil. Mai mult, Klaus lohannis a déclarât cä proiectul säu nu este "nici pro-Bäsescu, nici anti-Bàsescu, ci este fàrà Bâsescu".35

Mesajul era întârit si de ceilalti lideri ai PSD, eloeventâ în acest sens, este declaratia lui Dan Sova, purtätorul de cuvânt: "Dar cel mai important este sä nu avem un al treilea mandat prezidential pentru regimul Bâsescu, în care ar fi Elena Udrea, Monica Macovei sau Klaus Werner lohannis presedinte. Totodatä, dacá mergem pe lógica luptei USL împotriva lui Traían Bâsescu, este dar cä adeväratii liberali sunt aläturi de domnul Cälin Popescu Täriceanu, care este un om politic expérimentât în bätälii grele." 36

Referirea la persoana lui Câlin Popescu Täriceanu avea douâ objective: social-democratii credeau cä vechii liberali dezamägiti de mutarea PNL mai spre dreapta axei politice, prin aläturarea de PD-L si prin trecerea la familia popularilor europeni, vor alege un candidat care îsi propunea sä readueä liberalismul clasic în arcul puterii. Astfel, bazinul electoral al lui Klaus lohannis se micsora. Accentul era pus pe continuarea proiectului USL prin promovarea sloganului "USL träieste".37 în al doilea rând, Câlin Popescu Täriceanu, în calitatea sa de prim ministru, a fost un aspru opozant al lui Traian Bâsescu.

O altä inovatie adusâ de campania PSD a fost aceea de a organiza douä lansäri. Desi îsi anuntase deja candidatura pe 29 iulie la Craiova, PSD a realizat íncä un eveniment asemänätor însâ de o amploare mult mai mare, pe 20 septembrie, pe Arena Nationalä în prezenta a 50.000 de oameni, membri si simpatizanti PSD-UNPR-PC. Alegerea unui Stadion ca loe de lansare a unei candidaturi la 25 de ani de la Revolutia anti-comunistä, cu activisti de partid, chiar în ziua în care Victor Ponta aniversa împlinirea a 42 de ani, a fost o Strategie bizarä, asta în conditiile în care oponentii încercau sä le impute social-democratiilor continuarea unui sistem neo-comunist de gândire si actiune. în cadrul evenimentului au luat cuvântul Liviu Dragea (coordonatorul campaniei si presedinte executiv al PSD) si ulterior prin intermediul unor mesaje înregistrate: Martin Schultz (presedintele Comisiei Europene), Bohuslav Szobodan, Irkali Garibasvili (Premierul Georgiei), Edi Rama (Premierul Albaniei), Alexander Vucic (Premierul Serbiei), Roberto Fico (premierul Slovaciei), Elio di Rupu (Premierul Belgiei), Sigmar Gabriel (Vicecancelarul Germaniei), Gianni Pittella (presedintele Grupului social democratilor europeni în Parlamentul European), Serghei Stanisev (presedintele PSE), loan Cîndrea (Presedintele Consiliului Judetean Sibiu), Irinel Popescu (academician), Gabriela Firea (Presedinte PSD llfov, purtätor de cuvânt), Helmuth Duckadam (fost mare fotbalist), Florin Cârciumaru (Primarul Municipiului Târgu Jiu), Olguta Vasilescu (Primarul Municipiului Craiova), Andrei Dolineaschi (Secretar general al PSD), Tudor Pendiuc (Primarul Municipiului Pitesti), Radu Moldovan (Presedintele Consiliului Judetean Bistrita), Cätälin Nechifor (Presedintele Consiliului Judetean Suceava), Gheorghe Nechita (Primarul Municipiului lasi), lurie Leancä (Premierul Republicii Moldova), Corina Cretu (Comisar European), Alexandru Irime (Rector UMF Cluj-Napoca), Mihai Sturzu (Presedintele Tineretului Social Democrat), loan Mircea Pascu (Europarlamentar), Eugen Teodorovici (Ministrul Fondurilor Europene), Rovana Plumb (Ministrul Muncii), Ecaterina Andronescu (Vicepresedinte PSD), Daniel Constantin (Vicepremier), Mihai Bodochi (Actor), Titus Corlätean (Ministru Afacerilor Externe), Mircea Dusa (Ministrul Apärärii), Radu Beligan (Regizor), Gabriel Oprea (Vicepremier), Sorin Oprescu (Primarul Capitalei).

Discursul de 20 de minute a lui Victor Ponta a constat într-un singur mesaj, de unitate. Astfel, liderul PSD a pronuntat de 63 ori cuvântul "romäni" sau "România", de 23 ori "încredere", de 22 de ori "Tmpreunä", de 15 ori "uniré", 14 ori "mândru" si derívatele acestuia, de 12 ori "aläturi", de 8 ori "schimbare". Sloganul oficial al campaniei Marea Uniré, "Presedintele care uneste" era unul elocvent pentru modul în care Victor Ponta a folosit elementele de tip national. în anuí 2018, se împlinesc o sutä de ani de la cel mai important eveniment din istoria României, an care prinde mandatul viitorului Presedinte, iar Victor Ponta venea eu un mesaj de uniré a românilor în jurul unor idealuri nationale care sä steargä "ura si dezbinarea create de Traían Bäsescu".

3. Campania electoralä

Victor Ponta a participât la numeroase evenimente în cadrul campaniei électorale, a ales sä viziteze fabrici, institute de cercetare, spitale, santiere, tärguri, sä participe la evenimente cultúrale si sä faeä câteva vizite în teritoriu, în judetul Gorj, în zona Bucovinei, la Sibiu, Brasov, Bacäu, dar si în sträinätate unde s-a întâlnit cu reprezentanti ai diasporei din Statele Unite al Americii, República Moldova, Italia si Spania. Sigur, Victor Ponta avea avantajul notorietätii si a faptului cä era prim-ministru, motiv pentru care probabil echipa sa a considérât cä un tur de fortä prin tarä nu este necesar. Evenimentul central al campaniei, dupä cel organizat pe Arena Nationalä, a fost lansarea proiectului "USL 2.0" sub sloganul fostului USL, "Dreptate pâna la capät", o aliantä între PSD, UNPR, PC si gruparea lui Câlin Popescu Täriceanu, chiar pe 14 noiembrie, cu douä zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. în cadrul acestuia au fost reluate mesajele din 2012 promovate de USL, în contextul în care Victor Ponta l-a propus pe Cälin Popescu Täriceanu premier, în cazul în care câstiga mandatul de Presedinte al României.

Victor Ponta a ales sä nu faeä din programul säu prezidential o cheie de boltä a campaniei sale, lansându-l public pe pagina sa de Facebook pe 3 noiembrie. Documentul are 36 de pagini, iarîn interiorul säu se regäsesc multe dintre mesajele cheie ale contracandidatului, precum: "Ca premier, am demonstrat cä se poate", "Viziunea noasträ trebuie sä conducä, dupä alegeri, la un Pact National cu toti actor// politici si sociali: oricine vine la putere îsi îndeplineste zona asumatä din planul strategic, färä cubare politicä".38

3.1. Campania online

Victor Ponta a fost unul dintre cei mai activi politicieni atât pe Facebook, cät si pe Twitter din dorinta de a atrage de partea sa publicul tänär, însâ campania sa a fost mai putin dinamicä, poate si pentru cä a mizat în mod deosebit pe electoratul traditional al PSD. în general, postärile se refereau la realizärile sale în calitate de Premier. Mesajele erau însotite de ilustratii care foloseau aceeasi cromaticä si motive traditionale românesti. întrucât beneficia de sustinerea unor personalitäti din domenii diverse, pe care le-am amintit mai sus, a créât o campanie de imagine ín cadrul cäreia, zilnic pe Facebook apärea o fotografié cu cáte una dintre aceste 38 Vezi "Marea Uniré", programul prezidential al lui Victor Ponta http://194.88.148.103/0a/b0/5a/a5/default_147012585876. pdf?c=f517438e1ab9fb2efe2ed9109 29ada02 (accesat 17.07.2015).

personaIitäti însotite de mesaje motivante pentru electorat. Imaginea cu Tudor Gheorghe de exemplu a obtinut 12.000 de aprecien, iar cea cu premierul Italiei, 14.000. O fotografié cu Gabriela Szabo postatä cu scopul de ai ura acesteia Ja multi ani" a atins 22.000 de like-uri. Cel mai apreciat mesaj care a atins peste 40.000 de aprecien s-a referit la reactia sa cu privire la declarable lui Klaus lohannis, în ceea ce priveste cresterea taxelor si impozitelor: "Nu crestem nia o taxa! Nu schimbâm cota única! Klaus lohannis minte pentru voturi! Romänii trebuie sä stie cä si în anii viitori taxele vor continua sä scadä!".39 Interventia a fost apreciatä de 40.322 de persoane si a bénéficiât de 3.487 de distribuiri.

O altä campanie, îndelung criticatä a fost sustinerea publica constantä si consistentä pe Facebook si Twitter pentru jucätoarea de tenis Simona Halep. Valul de simpatie uriasä pe care se afla aceasta era väzut ca o posibilítate de crestere, ín lógica promovärii valorilor românesti si a mândriei de a fi román.

La finalul campaniei, Victor Ponta avea peste 700.000 de aprecieri, deci ín cele trei luni pagina íi crescuse cu 200.000 de like-uri.

3.2. începutul schimbärii, factorul declansator: Diaspora

Ziua alegerilor pentru primul tur de scrutin (2 noiembrie) pärea una cu mizä nulä, în sensul în care rezultatul era previzibil, atât din perspectiva cästigätorilor, cât si prin prisma procentelor obtinute. Nimeni nu se astepta la o surprizâ din acest punct de vedere si totusi aceasta s-a produs si, chiar dacá nu a influentat rezultatul din primul tur, a contribuit decisiv la rezultatul alegerilor din al doilea tur de scrutin. Problema principalä a fost cä alegerile nu au fost bine organízate la sectiile de votare din sträinätate. Realitatea a arätat cä datoritä deciziilor luate în tarä au fost desfiintate únele sectii ce deserveau comunitäti mai mari de români si s-au înfiintat acolo unde erau comunitäti mai mici, mai mult, pentru a agrava aceastä situatie, în aceste sectii erau prea putine cabine si stampile sau lipsea personalul necesar.

Rezultatul a fost cä la Haga coada se întindea pe 50 de metri, la Viena o sutâ de persoane asteptau în mod constant, la München peste o mie, la Stuttgart rândurile de votati mäsurau doi kilometri, în timp ce rânduri imense se regäseau la Hamburg, Bonn, Berna, Luxemburg, Stockhlom, Ikast, Bruxelles, Torino, Bologna, Roma, Florenta, Milano, Valencia, Madrid, Paris, Strasbourg, Londra, New York, Quebec sau Chisinäu. Practic, cozile se mäsurau ín ore, alegätorii asteptau între o orä si zece ore, iar ín cele mai regretabile situatii acestia nu au mai putut sä îsi exprime dreptul constitutional, deoarece sectiile de votare s-au închis la ora localä 21:00. Sute de videoclipuri si imagini care ilustrau situatia au devenit virale pe internet si la televiziuni. Punctul culminant a survenit la Londra când la ora localä 21:00 usile Ambasadei României s-au închis iar sute de cetätem nu au mai avut posibilitatea sä voteze, desi au asteptat ore întregi sau au parcurs sute de kilometri. Trei mü de oameni au protestât din acelasi motiv si la Paris împotriva ambasadorului Bogdan Mazuru cerându-i sä prelungeascä programul de vot. Evident cä acest lucru se putea întâmpla doar prin publicarea unei Ordonantä de Urgentâ. Pentru a crea o situatie de o si mai mare insatisfactie, spiritele s-au încins la momentul în care au intervene fortele de ordine franceze pentru a dispersa másele de oameni ce asteptau încä sä mai voteze. Proteste au avut loc la mai tóate sectiile de votare din Europa. La Londra si la Paris dupä ora 21:00 s-a cântat imnul României, iar alegätorii scandau într-un singur glas, sätui de stat în frig si în ploaie "Vrem sä votäm!", "Ne-au furat votul!", "Avrem dreptul la vot", "Jos comumsmul!", "Libértate", " Hotii !", "Jos Ponta!". A fost începutul rästurnärii de situatie. Romänii din Bucuresti au protestât si ei, de asemenea, în fata sediului MAE folosind aceleasi scandäri. Din acel moment, a izbucnit un val de révolta care nu mai avea cum sä fie oprit. "Aceastä emotie, propagatä prin mediul online, a crescut si a ajuns la intensitate maximä în ziua votului. "40

La finalul zilei, Victor Ponta în conferinta de presá declara: "Dacä nu se fraudeazä, asa merge votul în diaspora",41 fapt care nu a fäcut altceva decât sä aprindä si mai mult scânteia care deja se crease. Mai mult, cu acea ocazie, candidatul PSD a spus cä íi este "scärbä" sä-i vadä pe Vasile Blaga si Mihai Räzvan Ungureanu la sediul USL (sediul PNL din soseaua Kiseleff). Reactia partidului a venit aproape instantaneu prin intermediul purtätorului de cuvánt, Alina Gorghiu care i-a cerut demisia: "Stimate premier Ponta (...), faptul cä jigniti milioane de romäni care astäzi au înteles sä voteze política de bun-simt pe care acest candidat o promoveazä, cä ati înteles sä fiti scârbit de toti cei care au stat în frig, în ploaie (...) ca sä voteze, mie mi se pare un lucru care ar trebui sä và determine ca împreunâ eu Corlätean, de la Externe si Stanoevici, de la Românii de Pretutindeni, sä vä dati demisia. Ati organizat un prim tur al alegerilor de toatä jena."42 Cu privire la votul din diaspora, Klaus lohannis a déclarât a doua zi: "Cu diaspora a fost o bätaie de joc. O bätaie de joc si trebuie fäcutä o analizä foarte clarä fiindcâ în acest fei nu putem sä tratäm românii de afarä. Oamenii s-au dus masiv la vot, au vrutsâ voteze, autoritätile au fost total nepregätite. 0 bätaie de joc care trebuie sä înceteze o datä pentru totdeauna.", "Asta a fost ziua votului organizatä à la Victor Ponta. Asa va aräta tot anuí 2015, ca ziua votului - dezordine, haos, lipsä de respect fatä de cetâteni."43

Societatea civilâ a reactionat la rândul säu, "Federaba Asociatiilor de Români din Europa" solicitând Guvernului suplimentarea numärului de sectii de votare, pânâ la o mie.

Simtind presiunea, Victor Ponta a dat asiguräri electoratului cä la turul al doilea toti cei care vor dori sä voteze vor putea sä o faeä: "Pentru a mobiliza foarte bine functionarii Ministerului de Externe am spus cä, dacä la turul doi, Indiferent de rezultat, dacä existä un singur román care vrea sä voteze si nu poate, pleacä toti, nu doar ministrul. (...) Toatä echipa de conducere. (...) Pleacä toti, pe 16 noiembrie, la ora 21:20, dacä nu au reusit sä organizeze, vor räspunde toti."44

Încet, încet, cetätenii din marile orase din tarä (Bucuresti, Timisoara, Cluj, Sibiu, Arad, Craiova, Brasov, Focsani, Oradea, Iasi, Constanta, Târgu Mures) si din afarä (Viena, Paris, Londra) prin intermediul retelei de socializare s-au organizat pentru a protesta fatä de votul din diaspora. Mesajele erau îndreptate împotriva premierului si a Guvernului. Peste tot în tarä participantii la proteste scandau la fei ca diaspora în 2 noiembrie, dar se vedea deja o schimbare de atitudine, pozitivä pentru Klaus lohannis prin câteva scandäri utilízate. "Ghinion45, tara s-a trezit din somn", "Klaus scapà-ne de Michey Mouse46".

Ca urmare a acestor proteste, pe 10 noiembrie Titus Corlätean, ministrul de externe a demisionat, iar în locul sâu a fost numit Teodor Melescanu (fostul sef al Serviciului de Informatii Externe si fost membru PNL). Acesta însâ a închis cercul afirmând câ legislatia nu permite înfiintarea de noi sectii de votare în sträinätate.

Diaspora nu s-a descurajat, iar pe grupurile de socializare au apärut mesaje prin care oamenii se mobilizau ca, în ziua celui de-al doilea tur prezenta, sä fie si mai mare. Astfel, cetätenii cu drept de vot s-au asezat de la 5:00 dimineata la rând, asteptând sä voteze. Cu tóate acestea, desi la anumite sectii de votare au fost aduse mai multe stampile sau au fost märite numärul cabinelor de vot, per ansamblu votul a fost organizat în acelasi mod. în ziua cu pricina televiziunile, si aici cu precädere trebuie amintit rolul postului Realitatea TV, au arätat cozile infernale, scandärile românilor din sträinätate, declaratii ale for si ale celor din tarä care primeau telefoane de la rudele si prietenii for din Europa. Reteaua de socializare Facebook era supraîncârcatâ cu filmäri, fotografii, mesaje relatând ce se întâmplâ dincolo de granitä. Totul s-a rostogolit ca un bulgäre de zäpadä ce devenea din ce în mai mare si mai rapid.

3.3. Sustinerea candidatilor din primul tur. Transfer de imagine sau esec?

La încheierea primului tur de scrutin, candidatul PSD a bénéficiât de sustinerea lui Câlin Popescu Târiceanu (candidat independent), Corneliu Vadim Tudor (Partidul Romanía Mare), Dan Diaconescu (Partidul Poporului Dan Diaconescu) si Teodor Melescanu (candidat independent). Interesant este câ încâ din a doua zi, la postul de televiziune Antena 3 s-a organizat o emisiune în care toti acesti candidati care participaserä la primul tur îsi declarau sprijinul pentru Victor Ponta. Pärea o emisiune cu carácter mobilizator pentru electoratul PSD si pentru cei care nu acceptau sä voteze eu candidatul dreptei.

Uniunea Democratä a Maghiará din România (UDMR) a transmis un mesaj de mobilizare la vot färä a-si exprima optiunea pentru unul dintre candidati. De fapt, se specula cä alegätorii maghiari, deci electoratul UDMR din Ardeal va vota eu candidatul dreptei, pentru câ în mod traditional aceasta a fost optiunea majoritarâ si mai mult decât atât. Klaus lohannis era apreciat în zona Transilvaniei, în special în zona centralä din care fac parte si judetele Covasna si Harghita unde se aflä concentrât acest electorat. Suplimentar, liberalul era si el minoritar, aspect care ar fi putut înclina solidar balanta în favoarea sa, mai aies în conditiile campaniei negative realízate de Victor Ponta pe aceastä temä. Kelemen Hunor, liderul UDMR desi se afla la guvernare cu PSD, nu ar fi putut sä se pozitioneze opus fatä de propriul electorat, asa cä a préférât sä nu transmitä nicio recomandare.

O încercare de a aduce o parte a electoratului nationalist si extremist a fost realizatä de Corneliu Vadim Tudor, care a fäcut declaratii halucinante: "Eu nu voi vota niciodatä un strain de neam si lege, "iar pentru acesta Klaus lohannis era un "neamt second hand refuzat la export".47 în realitate, respectivele declaratii mai mult l-au încurcat decât sä îl ajute pe Victor Ponta. De fapt, Corneliu Vadim Tudor semnase un acord cu UNPR si a intrat în acest evartet pe usa mai micä. De asemenea, liderul PRM sugera aspecte foarte grave despre o conversatie care ar fi avut loc între Laszlo Tokes si Klaus lohannis prin care acesta i-ar fi promis în schimbul sustinerii, abrogarea articolului 1 din Constitutia României, cel care prevede caracterul national al tärii.

Mergând în lógica aceleasi retorici ce pärea a fi seäpatä de sub orice urmä tact diplomatie, în data de 4 noiembrie Victor Ponta a afirmat: "lohannis se adreseazà lucrurilor, eu mä adresez oamenilor, românilor. lohannis este un lucru, eu sunt un om, un román, si vreau sä facem o tarâ pentru oameni, nu pentru lucruri. (...) Nu vreau sä primim din nou ordine din afara tärii, de la PPE si de la alti indivizi care si-au bàtut joc de România si în 2012 cum sä tràim în România. Stim singuri cum e mai bine. (...) Tot ceea ce a fost räu în regimul Bäsescu, Blaga, Anastase, Flutur, Falcâ, toti cei pe care i-ati väzut hidosi în sediul USL, acolo unde am protestât si am pus în functiune echipa politicä care a dat jos regimului Bäsescu, i-ati väzut acolo în jurul lui lohannis, în jurul lucrului pe care ei l-au fäcut, cä domnul lohannis e un lucru, nu e un om politic, si sunt absolut convins câ pe 16 putem sä pornim pe un drum nou pentru România".48 Acest tip de diseurs are în mod vädit accente xenofobe si nationaliste puternice, semn câ Victor Ponta se temea de un posibil esec. Mai mult, Premierul a déclarai cä nu doreste sustinerea lui Zsolt Szilagyi liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) pentru cä vrea sä rupä Ardealul. De aici s-a näscut rumoarea perpetuatä în special la posturile de televiziune România TV si Antena 3 cum cä, Klaus lohannis s-a înteles eu liderul PPMT si Laszlo Tokes pentru a elimina caracterul national al statului si pentru a transforma Transilvania în regiune autonomâ.49

Replica a venit atipic pentru Klaus lohannis în emisiunea Mädälinei Puscaläu la postul de televiziune B1 TV, chiar din sediul Primäriei Sibiu, eu un accent ardelenesc pur: "Nu vi-i rusine, pesedistilor, sä spuneti astfel de lucruri în 2014 când am crezut cä am trecut peste tot ce a fost în anii 90?"

4. Deznodàmântul

Rezultatul s-a anuntat rapid în jurul orei 23:00. Victoria lui Klaus lohannis era ciará. Acesta a obtinut 54,43% (6.288.769 voturi) în vreme ce Victor Ponta a fost votât de 45,56% (5.264.383 voturi) dintre alegätorii care s-au prezentat la urne în proportie de 64,1 % (11.719.344), cel mai mare procent de prezentä dupâ 1996.

Klaus lohannis a câstigat alegerile la o diferentâ mai mare de un milion de voturi, fatä de contracandidatul säu si a obtinut eu aproximativ douä milioane de voturi în plus, fatä de primul tur. A fost, în mod categoric o surprizä pentru foarte multe persoane.

în marea lor majoritate, tinerii din mediul urban, cu studii medii si superioare si accès la internet, ce pot fi inclusi în clasa mijlocie au votât cu dreapta, în vreme ce stânga a fost votatä preponderent de persoane care au depäsit vârsta de 45 de ani, absolventi de studii medii, proveniti din mediul rural sau semi-urban.

5. Concluzii

în cadrul alegerilor pentru alegerea presedintelui României din luna noiembrie 2014, s-a observât cä PSD a desfäsurat o campanie în stil clasic, în care a pus accentul pe scoaterea la vot a tuturor sustinätorilor din bazinul electoral, încercând prin mesaje de tip nationalist, etnicist si populist sä îl lärgeascä. Prin acestea s-a dont si s-a reusit atragerea cetätenilor care au votât modele politice de tip "Vadim Tudor" si "Dan Diaconescu". Abordarea a fost corectä, deoarece la al doilea tur de scrutin Victor Ponta a primit 5.264.383 de voturi, ceea ce se ridicä cu mult peste bazinul clasic al PSD.

însâ aceste tipuri de mesaje, au créât în perioada dintre cele douä tururi de scrutin o serie de reactii prin care oamenii au fost împinsi sä nu se mai coalizeze în jurul unor persoane, ci mai degrabâ în jurul unor cauze. Alegerea unui etnic, participarea masivâ la vot, activismul din timpul campaniei électorale, solidaritatea si empatia fatä de cetätenii din diaspora, sanctionarea discursului discriminatoriu, neîncrederea în mäsurile guvernamentale luate sau anuntate în perioada de dinaintea alegerilor sunt dovezi foarte clare cä democratia romäneascä a crescut, cä dupä 25 ani de tranzitie, cetätenii au asimilat si si-au asumat valori democratice.

Strategia electoralä a lui Victor Ponta a avut succès, deoarece a reusit sä scoatä la vot acea parte a societätii ancoratä într-un model social de tip comunitar si asistential, care datoritä vârstei si a tipului de educatie primit în perioada de dinainte de 1989 a räspuns prompt mesajelor de tip populist si etnicist. Totodatä, promovarea acestui tip de diseurs a pus bazele esecului, deoarece a seos la vot o catégorie a populatiei, care la nivel general este nemultumitä de clasa politicé si refuzä sä participe la scrutinurile électorale. Acest scrutin ne-a demonstrat cä, desi nu pare, democratia în România se consolideazä, iar odatä cu ea, si mentalitâtile se modernizeazä. Cât priveste diaspora, este foarte dar cä alegerile nu au fost organízate în asa fel încât toti cei care s-au prezentat la sectiile de votare sä îsi poatä exercita dreptul constitutional. Guvernul si Partidul Social Democrat nu au luat în calcul faptul cä cetätenii români de peste granite, care în marea lor majoritate au ales sä migreze din ratiuni economice, si-au interiorizat si au constientizat mult mai rapid valorile democratice, pentru cä au luat contact cu democratiile occidentale, trebuind sä se adapteze rapid.

Totodatä, în cei cinci ani care au trecut de la alegerile prezidentiale din anuí 2009, lucrurile au évoluât, au apärut noi generatii de copii care au trecut prin sistemul educational din tarä sau din sträinätate. Mai mult, fenomenul migratiei internationale a continuât în acestä perioadä, multi cetäteni români având suficient timp sä cunoascä cum functioneazä un sistem democratic consolidât.

Mai mult, strategia de atac a Partidului Social Democrat si supraexpunerea candidatului, a provocat efectul invers: Klaus lohannis s-a transformat în victimä, tocmai pentru cä nu räspundea cu aceeasi monedä, iar Victor Ponta era perceput ca agresor.

Securizarea propriilor pozitii politice ale PSD a fost un scop în sine. Pe de-o parte pe tot parcursul campaniei, prin diferite mijloace media au apärut diverse ipoteze pentru noua conducere a partidului în cazul în Victor Ponta câstigâ alegerile, iar pe de altâ parte legea amnistei si gratierii a fost un punct important pe agenda majoritâtii parlamentare exploatat la potential maxim de cätre A.C.L si Klaus lohannis. Aceastä perceptie a fost întâritâ în cadrul celei de-a doua dezbateri televizate la momentul în care candidatul social-democrat a ezitat în a-si exprima o pozitie ciará cu referire la acest proiect de lege si a refuzat propunerea lui Klaus lohannis de a convoca legislativul pentru a-l respinge înainte de alegeri.

Footnote

1 Sabin Drägulin, Silvia Rotaru, "Alegerile prezidentiale 2014 - Presedintele României si esecul previzionärii. O abordare analítica", în Sfera Politicii, volum XXIII, nr.1-183, (ian-martie 2015): 11-14.

Footnote

2 Vezi Protocolul de functionare al USL, http://raduzlati.com/2011/02/04/usl-protocol-defunctionare/ (accesat 14.05.2015).

3 "Ponta inculpât în cazul Sova: DNA a pus sechestru pe averea sa. «Am pus la dispozitie apartamentul pe care îl detin», Stirile PROTV.ro, 17.07.2015, http://stirileprotv.ro/stiri/politic/ social-democratii-strang-randurile-in-jurul-lui-victor-ponta-care-s-a-retras-de-la-sefia-partidulu i-nu-a-demisionat.html (accesat 17.07.2015).

4 Ruperea USL a avut loe în data de 24 februarie 2014, ca urmare a anuntului dat de catre presedintele PNL, Crin Antonescu. Principalele motivatii erau: " ... Din punctul meu de vedere, pe 10-11 decembrie 2012 s-a rupt legätura pe care o aveam eu Ponta, în momentul semnärii pactului de coabitare. Atunci am înteles cä modul de a vedea lucrurile si de a lua decizii majore e unul în care nu ne mai întelegem. Lucrurile au avansat. în ianuarie 2014 am încercat revitalizarea USL ... Erau semne îngrijorâtoare, adúnate pe parcursul anului 2013. Dar am fäcut tóate eforturile pentru a nu ajunge aid. Când am constatât cä nu se mai poate merge mai departe USL s-a rupt ...Oameni important precum si canelele media sub influenta PSD, au început sä atace ideea de candidaturâ a mea, în numele meu, toarte devreme. PSD ar fi putut sustine un candidat la presedintie eu conditia sä fie siguri cä omul respectiv sä fie perfect decorativ...". Conduzia liderului PNL fiind: "... Ne-am trezit eu un PSD care nu s-a schimbat, e acelasi eu care nu se poate construí o aliantâ si care nu a acceptai cä PNL nu a acceptât sä se transforme în PSD". Vezi Antonescu despre ruperea USL: PSD vrea un candidat la presedintie perfect decorativ", în România Liberâ online, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/antonescu-despre-r uperea-usl-psd-vrea-un-candidat-la-presedintie-perfect-decorativ-330085 (accesat 14.07.2015)

5 Initial PSD îsi propusese sä formeze aläturi de UNPR si PC, Uniunea Social-Democratä (USD) în vederea alegerilor europarlamentare si prezidentiale. BEC a decis cä aceastä aliantâ nu poate fi înfiintatâ pentru cä a mai existât una cu acelasi acronim. Dupä constetatia PSD, înalta Curtea de Casatie si Justitie a pästrat decizia. Ulterior, cele trei partide au hotärät ca alianta lor sä se numeascä PSD-UNPR-PC.

6 Cristian Andrei, "Mesajul lui Ponta la sedinta cu usile închise de la USD, «Dacä nu câstigâm alegerile prezidentiale scapä cine poate»", în Gândul.info, 20.02.2014, http://www.gandul. info/politica/exclusiv-gandul-mesajul-lui-ponta-in-sedinta-cu-usile-inchise-de-la-usd-daca-nu-c astigam-prezidentialele-scapa-cine-poate-12120822, (accesat 14.07.2015).

Footnote

7 lonel Stoica, "República penalilor. Baronii USL au pästrat traditia: milioane de euro date ilegal clientelei politice", în EVZ.ro, 6 februarie 2014, http://www.evz.ro/republica-penalilor-baroni i-usl-au-pastrat-traditia-milioane-de-euro-date-ilegal-cliente-1080878.html (acesat 14.07.2015). Pentru date suplimentare vezi si Romulus Georgescu, "10 baroni eu dosare penale", în România Libéra, 3 aprilie 2014, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/10-baroni-cu-dosare-pen ale-331207 (acesat 14.07.2015).

8 Conform Legii 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României Legea 370/2004 la articolul 4, alineatul 2, se prevede obligativitatea ca fiecare candidat sä fie sustinut în scris de cel putin 200 000 de persoane cu drept de vot prin completarea unui tabel tipizat eu zece inträri care cuprinde numele si prenumele sustinätorului, adresa de domiciliu, tipul actului de identitate, numärul si seria acestuia si semnätura. Tabelul se completeazâ olograf si se depune la sediul Biroului Electoral Central (BEC) pânâ la o datä limitä stabilitä de cätre acesta, în cazul nostru aceasta fiind 24 septembrie 2014. Tot legea 370/2004 stipuleazä tot la articolul 2, cä un alegätor poate sustine o singurä datä un singur candidat, adicä poate semna doar o datä pentru un singur candidat înaintea unui procès electoral http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/09/ Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf (accesat 19.05.2015).

Footnote

9 "UNPR lanseazä o campanie de strângere de semnäturi în sprijinul candidaturü lui Victor Ponta la Presedintia României", în Hotnews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17119571 -unpr-lanseaza-campanie-strangere-semnaturi-sprijinul-candidaturii-lui-victor-ponta-presedinti a-romaniei.htm (accesat 19.05.2015).

10 Ghidul Bunelor Practici în domeniul electoral CDL-EL(2002)005-e, Comisia Europeanâ pentru Démocratie prin Drept, Consiliul Europei.

11 "lohannis: Am dat Guvernul în judecatâ. A modificat nepermis legislatia alegerilor prezidentiale", Stirile TVR, http://stiri.tvr.ro/iohannis-am-dat-guvernul-in-judecata-a-modificat-ne permis-legislatia-alegerilor-prezidentiale_48388.html (accesat 19.05.2015)

12 Votul multiplu, conform Legii 286/2009 actualizatä, reprezintâ fraudâ la vot si se referâ la actiunea unei persoane de a introduce douä sau mai multe buletine în urnä sau aceea de a vota de mai multe ori în timpul aceluiasi procès electoral si se pedepseste eu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

13 Turismul electoral reprezintâ actiunea de transport organizat a alegätorilor cätre sectiile de votare cu scopul precis de a vota contrôlât un anumit competitor (definitie adaptatä conform Asociatiei Pro Democratia în adresa remisä Ministerul ui Administratiei si Internelor în data de 12.12.2011 privind comentarii referitoare la proiectul de lege privind organizarea si desfäsurarea alegerilor pentru autoritäre administratiei publice locale, pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului în 2012, precum si pentru modificarea legii administratiei locale nr. 215/2001) http:// www.apd.ro/files/Asociatia_Pro_Democratia-comentarii_comasarea_alegerilor. pdf (accesat 19.05.2015).

14 Vezi Adresa Autoritätii Electorale Permanente cätre Biroul Electoral Central nr. 1224/ 12.09.2014 si räspunsul Autoritätii Electorale Permanente cätre Biroul Electoral Central la solicitarea nr. 1621C/13.11.2014.

Footnote

15 Legea 393/2004 actualizatâ.

16 Constitute României, articolul 115, alin. 6.

17 Deciziile cu nr. 915/2001, nr. 1167/2007, nr. 1461/2011 si Decizia 280/2013 ale C.C.R.

18 Organizaba neguvernamentalä APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului sä atace OUG 55 la CCR.

19 Victor Ponta i s-a adresat Doinei Panä, minstrul Apelor si Pädurilor la urcarea în barcä "Tu ce fací fä Doina aid, aveai chef de niste inundatii?", iar räspunsul acesteia a fost "N-aveam chef, dar...". "Ponta cätre ministrul ApelorTu ce faci fä, Doina, aici? Aveai chef de niste inundatii?" în Cotidianul.ro http://www.cotidianul.ro/ponta-catre-ministrul-apelor-tu-ce-faci-fa-doina-aici-av eai-chef-de-niste-inundatii-236402/ (accesat 20.05.2015).

20 Cristian Andrei, "Filmul strategilor PSD pentru lansarea candidaturii lui Ponta la Craiova pe 29 iulie. Vicepresdinte PSD: «Nu are emotii, nu are cine sä-l batä la prezidentiale»", în Gandul, info, 28.07.2015, http://www.gandul.info/politica/filmul-strategilor-psd-pentru-lansarea-candi daturii-lui-ponta-la-craiova-pe-29-iulie-vicepresedinte-psd-nu-are-emotii-nu-are-cine-sa-l-bataia-prezidentiale-12993006 (accesat 15.07.2015)

Footnote

21 Bratu lulian, "Victor Ponta si-a lansat candidatura la prezidentiale cu un diseurs amplu", în DC NEWS, 29 iulie 2014, http://www.dcnews.ro/victor-ponta-i-a-lansat-candidatura-la-preziden-ial e-cu-un-discurs-amplu_449914.html (accesat 15.07.2015).

22 Idem.

Footnote

23 Alexandru Florian, Alexandru Climescu, Mesaje popuiist-nationaiiste în campania electoralà pentru alegerile parlamentare din 2012, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Proiect finantat de Fundada Friedrich Ebert România, (decembrie 2012): 8.

24 Räzvan Victor Pantelimon, "Populism and Neo-populism as the Main Characteristics of the XXIst Century Politics", South-East European Journal of Political Science, Vol. II, Nr. 1-2 (martie 2014): 121-152.

Footnote

25 Sondaj 1RES "Prieteni si dusmani. Perceptü asupra relatiilor interetnice în România". http://www.ires.com.ro/articol/225/prieteni-i-du%C8%99mani.-perceptii-asupra-rela%C8%9B iilor-interetnice-din-romania (accesat 17.05.2015).

26 Sondaj 1RES, "CNCD. Perceptü si atitudini privind discriminarea în România, 2013", http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_cncd_perceptii-si-atitudini-privind-discriminar ea-2013.pdf (accesat 17.05.2015).

27 Sondaj INSCOP "încrederea în institufii", martie 2014 http://www.inscop.ro/wp-content/ uploads/2014/03/INSCOP-martie-2014.-incredere-institutii.pdf (accesat 17.05.2015).

28 Sondaj Avangarde, "încredere în institufii", mai 2013, în Agerpres.ro http://www.agerpres.ro/social/2013/05/10/sondaj-avangarde-pompierii-armata-biserica-pe-pri mele-locuri-in-increderea-romanilor-14-56-49 (accesat 17.05.2013).

29 Sondaj 1RES, "Percepfii privind religia si morala", august 2013, (accesat 17.05.2015). http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-privind-religia-si-morala_august-2013. pdf

30 Sondaj Avangarde, "Ce fei de presedinte îsi dórese românii", în Jurnalul.ro, iulie 2014 http://jurnalul.ro/stiri/politica/sondaj-avangarde-ce-fel-de-presedinte-isi-doresc-roman ii-673997.html (accesat 17.05.2015).

31 Raport de cercetare IRESCOP "Profiluri électorale 2012. Partea a doua - Inactivism, lustrafie, intolerantâ si patriotism", realizat de 1RES, http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ IRESCOP_2012_-_ll_-_lnactivism_lustratie_intoleranta_si_patriotism.pdf (accesat 20.05.2015).

32 Sondaj 1RES, "Mândria si disperarea de a fi román", octombrie 2012, http://www.ires.com.ro/articol/212/mandria-si-disperarea-de-a-fi-rom-n (accesat 17.05.2015).

Footnote

33 "Ponta: Efectele regimului Bäsescu, asemänätoare cu cele ale regimului nazist", ín Bursa.ro, http://www.bursa.ro/vorbind-despre-debasificarea-societatii-romanesti-ponta-efectele-re gimului-basescu-asemanatoare-c...&s=print&sr=articol&id_articol=246583.html (accesat 25.05. 2015).

34 "Ponta, despre înscrierea lui Johannis în PNL: Ar fi un mare câstig pentru USL", Rtv.Net: http://www.romaniatv.net/media_90171_ponta-johannis-ar-fi-un-castig-pentru-usl_67261. html#ixzz3d7p7nYL1 (accesat 27.05.2015).

Footnote

35 Matei Mircioane, "Klaus lohanis la Resita: Vreau o política cu mai putinä gälägie si mai multe rezultate", în Argument ziar online de Caras Severin, 4 septembrie 2014, http://www. argument-cs.ro/vechi/content/klaus-iohannis-la-re%C5%9Fi%C5%A3a-%E2%80%9Evreau-o-po litic%C4%83-cu-mai-pu%C5%A3in%C4%83-g%C4%83l%C4%83gie-%C5%9Fi-mai-multe-rezu Itate% E2%80%9D (accesat 14.07.2015).

36 "Dan Sova: Cel mai important este sä nu existe un al treilea mandat pentru regimul Bâsescu", în pagina de site a PSD, 8.09.2014, http://www.psd.ro/media/stiri/dan-sova-cel-mai-importanteste-sa-nu-existe-un-al-treilea-mandat-pentru-regimul-basescu/ (accesat 18.07.2015)

37 BEC a émis o hotäräre prin care denumirea USL nu mai putea fi utilizatâ.

Footnote

39 Vezi pagina de Facebook a lui Victor Ponta https://www.facebook.com/victor.ponta/photos /a.156841647689064.26681.150967671609795/850414561665099/ (accesat 17.07.2015).

Footnote

40 Dan Mihalache, lulia Huiu, "Alegerileprezidentialedin2014-rezultatsurprizä sau Strategie", în Sfera Politicil, volum XXIII, nr. 1-183 (2015): 37.'

41 Carla Dinu, "Victor Ponta despre organizarea votului în sträinätate: au fost cozi pentru cä nu s-a mai furat ca în 2009", în HotNews.ro, 3 noiembrie 2014, http://www.hotnews.ro/stiri-intern ational-18447915-victor-ponta-despre-organizarea-votului-strainatate-fost-cozi-pentru-nu-mai -furat-2009.htm (accesat 15.07.2015).

42 "Gorghiu: Ponta s-a temut de voturile românilor si a fäcut tot posibilul sä le împiedice acest drept", Agerpres, 3 noiembrie 2014, http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/03/gorghiu-po nta-s-a-temut-de-votul-romanilor-si-a-facut-tot-posibilul-sa-le-impiedice-acest-drept-00-27-26 (accesat 14.07.2015).

43 Cristian Andrei, "lohannis despre votul românilor din diaspora: «Este o bätaie de joc!»", în Gândul.info, 3 noiembrie 2014 http://www.gandul.info/politica/iohannis-despre-votul-romanil or-din-diaspora-este-o-bataie-de-joc-13487080 (accesat 14.07.2015).

44 "Ponta: toatä conducerea MAE pleacä dacä existä un singur román care nu poate vota", Agerpres, 4 noiembrie 2014, http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/04/ponta-toata-conduce rea-mae-pleaca-daca-exista-un-singur-roman-care-nu-poate-vota-21-47-08 (accesat 14.07.2015)

Footnote

45 "Ghinion" este o replica ce a ramas celebra pentru cä a fost räspunsul pe care Klaus lohannis l-a oferit în emisiunea Gândul.info, din 15 octombrie, la comentariul moderatorului referitor la posibilele întrebâri pe care le-ar putea avea unii profesori care nu au reusit sä îsi cumpere sase case. Klaus lohannis detinea la acel moment trei apartament si trei case în Sibiu, subiect ce a fost îndelung dezbätut si criticat în campania electoralâ.

46 Poreclä atribuitâ lui Victor Ponta în mediul online .

47 "Vadim Tudor explicä de ce îl sustine pe Ponta: lohannis, un second hand refuzat la export", în Ziare.com, 4 noiembrie 2014, http://www.ziare.com/corneliu-vadim-tudor/prm/vadim-tudo r-explica-de-ce-il-sustine-pe-ponta-iohannis-un-neamt-second-hand-refuzat-la-export-1331350 (accesat 14.07.2015).

Footnote

48 "Victor Ponta: lohannis este un lucru, eu sunt román/ Nu vreau sä mai primim ordine din afara tärii, noi stim singuri cum este mai bine pentru România", în HotNews.ro, 4 noiembrie 2014, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18458205-victor-ponta-iohannis-este-lucru-sunt-roman-nuvreau-mai-primim-ordine-din-afara-tarii-noi-stim-mai-bine-romania.htm (accesat 14.07.2015).

49 "Alertä în Ardeal. Iredentistii care vor sä rupä Transilvania de România, sustinätori vocali ai lui lohannis", în Rtv.Net http://www.romaniatv.net/alerta-in-ardeal-iredentistii-care-vor-sa-r upa-transilvania-de-romania-sustinatori-vocali-ai-lui-i_184057. html#ixzz3dWquOs9U (accesat 20.05.2015).

References

BIBLIOGRAFIE

Studii si cercetäri stiintifice:

DRÄGULIN, Sabin, ROTARU, Silvia, "Alegerile prezidentiale 2014 - Presedintele României si esecul previzionärii. O abordare analiticä", în Sfera Politicii, volum XXIII, nr.1-183 (2015): 11-14.

FLORIAN, Alexandru, CLIMESCU Alexandru, Mesaje populist-nationaliste în campania electoral pentru alegerile parlamentare din 2012, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Proiect finantat de Fundada Friedrich Ebert România, (decembrie 2012).

MIHALACHE, Dan, HUIU, lulia, "Alegerile prezidentiale din 2014 - rezultat surprizä sau Strategie", în Sfera Politicii, volum XXIII nr. 1-183 (2015): 29-40.

PANTELIMON, Räzvan Victor "Populism and Neo-populism as the Main Characteristics of the XXIst Century Politics", South-East European Journal of Political Science, Vol. II, Nr. 1-2 (martie 2014): 121-152.

Acte normative si corespondenfa institutional:

Adresa Asociatiei Pro Democratia remisä Ministerului Administratiei si Internelor în data de 12.12.2011 privind comentarii referitoare la proiectul de lege privind organizarea si desfäsurarea alegerilor pentru autoritäre administratiei publice locale, pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului în 2012, precum si pentru modificarea legii administratiei locale nr. 215/2001) http://www.apd.ro/files/Asociatia_Pro_Democratia-comentarii_comasarea_alegerilor.pdf (accesat 19.05.2015);

Adresa Autoritätii Electorale Permanente cätre Biroul Electoral Central nr. 1224/ 12.09.2014 Constitute României;

Decizia Curtii Constitutional a României nr. 1167/2007;

Decizia Curtii Constitutional a României nr. 1461/2011;

Decizia Curtii Constitutional a României nr. 280/2013;

Decizia Curtii Constitutional a României nr. 915/2001;

Ghidul Bunelor Practici în domeniul electoral CDL-EL(2002)005-e, Comisia Europeanä pentru Démocratie prin Drept, Consiliul Europei;

Legea 286/2009 privind Noul Cod Penal actualizatä;

Legea 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României;

Legea 393/2004 privind Statutul alesilor locali, actualizatä;

Räspunsul Autoritätii Electorale Permanente cätre Biroul Electoral Central la solicitarea nr. 1621C/13.11.2014.

Sondaje si cercetäri sociologice:

Raport de cercetare IRESCOP "Profiluri électorale 2012. Partea a doua - Inactivism, lustratie, intolerantä si patriotism", realizat de 1RES, http://www.ires.com.ro/uploads/articole/IRESCOP_2012_-_ll Inactivismjustratiejntoleranta_si_patriotism.pdf;

Sondaj INSCOP "încrederea în institutii", martie 2014, http://www.inscop.ro/wp-content/ uploads/2014/03/INSCOP-martie-2014.-incredere-institutii.pdf;

Sondaj 1RES "Prieteni si dusmani. Perceptii asupra relatiilor interetnice în România". http://www.ires.com.ro/articol/225/prieteni-i-du%C8%99mani.-perceptii-asupra-rela%C8%9Biilor-interetnice-din-romania;

Sondaj 1RES, "CNCD. Perceptii si atitudini privind discriminarea în România, 2013", http:// www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_cncd_perceptii-si-atitudini-privind-discriminarea-2013.pdf (accesat 17.05.2015);

Sondaj 1RES, "Mândria si disperarea de a fi román", octombrie 2012, http://www.ires.com.ro/articol/212/mandria-si-disperarea-de-a-fi-rom-n;

Sondaj 1RES, "Perceptii privind religia si morala", august 2013, http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-privind-religia-si-morala_august-2013.pdf,

Presa online:

ANDREI, Cristian "lohannis despre votul romänilor din diaspora: «Este o bätaie de joc!»", în GânduUnfo, 3 noiembrie 2014 http://www.gandul.info/politica/iohannis-despre-votul-romanilor-din-diaspora-este-o-bataie-de-joc-13487080 (accesat 14.07.2015);

Idem, "Filmul stategilor PSD pentru lansarea candidaturii lui Ponta la Craiova pe 29 iulie. Vicepresdinte PSD: «Nu are emotii, nu are cine sä-l batä la prezidentiale»", în GânduUnfo, 28.07.2015, http://www.gandul.info/politica/filmul-strategilor-psd-pentru-lansarea-candidaturii-lui-ponta-la-craiova-pe-29-iulie-vicepresedinte-psd-nu-are-emotii-nu-are-cine-sa-l-bata-la-prezidentiale-12993006;

Idem, "Mesajul lui Ponta la sedinta eu usile închise de la USD, «Dacä nu cästigäm alegerile prezidentiale scapä eine poate»", în GânduUnfo, 20.02.2014, http://www.gandul.info/politica/exclusiv-gandul-mesajul-lui-ponta-in-sedinta-cu-usile-inchise-de-la-usd-daca-nu-castigam-prezidentialele-scapa-cine-poate-12120822;

"Alertä în Ardeal. Iredentistii care vor sä rupä Transilvania de Romänia, sustinätori vocali ai lui lohannis", în Rtv.Net: http://www.romaniatv.net/alerta-in-ardeal-iredentistii-care-vor-sa-rupa-transilvania-de-romania-sustinatori-vocali-ai-lui-i_184057. html#ixzz3dWquOs9U;

"Antonescu despre ruperea USL: PSD vrea un candidat la presedintie perfect decorativ", în Romänia Liberä online, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/antonescu-despre-ruperea-usl-psd-vrea-un-candidat-la-presedintie-perfect-decorativ-330085,

BRATU, lulian, "Victor Ponta si-a lansat candidatura la prezidentiale cu un diseurs amplu", în DC NEWS, 29 iulie 2014, http://www.dcnews.ro/victor-ponta-i-a-lansat-candidatura-la-preziden-iale-cu-un-discurs-amplu_449914.html;

DINU, Carla "Victor Ponta despre organizarea votului în sträinätate: au fost cozi pentru câ nu s-a mai furat ca în 2009", în HotNews.ro, 3 noiembrie 2014, http://www.hotnews. ro/stiri-international-18447915-victor-ponta-despre-organizarea-votului-strainatate-fost-cozi-pentru-nu-mai-furat-2009.htm,

GEORGESCU, Romulus, "10 baroni eu dosare penale", în Romänia Liberä, 3 aprilie 2014, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/10-baroni-cu-dosare-penale-331207; "Gorghiu: Ponta s-a temut de voturile românilor si a fäcut tot posibilul sä le împiedice acest drept", Agerpres, 3 noiembrie 2014, http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/03/ gorghiu-ponta-s-a-temut-de-votul-romanilor-si-a-facut-tot-posibilul-sa-le-impiedice-acest-drept-00-27-26,

"lohannis: Am dat Guvernul în judecatâ. A modificat nepermis legislatia alegerilor prezidentiale", Stirile TVR, http://stiri.tvr.ro/iohannis-am-dat-guvernul-in-judecata-a-modificat-nepermis-legislatia-alegerilor-prezidentiale_48388.html;

MIRCIOANE, Matei: "Klaus lohanis la Resita: Vreau o politicä cu mai putinä gälägie si mai multe rezultate", în Argument ziar online de Caras Severin, 4 septembrie 2014, http://www. argument-cs.ro/vechi/content/klaus-iohannis-la-re%C5%9Fi%C5%A3a-%E2%80%9Evrea u-o-politic%C4%83-cu-mai-pu%C5%A3in%C4%83-g%C4%83l%C4%83gie-%C5%9Fi-maim m Ite-rezu líate % E2 % 80 % 9 D;

"Ponta, despre înscrierea lui Johannis în PNL: Ar fi un mare câstig pentru USL", Rtv.Net. http://www.romaniatv.net/media_90171_ponta-johannis-ar-fi-un-castig-pentru-usl_67261. html#ixzz3d7p7nYL1;

"Ponta: Efectele regimului Bäsescu, asemänätoare cu cele ale regimului nazist", în Bursa.ro, http://www.bursa.ro/vorbind-despre-debasificarea-societatii-romanesti-ponta-efectele-regi- mului-basescu-asemanatoare-c...&s=print&sr=articol&id_articol=246583.html;

"Ponta: toatä conducerea MAE pleacä dacä exista un singur román care nu poate vota", Agerpres, 4 noiembrie 2014, http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/04/ponta-toata-conducerea-mae-pleaca-daca-exista-un-singur-roman-care-nu-poate-vota-21-47-08;

"Ponta cätre ministrul Apelor: "Tu ce faci fä, Doina, aid? Aveai chef de niste inundatii?" în Cotidianul.ro http://www.cotidianul.ro/ponta-catre-ministrul-apelor-tu-ce-faci-fa-doina-aici-aveai-chef-de-niste-inundatii-236402/;

Sondaj Avangarde, "încredere în institutii", mai 2013, în Agerpres.ro http://www.agerpres. ro/social/2013/05/10/sondaj-avangarde-pompierii-armata-biserica-pe-primele-locuri-in-increderea-romanilor-14-56-49;

Sondaj Avangarde, "Ce fei de presedinte îsi dórese românii", în Jurnalul.ro, iulie 2014 http:// jurnalul.ro/stiri/politica/sondaj-avangarde-ce-fel-de-presedinte-isi-doresc-romanii-673997. html;

STOICA, lonel, "República penalilor. Baronii USL au pästrat traditia: milioane de euro date ilegal clientelei politice", în EVZ.ro, 6 februarie 2014, http://www.evz.ro/republica-penalilor-baronii-usl-au-pastrat-traditia-milioane-de-euro-date-ilegal-cliente-1080878.html;

"UNPR lanseazä o campanie de strângere de semnâturi în sprijinul candidaturii lui Victor Ponta la Presedintia României", în Hotnews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17119571-unpr-lanseaza-campanie-strangere-semnaturi-sprijinul-candidaturii-lui-victor-ponta-presedintia-romaniei.htm;

"Vadim Tudor explicä de ce îl sustine pe Ponta: lohannis, un second hand refuzat la export", în Ziare.com, 4 noiembrie 2014, http://www.ziare.com/corneliu-vadim-tudor/prm/vadim-tudor-explica-de-ce-il-sustine-pe-ponta-iohannis-un-neamt-second-hand-refuzat-la-export-1331350;

"Victor Ponta: lohannis este un lucru, eu sunt román/ Nu vreau sä mai primim ordine din afara tärii, noi stim singuri cum este mai bine pentru România", în HotNews.ro, 4 noiembrie 2014, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18458205-victor-ponta-iohannis-este-lucru-sunt-roman-nu-vreau-mai-primim-ordine-din-afara-tarii-noi-stim-mai-bine-romania.htm.

Alte resurse online:

Pagina de Facebook a lui Victor Ponta https://www.facebook.com/victor.ponta/photos /a.156841647689064.26681.150967671609795/850414561665099/;

"Marea Uniré", programul prezidential al lui Victor Ponta. http://194.88.148.103/0a/b0/5a/ a5/default_147012585876.pdf?c=f517438e1ab9f b2efe2ed910929ada02;

Pagina site PSD, "Dan Sova: Cel mai important este sä nu existe un al treilea mandat pentru regimul Bäsescu", 8.09.2014, http://www.psd.ro/media/stiri/dan-sova-cel-mai-important-este-sa-nu-existe-un-al-treilea-mandat-pentru-regimul-basescu/;

Protocolul de functionare al USL, http://raduzlati.com/2011/02/04/usl-protocol-de-functionare/