Migratia fortei de munca în Uniunea Europeana. Impuls al dezvoltarii generale

Abstract

European Union over the years been the preferred destination for millions of immigrants. Destination states were and still are countries where these immigrants have highly developed social protection, tolerance and understanding by local authorities. In recent years in Europe there is a clear trend that state budgets are no longer able to care for vulnerable groups of society and provides fewer benefits and aid. Immigration is both an opportunity and a challenge for Europe. Legal immigrants are required to complete certain requirements on the labor market in the EU, because EU has an aging population and declining birth rate. Ensuring freedom of movement of persons, particularly workers and maintain a good level of security as border presents clear advantages for both EU member states and a constant worry for the purposes of potential risks and threats that migrants can bring. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

European Union over the years been the preferred destination for millions of immigrants. Destination states were and still are countries where these immigrants have highly developed social protection, tolerance and understanding by local authorities. In recent years in Europe there is a clear trend that state budgets are no longer able to care for vulnerable groups of society and provides fewer benefits and aid. Immigration is both an opportunity and a challenge for Europe. Legal immigrants are required to complete certain requirements on the labor market in the EU, because EU has an aging population and declining birth rate. Ensuring freedom of movement of persons, particularly workers and maintain a good level of security as border presents clear advantages for both EU member states and a constant worry for the purposes of potential risks and threats that migrants can bring.

Keywords

European Union; Immigrants; labor market; population; workers; security

Uniunea Europeanä a fost de-a lungul anilor destinaba preferatä a milioane de imigranti. Statele de destinale au fost si räman sä fie tarile înalt dezvoltate unde acesti imigranti dispun de protectie sodala, tolerante din partea autoritätilor si întelegere relativa din partea cetätenilor rezidenti. Carnagiul de la Oslo din iulie 2011a reprezentat un moment critic atât pentru norvegieni cât si pentru toti europenii iar atitudinea ostila a unor categorü extremiste, inclusiv si fatä de prezenta imigrantilor, ar putea duce la regândirea politicilor ìn domeniul migratiei.

Este acceptât faptul cä imigrantii legali sunt necesari pentru a completa anumite lipsuri pe piata forÇei de muncä din UE, deoarece populaba din statele membre înregistreaza oîmbatrânire, iar rata natalitätü este în scadere. Cei mai cäutati sunt specialisti în domeniul IT, medici, esistenti medicali si alte profesii din domeniul sänätätü, dar ci lucrätori din domeniul salubritätü ?i alte servicii pe care europenii nu dórese sä le realizeze ci au nevoie de muncitori din afara hotarelor. însa força de muncä venitä din exteriorul UE nu este întotdeauna doritä de únele cercuri sociale si de interés, precum sunt extremistii de dreapta sau fundamentalist!! crestini.

în ultimii ani, ìn Europa bugetele de stat nu mai sunt capabile sä aibä grijä de päturile vulnerabile ale societätü ?i acordä mai putine beneficii si ajutoare. Statuì nu mai investente atât de mult în educale si servicii medicale de calitate. Spre exemplu, ìn Grecia, guvernul ìntreprinde mäsuri de austeritate care stârnesc nemurÇumirea unei categorii largì de cetäteni. Are loc ìn esenta restructura rea statului asistential în care marii perdane sunt cei mai säraci cetäteni europeni1. Aceastä restructura re, care a apärut ìn urma crizei economice recente, creste tot mai mult präpastia dintre bogati $i säraci, dar loveste tot mai mult în ultimii fündcä le sunt reduse benefici si asistenta socialä, însa tot ei fund si cei din urmä care sunt vinovati de decäderea din sfera economica. Migratia joacä un rol determinant în dezvoltarea societari dar efectele negative sunt extrem de drastice pentru tarile de origine în cazul ìn care nu se ìncearca controlul si gestionarea eficiente a acesteia.

Imigratia reprezintä atât o oportunitate, cât si o provocare pentru Europa. Imigrantii legali sunt necesari pentru a completa anumite cerinte pe piata forÇei de muncä din UE, deoarece populaba UE înregistreaza o îmbatrânire, iar rata natalitätü este ìn scadere. în conditü de post-extindere a migratiei, predomina fluxurile forÇei de muncä tinere, ceea ce constituie o problema politica importantä si o provocare atât pentru tarile primitoare, cât si pentru cele trimrçatoare. Deoarece o proporçie semnificativä a acestor migranti sunt femei, integrarea lor eu succès pe piata fortei de muncä este o alta condire importantä pentru abordarea acestor provocan. Constientizarea cauzelor si aie efectelor migratiei într-o Uniune Europeanä extinsä este o condire prealabüä pentru elaborarea unor politici eficiente de migratie în Europa si astfel o precondrçie pentru atingerea obiectivelor Tratatului de la Lisabona, precum si ale obiectivelor-cheie aie Strategiei europene privind ocuparea fortei de muncä si a Agendei Sociale2.

Profesorul universitär Dumitru Sandu, specialist în sociologie, atrage atenea asupra faptului cä migratia din zilele noastre nu seamänä cu cea de acum un secol. Aceasta se dovedeste prin faptul cä migrantul de tipul "one way ticket" (eel care nu mai päräseste niciodatä tara-gazdä) este pe cale de disparire lasând loc migratiei ìn circuit. Teoria spune cä statele europene au parcurs în ultimul secol trecerea de la tara de emigrale, care furniza migranti, la tarä de imigratie, adicä s-au transformat în täri-gazdä3. Când Europa a cunoscut o dezvoltare industriala puternicä, acesta a motivai enorm emigranti! din statele vecine mai särace, mai târziu si state de pe alte continente, sä caute locuri de muncä si locuri de trai ìn vestul Batrânului Continent. Indubitabil cä aceastä tendintä a plecärilor in tari cu o mai bunä capacitate de piata a serviciilor a fost în dezavantajul tärilor de origine a migrantilor. Odatä cu colapsul URSS si al economiei panificate, multe tari din estui Europei, multe recent apärute pe harta lumü (fünd si cazul Republicii Moldova), s-au confruntat direct nu doar cu problema demografica ci, având o industrie ìn formare sau în crestere, s-au trezit cä nu mai dispun de suficientä força de muncä. Putini au fost cei care s-au întors sä înf runte deficitul, majoritatea dintre cei plecati au investit resursele financiare obtinute din munca din exterior în acoperirea necesitätüor personale decât în deschiderea unei afaceri de care ar fi bénéficiât economia nationale.

între 1950 si 1970, migratia forÇei de muncä în Europa era constituitä din italieni, spanioli, portughezi si greci (în jur de 10 milioane) care plecau în statele dezvoltate precum ar fi Germania, Austria, Irlanda dar si SUA ori Canada. Astfel, statele respective au cunoscut o înflorire economica, însa tarile parasite de emigranti au suferit de pe urma lipsei mâinii de lucru califícate. Dupä 1973, aceastä lipsa a devenit acuta ìn spatiul Mani Mediterane,ceea ce a fäcut ca Italia sä duca o politica de deschidere pentru muncitorii straini. în opinia noasträ, Ìnceputul anilor '80 a constituit momentul când imigratia a depäsit emigrala, ceea ce a însemnat cä si restul tärilor din sudul Europei, mai ales Spania si Grecia, au început sä primeascä imigranti pentru ca acestia sä ocupe locurile de muncä libere. Acestä tendila de deschidere s-a extins si mai mult o data cu cäderea Cortinei de Fier si încheierea Räzboiului Rece, când tot mai multi est-europeni, printre care cetäteni romàni si moldoveni, s-au acomodatnoilor realitati ?i treptat au devenit parte a lumii occidentale.

In prezent, creste numärul statelor care sunt, în acelasi timp, tari de emigrale si tari de imigratie. Prin urmare, conform logicii cä statele cu numär mare de imigranti au devenit state de destinale, Cehia, Polonia, Ungaria si Romania vor ajunge la rândul lor, únele mai rapid aitele mai lent, state care vor primi imigranti, de data acesta de proveniva din Asia, Orient si Africa.

Un studiu recent efectuat de "Expert-Grup", un centrul analitic independent din República Moldova, cu titlul Agricultura si migrapa: principalii vinovap pentru situapa creata pe piata fortei de muncä?, atentioneazä cä República Moldova se confruntä cu un deficit de muncitori pregatiti, motiv pentru mai multi investitori au renuntat sä intre pe piata din lipsa forÇei de muncä califícate. Acelasi lucru este reconfirmât de Ana Popa, director al Departamentului macroeconomie de la Centrul "Expert-Grup", fündcä "plecarea forÇei califícate de muncä are repercusiuni grave si asupra posibilitätü tärü de a atrage investitori! straini. Or, frecvent se constata cä acestia riscä sä nu gäseascä un numär suficient de persoane califícate pentru a munci la întreprinderile pe care sunt gata sä le fondeze aid"1.

Potrivit studiului, piata fortei de muncä a räspuns la redresarea economica cu acelasi decalaj ca si în cazul crizeí economice din 2009. Astfel, República Moldova a încheiat anul 2010 cu noi niveluri minime ale ratei de activitate ci a ratei ocupärü de 41,6% si, respectiv, 38,5%. Aceste rate deosebit de scäzute din Moldova, comparata cu tarile din regiune, sunt inexplicabile pentru expertii international! în piata forÇei de muncä. într-adevar, excluderea emigrantilor din populaba în vârsta aptä de muncä ridica rata de ocupare a fortei de muncä Ia 43% în 2010, dar declinul din ultimul deceniu ramane în continuare semnificativ - 25%2. Studiul conchide cä cei mai probabil, rata "realä" de ocupare a forÇei de muncä este undeva Ia mijloc, cu impact nesemnificativ asupra pozrçiei nefavorabile a Republicii Moldova.

Explicaba cea mai plauzibilä este cä fenomenul migratiei denatureazä în mare parte statisticile forÇei de muncä prin numärul mai mare al populate! apte de muncä, care de fapt nu este prezentä în tarä. O solute posibüä ar fi formarea unui cadru propice pentru implicarea sectorului privat în formarea capitalului uman, inclusiv prin oferirea de stagii studentilor si participarea Ia elaborarea planurilor educational. Stoparea plecärü necontrolate a fortei de muncä nu va putea fi împiedicatä atâta timp cât emigranti! nu-si vor putea gasi un loc de muncä cu un salariu decent în tara de origine. Totusi, numärului potentiator emigranti este în scadere, luând în considerare faptul cä în 2010 fluxul de emigranti aproape a atins nivelul anterior crizei.

Pe viitor, fünd posibüä eliminarea vizelor pentru UE, s-ar putea impulsiona numärul de emigranti si reorientarea acestora din spatiul CSI cätre UE. în acest context se aflä în derulare Planul de Acpuni privind liberalizarea regimului de vize Uniunea Europeanä-Republica Moldova, care are ca scop principal asigurarea liberei circulatii ìn spatiul UE pentru cetätenii moldoveni. Gestionarea migratiei este un element destul de important în sensul liberalizärü regimului de vize UE-RM. Se doreste consolidala cadrului juridic privind politica de migratie, inclusiv mäsurile de reintegrare a cetätenilor Republicii Moldova si lupta împotriva migratiei ilegale. Cadrul legislativ al acestui element presupune adoptarea unei Strategii Nationale de Gestionare a Migratiei pentru implementarea eficientä a politicii de migratie printr-un plan de actiuni care sä continä un calendar, obiective spécifiée, activitäti ?i performantele obtinute.1 Prioritareste preväzutä stabilirea unui mecanism de monitorizare a stocurilor si a fluxurilor de migratie, eu date privind atât migratia ilegala, cât si cea legala, precum si înfiintarea organelor responsabile pentru colectarea si analiza datelor privind grupurile sj fluxurile migrationale. Nu în ultimul rând este importante si consolidarea institutiilor responsabile pentru a buna funcionare a tuturor aspectelor legate de gestionarea migratiei.

în urma Programului Stockholm, cei mai recent dintre acordurile privind politicile de securitate, statele UE duc o politica mai restrictiva cu privire la imigranti. Aceastä pozrçie este sustinutä de mai multe considérente: presiunea fäcutä de populaba statelor membre fatä de autoritär vis-à-vis de limitarea imigrantilor, în special a forÇei de muncä necalificatä, problemele legate de cresterea necontrolatä a migratiei ilegale, destabiüzarea pietei forÇei de muncä si mai recent eriza financiara care a afectat toate statele etc. Un exemplu eloevent în acest context este faptul cä numärul muncitorilor straini constituie o parte considerabilä a forÇei de muncä doar ìn unele state europene Luxemburg - 30%, Elvetia - 29,6%, Germania - 8,0%, Belgia -7,5%, Austria - 6,2%, Suedja - 5,8%, Franta - 5,2%, Marea Britanie - 3,4%, din numärul total al angajatilor2. In acelasi timp, problemele demografice grave prin care tree majoritatea statelor europene, legate de îmbatrânirea populatiei, de declinul naturai, de emanciparea femeilor si a institutiei familiei, determina statele comunitare sä-si revizuiascä politica migrationistä.

Migratia forÇei de muncä in conditiile economiei de piata a devenit una dintre solubile pentru rezolvarea multor problème pe care le are societatea în conditiile existente. în tara de origine, migratia este determinata de factorul intern: dorinta cetäteanului, aflat într-un declin economic, de a trai mai bine, el neavând alta solute decât sä-si vânda força de muncä pentru o remunerare corespunzätoare efortului depus. în fond, procésele migrationiste sânt dictate de piata internationale a muncii ce ghideazä cererea si oferta fortei de muncä pe piata.

Forta de muncä, de regula, se deplaseazä din statele cu surplus de força de muncä sau care nu suntìn stare sä valorifice potentialul uman existent cätre statele cu insuficienta de força de muncä. Statele dezvoltate se aflä într-o competile directa în atragerea capitalului uman calificat (ne referim la fenomenul brain drain), lansând mai multe programe si strategii atractive pentru aceste categorii de persoane. CeI mai recent program. Cartea Albastrà a UE, are drept scop introducerea procedurü unice de solicitare a dreptului de trai si de lucru în spatiul UE pentru cetätenii din afara spatiului comunitar. Documentul are un carácter specific si promoveazä un sistem de selectare a celor ce primesc permisul de sedere si lucru printre care mai multe state membre au impus conditü care au favorizat imigratia selectiva. Marea Britanie, de exemplu, încearca sä impunä din 2007 un sistem de puñete. Franta a adoptât un document numit "competente si tálente" pentru a-i atrage pe sträinii cu diplome, pe artisti si pe cei mai buni sportiva. Prin urmare Cartea Albastrà, inspirata de "cartea verde" americana, este o pârghie evidente de a atrage de creiere în UE. Totodatä este importantä întreprinderea unor eforturi de neutralizare a efectelor negative ale exodului de creiere, deoarece acest fenomen poate avea un impact negativ asupra potentialului de crestere a economie! tärilor de origine a imigrantilor.

Reteaua EURES, portalul Uniunii Europene pentru mobilitatea forÇei de muncä, oferä constant un numär de aproximativ 1,2 milioane de locuri de muncä, dintre care circa 815.000 doar în Germania si Marea Britanie. Cei mai cäutati sunt specialisti în informatica, inginerie ci stiinte, cele mai multe locuri de muncä fünd gäsite în Germania (31.100), Marea Britanie (8.600) si Suedia (2.500)1. Aceastä cerere este de cei putin 4 ori mai mare decât cererea în domeniul educatiei, unde sunt disponibile în jur de 13.400 de locuri de muncä pentru profesori, de la cei pentru nivelul prescolar pana la cei universitari. Dacä în Marea Britanie e nevoie de peste 8.200 de specialisti ìn educale, în Belgia si Suedia sunt vacante câte 1.200 de posturi. în ceea ce priveste proveniente celor care-si cäutau job prin Eures, spaniolü ocupä primul loc, urmati fiind de italieni si polonezi. Acesti emigranti preferä sä ìsi gäseascä un loc de muncä în Germania, Austria, Marea Britanie ori Suedia -state care au fost lovite mai putin de eriza economica.

Scopul EURES este de a oferi informati!, recomandäri si servicii de recrutare/ plasare (gäsirea candidatului/locului de muncä potrivit) ìn beneficiul lucrätorilor si angajatorilor. însa, pe langa aceasta, Comisia Europeanä pästreazä un echilibru pe piata forÇei de muncä, fündcä färä migratia muncitorilor, atât din interiorul UE cât ci din exteriorul ei, economiile nationale ale statelor membre nu ar putea mentine nivelul de dezvoltare pe care ÎI au acum. Pe de alta parte, migratia ìnseamna un element important în asigurarea dezvoltärii oricärui stat datoritä remitentelor, accesului Ia noile tehnologü si Ia o societate ìn care într-adevar munca este apreciatä. O nouä mentalitate se realizeazä atunci când munca este decente, îndeplinita corect si constiincios, evaluate si remunerata la justa valoare.

Am remarcat deja cä Germania si Austria sunt tarile cele mai dorite de emigranti! din interiorul UE. Totusi, nu putem trece cu vederea cä Germania a ìnregistrat ìn 2010 cea mai mica rata a $omajului din ultimii 18 ani, cea ce reprezintä un motiv de îngrijorare, întrucât o rata mica a çomajului ìnseamna un mare deficit de muncitori2. Cu toate acestea, cele douä state nu vor renunta la regulile stricte pentru est-europenii care dórese sä lucreze în aceste tari pe motiv cä un aflux mare de muncitori ar destabiliza piata locala a forÇei de muncä. Este vorba despre presiuni de scadere a salariilor si nemultumiri ale cetätenilor autohtoni care si-ar vedea locurile de muncä ocúpate de straini.

Germania deja a ridicat restriegue pe care Bundestagul le-au impus din 2004 pentru est-europenii care vor sä se ìncadreze pe piata forÇei de muncä germana. Aceastä decizie vine în concordant^ cu studiile recente de specialitate care aratä cä pana ìn anul 2020 nemtii ar putea avea un deficit de douä milioane de muncitori. Se prognozeazä cä est-europenii care au vrut sä emigreze au fäcut-o deja si cä nevoia de força de muncä va fi difícil de acoperit. Cu toate acestea, decalajele de dezvoltare si implicit de salarli dintre economiile din Europa de Est si cele din Centrul si Vestul Europei räman evidente, ceea ce Ìnseamna cä Germania si Austria au toate sansele sä atragä força de muncä din Estui Europei. Companiile din mai multe sectoare ale economiei Germanie! se confruntä cu un deficit de força de muncä. Deja industria tehnologilor informatilor ci a telecomunicatiilor are deja nevoie de muncitori calificati. Se estimeazä cä cele mai solicítate servicii vor fi cele hôtelière si a angajatilor care sä îngrijeasca persoanele în vârsta3. Germania este väzutä ca motorul Europei si acest fapt va atrage força de muncä flexibilä, bine educata si calificatä, fapt reiterai de specialisti! care estimeazä cä 100.000 de est-europeni vor veni în Germania ìncepând din a doua jumätatea a anului 2011.

Actualmente, statele din cadrul UE acordä prioritate de intrare migrantilor din Europa Centrala si de Sud-Est. Desi aceste reglementäri comporta o dozä de discriminare în raport cu migranti! din alte regiuni sau state, tärile-gazdä se sträduie sä nu trezeascä tensiunile sociale din considérente ale securitäti etnice si statale, în acest sens, naturalizarea sträinilor este o practica destul de räspanditä, mai aies în lumea sportiva, dar care se aplica cu maxima chibzuintä. Franta acordä pretendentilor sträini cetätenia francezä doar dupä 10 ani de sedere ìn tara cu condita ca acestia sä cunoascä limba, istoria si cultura ei.

Amintindu-ne cä spatiul comunitar reprezintä o unitate, o problema care afecteazä un stat poate prejudicia si alte state-membre. Dacä politica exigentä din Hexagon acordä anevoios cetätenia francezä. Traían Bäsescu a accélérât considerabu procesul de acordare a cetäteniei romane pentru cei din República Moldova, fapt care a indignât presa francezä1. Redobândirea cetäteniei romane este interpretata ca "o extindere pe usa din dos" si este unul dintre motívele pentru care Franta a cerut amânarea aderärii României la Spatiul Schengen. Este evident cä un numär mare de basarabeni au acum sansa sä cälätoreascä, sä se instaleze si sä se angajeze pe piata forÇei de muncä a Uniunii Europene exact ca si cetätenii statelor membre. Däm dreptate criticilor care spun cä este injusta primirea cetäteniei romàna färä cunoaçterea mäcar a unui minim de limbä romàna sau istorie a românilor, fapt ce ar trebuie sä genereze únele modifican de procedura în procesul acordärü cetäteniei. Astfel de demersuri deja au loc. Recent, Ambasada României în República Moldova a anuntat cä "cetätenii Republicii Moldova care au dreptul sä redobandeascä cetätenia romàna si care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunóse limba romàna, nu îsi vor putea valorifica acest drept decât dupä ce vor poseda cunostinte elementare de limba romàna care sä le permita depunerea juramântului de credintä fatä de Romania"2. în acest sens, putem spera cä s-a pornit un mecanism care va duce cât mai rapid la îndeplinirea acestei declaratii astfel încât sä se contureze o imagine mai bunä a moldovenilor ce redobândesc cetätenia romàna. în ceea ce priveste corectitudinea oferirii în numär mare a pasapoartelor românesti, acesta este mai mult o problema de moralitate eu un adânc substrat istorie, pe care nu ne propunem sä o dezvoltäm. Cert este cä Uniunea Europeanä, chiar dacä îsi doreste sau nu, va primi în continuare pe teritoriul statelor membre un plus de imigranti moldoveni eu cetätenie româneasca care vor aduce la fei de multe beneficii cât si daune, inclusiv în sfera migratiei forÇei de muncä, ca ci orice alti nou-veniti în spatiul comunitar.

Prin urmare, efectele migratiei forÇei de muncä în Europa sunt foarte complexe, legate atât de aspectul economic, cât si de cei demografie. Consideräm cä vütorul va aduce o nouä extindere ci noile state membre vor fi în continuare principali! furnizori de força de muncä în spatiul comunitar. In anii ce vor urma, fenomenul migratiei va avea un roi în crestere, producând efecte económico-financiare, sociale, culturale si politice pozitive. Din acest motiv, acceptarea noilor lucrätori venrÇi ca mijloc de sustinere a cresterii economice dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii va reprezenta o preocupare perpetua pentru Uniunea Europeanä. Asigurarea übertäti de circulatie a persoanelor, ìn special a lucrätorilor, dar si întretinerea unui nivel cât mai bun de securitate la frontiere prezintä atât avantaje certe pentru state membre ale Uniunii Europene, cât si o grijä constata în sensul potentiator riscuri si amenintäri pe care le pot aduce emigranti!.

Footnote

1 Matthias Mathhijs, "Revenirea luptelor de clasä" ìn Foreigh Policy Romania (24) 2011: 53.

2 Christa Kammerhof er, "Politica privind ocuparea fortei de muncä" (2008), http://circa.europa. eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/socialemploy/article_7286_ro.htm.

3 Mariana Bechir, "Europa, de la "one way ticket" la migratia în circuit dintr-un stat în altul", în Adevärul, 09 octombrie 2011.

Footnote

1 Ion Preasca, "Migratia lasä tara färä força calificatä de muncä", în Adevärul Moldova, 15 august 2011.

2 Adrian Lupusor, Ana Popa, Valeriu Prohnitchi, Alex Oprunenco, Elena Culiuc, Dumitru Budianschi, MEGA -Analiza Cresterii Economice in Moldova, Expert-Grup, Chisinäu, (4) 2011, 34.

Footnote

1 Planul de Acpuni privind liberalizarea regimului de vize Uniunea Europeanä-Republica Moldova, 2010, 5.

2 MihaiHachi, "Migratia internationale a fortei de muncä", http://www.scribd.com/doc/56393482/ migratia-internationala-a-fortei-de-munca-conspecte-md.

3 "Cartea albastrà încearca atragerea de creiere în UE", în EurActiv, http://www.euractiv.ro/ uniunea-europeana/articles|displayArticle/articlelD_9538/Cartea-albastra-incearca atragereade-creiere-in-UE.html.

Footnote

1 Lucían Hainärosie, "Cum vä puteÇi gasi usor de muncä în UE", Ziare.com, http://www.ziare. com/locuri-de-munca/anunturi/cum-va-puteti-gasi-usor-de-munca-in-ue-1119850.

2 Adelina Mihai, "Vrei un job în sträinätate? Cum säte angajeziîn GERMANIA" , Ziarul Financiar, 8 mai 2011.

3 Constantin RudnrÇchi, "Germania importa força de muncä", în RFI Romania, http://rn.rfi.ro/ articol/stiri/economie/germania-importa-forta-munca.

Footnote

1 Lucian Lumezeanu, "L'Express: Naturalizarea moldovenilor ìnseamna extinderea României pe «usa din dos»", http://www.ziare.com/europa/moldova/l-express-naturalizarea-moldovenilor-inseamnaextinderea-romaniei-pe-usa-din-dos-1060504.

2 Victoria Popa, "Cei care nu vorbesc româneste nu vor putea redobândi cetätenia romàna", în Jurnal de Chisinäu, 28 Octombrie 2011.

References

BIBLIOGRAFIE

BECHlR, Mariana, "Europa, de la "one way ticket" la migratia in circuit dintr-un statin altul", in Adevàrul, 09 octombrie 2011.

HACHI, Mihai, "Migratia internationale a fortei de muncä", www.scribd.com.

HAINÄROSIE, Ludan, "Cum vä puteti gasi u$or de muncä în UE", Ziare.com, www.ziare.com.

KAMMERHOFER, Christa, "Politica privind ocuparea fortei de muncä" (2008), www.circa. europa. eu.

LUMEZEANU, Ludan, "L'Express: Naturalizarea moldovenilor ìnseamna extinderea României pe «u$a din dos»",

www.ziare.com.

LUPUSOR, Adrian, Ana Popa, Valeriu Prohnitchi, Alex Oprunenco, Elena Culiuc, Dumitru Budianschi, MEGA -Analiza Cresterii Economice in Moldova, Expert-Grup, Chisjnäu, (4) 2011, 34

MATHHIJH, Matthias, "Revenirea luptelor de clasä" in Foreigh Policy Romania (24) 2011: 53.

MIHAI, Adelina, "Vrei un job ìn sträinätate? Cum sä te angajezi in GERMANIA", Ziarul Financiar, 8 mai 2011.

POPA, Victoria, "Cei care nu vorbesc románente nu vor putea redobândi cetätenia romàna", în Jurnal de Chisinàu, 28 Octombrie 2011.

PREASCA, Ion, "Migratia lasä tara färä fortä calificatä de muncä", în Adevàrul Moldova, 15 august 2011.

RUDNITCHI, Constantin, "Germania importa fortä de muncä", în RFI Romania.

***, "Cartea albastrà încearca atragerea de creiere în UE", în EurActiv, www.euractiv.ro.

***, Planul de Acfiuni privind liberalizarea regimului de vize Uniunea Europeanà-Republica Moldova, 2010.