MASURI DE PROFILAXIE A MAMITELOR LA VACI CU GERMOSTOP

Headnote

MESURES DE PROPHYLAXIE DES MAMMITES CHEZ LA VACHE AVEC GERMOSTOP. L'Incidence relativement élevée des infections mammaires dans les effectifs de vaches laitières ainsi que les implications économiques sanitaires-vétérinaires et sanitaires de ces phénomènes morbides ont imposé comme nécessité l'élaboration de certains produits destinés à la prévention des mammites. Dans le cadre des mesures de prophylaxie on poursuit à reduire le transfert de certains germes pathogènes d'une vache à l'autre et à assurer une protection par des procédés d'antiseptie de l'orifice mamelonaire resté ouvert après la traite conséquance des forces mécaniques qui ont actionné sur le sphincter , la plus utilisée procédure étant la désinfection des mamelons.

INTRODUCERE

Mamitele sunt considerate ca stari inflamatorii care afecteaza partial sau În Întregime glanda mamara, interesând epiteliul secretor, mucoasa canalelor si sinusului galactofor sau tesutul interstitial si care sunt produse de o flora microbiana variata. Manifestarile acestor stari infectioase ale mamelei sunt diverse si complexe, dar toate deriva din caracterele inflamatiei În general.

Mamitele afecteaza toate speciile de mamifere domestice, dar frecventa cea mai mare este semnalata la vaca. Aceasta se datoreaza pe de o parte dezvoltarii mari a glandei mamare la aceasta specie, iar pe de alta parte este consecinta duratei lactatiei.

Obiectivele principale ale unui plan de profilaxie a mamitelor sunt pe de o parte eliminarea sistematica a infectiilor existente ce contribuie la persistenta infectiilor si, pe de alta parte, prevenirea permanenta a noilor infectii.

Prevenirea aparitiei de noi infectii se realizeaza prin masuri ce vizeaza: eliminarea sau limitarea surselor de germeni, interventia asupra mecanismelor de transmitere a germenilor si eliminarea sau limitarea factorilor de susceptibilitate a mamelei. Aceste masuri se refera la tehnica mulsului, igiena mulsului, conceptia, functionarea si Întretinerea instalatiei de muls, organizarea si Întretinerea habitatului.

Spalarea mameloanelor dupa muls cu un produs antiseptic are eficacitate asupra germenilor implicati În infectiile mamare, dar remanenta redusa a acestor produse pe tegumentul mameloanelor le reduce eficacitatea.

MATERIAL SI METODA

Scopul acestei lucrari consta În determinarea eficacitatii profilactice a produsului Germostop antimastita, urmarindu-se determinarea incidentei mamitelor În conditiile folosirii produsului Germostop antimastita si efectele locale si, eventual generale, ale acestui produs pe mameloanele vacilor si mâinile mulgatorilor.

Germostop antimastita este o solutie antimicrobiana ce contine digluconat de clorhexidina 5g , glicerina 40 ml, excipient pâna la 100 ml. Se utilizeaza sub forma de solutie În dilutie de 1/9 (0,5% s.a.), În apa potabila, preparat extemporaneu, se foloseste pentru decontaminarea mameloanelor dupa muls prin imersia acestora În solutie decontaminanta, folosind În acest scop pahare cu destinatie speciala pentru aplicare, sau prin stergerea picaturii de lapte ramase pe vârful mamelonului cu vata Înmuiata În solutie 0,5%. Dupa Întarcare este recomandata decontaminarea mameloanelor cu Germostop antimastita 0,5% Înca 2-3 zile. Produsul se comercializeaza În flacoane de material plastic de 200 ml, 1000 ml si 5000 ml.

În cazul În care ugerul este murdar, acesta se igienizeaza cu Germostop pentru uger care contine digluconat de clorhexidina 4 g si excipient pâna la 100 ml. În vederea folosirii se prepara solutia de lucru care se obtine prin diluarea a 30ml Germostop pentru uger În 5l apa potabila (0.24[per thousand]). Sanitizarea ugerului (Înainte de muls) se poate realiza În functie de gradul de murdarire fie prin spalare cu solutia de lucru, fie prin stergere cu un servetel de hârtie Îmbibat cu solutie, În cazul unui uger relativ curat. Dupa spalare sau stergere cu servetelul umed, se trece la uscarea ugerului prin tamponare cu un servetel uscat de hârtie.

Se prezinta În flacoane de 200ml, 1000ml si 5000ml.

Prima etapa a experimentului a fost selectarea loturilor martor (M) si experimental (E), prin determinarea incidentei mamitelor. Aceasta s-a facut prin examen clinic a glandei mamare, a secretiei lactate si examen paraclinic folosind metoda R-mastitest.

Principiul metodei se bazeaza pe aprecierea numarului de celule somatice din lapte. Reactivul este un detergent anionic care da cu AND-ul din nucleul celulelor somatice un complex detergent-proteina. Se formeaza un gel proportional cu numarul de celule din lapte.

Pentru executarea R-mastitestului se foloseste o placa din material plastic prevazuta cu 4 locasuri circulare si o seringa sau pipeta. Se face toaleta mamelei , se mulg separat primele 2-3 jeturi de lapte , apoi câte 2ml din fiecare compartiment separat În locasurile placutei. Se adauga reactiv, se omogenizeaza miscând placa, iar reactia se citeste dupa minim 30 secunde si maxim 2 minute. Rezultatul reactiei poate fi :

- negativ (-) atunci când amestecul ramâne fluid, omogen, subtire;

- dubios (±) atunci când apar filamente si flocoane;

- pozitiv (+) atunci când amestecul devine usor consistent cu flocoane;

- intens pozitiv (++) atunci când amestecul devine foarte consistent, vâscos cu aspect de gel usor aderent la placa.

Reactia este nespecifica cu aproximativ o luna Înainte de fatare si o saptamâna dupa fatare.

Au fost selectate 88 vaci prin excluderea animalelor cu mamite clinice sau subclinice ce au fost identificate prin citirea numerelor matricole si marcarea cu vopsea pentru cele doua loturi. S-au constituit doua loturi a câte 44 de animale.

Lotul martor (M - 44 de animale)a fost urmarit 30 de zile. Nu s-a efectuat spalarea ugerului si antisepsia Înainte de muls. În perioada de urmarire nu s-au efectuat nici alte tratamente.

Lotul experimental (E - 44 de animale) s-a urmarit zilnic dimineata si seara si i s-a aplicat urmatorul protocol:

- spalarea cu apa calda (30C) a Întregii glande mamare;

- spalarea ugerului, cu doua minute Înainte de muls, cu produsul Germostop pentru uger;

- stergerea ugerului cu servetele de hârtie individuale;

- muls (durata medie/vaca 6 minute);

- imersarea mameloanelor, imediat dupa muls, În solutie Germostop antimastita.

Durata experimentului a fost 30 zile. În ziua 31 a experimentului s-a determinat din nou incidenta mamitelor la cele doua loturi prin examen clinic a glandei mamare, a secretiei lactate si examen paraclinic ( R-mastitest).

În toata perioada s-au urmarit efectele locale si eventual generale ale produsului dupa aplicatiile zilnice pe mameloane si dupa contactul cu mâinile mulgatorilor, prin examen clinic, apreciind integritatea tegumentului, turgorul mamar, culoarea, sensibilitatea, temperatura locala.

REZULTATE SI DISCUTII

Dupa aplicarea produselor Germostop s-au obtinut rezultate din care reiese ca:

- incidenta mamitelor În ziua 1 a experimentului a fost de 26,05%, din 119 capete, 31 vaci au fost diagnosticate cu mamita subclinica;

- În conditiile aplicarii pe o durata de 30 zile a produsului Germostop antimastita În asociere cu Germostop pentru uger, conform protocolului descris anterior, s-au constatat urmatoarele:

- la lotul experimental nu a aparut nici un caz de mamita;

- la lotul martor În ziua 31 au fost diagnosticate 5 vaci pozitive (11,36%) la R-mastitest, respectiv cu mamita subclinica.

- efectele produsului pe mameloane: nu s-au constatat modificari la nici unul din cele 5 criterii ( integritate, turgor mamar, culoare,sensibilitate, temperatura locala);

- efectele produsului pe pielea mulgatorilor: s-a apreciat prin anamneza si examinare, neconstatându-se modificari În perioada administrarii produsului. Criteriile de apreciere au fost: integritatea tegumentului, culoarea, sensibilitatea, temperatura locala, prurit.

CONCLUZII

Exista o corelatie pozitiva Între igiena mulsului si numarul de cazuri de mamita subclinica.

Aplicarea produsului Germostop amtimastita Într-un efectiv cu potential ridicat de Îmbolnavire are efect profilactic, dupa 30 de zile neaparând nici un caz de mamita.

Produsul Germostop antimastita este bine tolerat pe tegumentul mamar si pielea mulgatorilor.

References

BIBLIOGRAFIE

Boitor I. - Diagnosticul si tratamentul bolilor obstetrical-ginecologice si ale glandei mamare la bovine, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1987

Darau P.A. - Studiul clinic si epidemiologic al mamitelor la vaca, Teza doctorat (manuscris 2004, Arad)

Seiciu Fl., Voicescu S. - Glanda mamara. Morfofiziologie si patologie, Ed. Fundatiei "România de Mâine" Bucuresti, 1997