Limitele electorale ale PSD în alegerile prezidentiale. Cazul 2014

Abstract

The article represents an analysis of the 2014 presidential elections, trying to highlight the primary cause for the outcome of electoral competition, in which the certain favorite (the candidate of the SDP-NUPR-CP electoral alliance) failed to win. Beyond the sociological explanations of the final results, one of the reasons for which Victor Ponta repeated the experience of former presidents of the SDP (M. Geoana and A. Nastase) concerns the ability of the party's structure to attract votes. Given the current organizational structure, as well as the current relations and internal operating mechanisms, the SDP has reached, on November 16, 2014, its maximum electoral potential.

Headnote

Abstract

The article represents an analysis of the 2014 presidential elections, trying to highlight the primary cause for the outcome of electoral competition, in which the certain favorite (the candidate of the SDP-NUPR-CP electoral alliance) failed to win. Beyond the sociological explanations of the final results, one of the reasons for which Victor Ponta repeated the experience of former presidents of the SDP (M. Geoana and A. Nastase) concerns the ability of the party's structure to attract votes. Given the current organizational structure, as well as the current relations and internal operating mechanisms, the SDP has reached, on November 16, 2014, its maximum electoral potential.

Keywords

presidential elections; electoral mobilization; party organizational structure; electoral pool; political representation

Desi Romania are un sistem politic parlamentar cu tenta prezidentiala1, motiv pentru care miza electorala majoré ar trebui sa fie reprezentata de alegerea deputatilor si senatorilor, în realitate, alegerea presedintelui repubIicii genereaza cea mai mare efuziune electorala. Modul de scrutin folosit si cultura politica specifica contribuie la personalizaba excesiva a momentului electoral si la transformarea unei f u net i i de reprezentare, eu atributii institutional limítate si cu o relevanta politica relativa, într-o adevarata piatra de hotar pentru destinul societatii2. O demonstreaza gradul diferit de mobilizare a electoratului în cazul celor doua tipuri de alegeri, parlamentare, respectiv prezidentiale, aspect pus în evidenta dupa revizuirea Constitutiei, în 2003, prin separarea celor doua procese électorale, în urma cresterii mandatului presedintelui de la patru la cinci ani. Astfel, în 2008, la alegerea deputatilor si senatorilor au participât 39,20% din totalul cetatenilor cu drept de vot, în timp ce, un an mai târziu, candidatii la presedintie au seos la vot, în primul tur, 54,37% dintre alegätori, iar în turul al doilea 58,02%. La fel au stat lucrurile si la urmätorul ciclu electoral: în 2012, la alegerile parlamentare, participarea a fost de 41,76%, în vreme ce, peste doi ani, la prezidentiale, s-au prezentat la vot, în primul tur de scrutin, 53,17% dintre alegätori, iar în cel de-al doilea tur, 64,10%.

Despre ultímele alegeri prezidentiale, cele din noiembrie 2014, existä deja în spatiul public, câteva certitudini, dincolo de rezultat. Una dintre acestea postuleazä câ Victor Ponta a pierdut competitia pe fondul valului emotional créât de gestionarea defectuoasä a votului din Diaspora, fapt ce a générât o participare electoralä masivä (este vorba despre mobilizarea unui electorat indécis sau cu o optiune electoralä insuficient de conturatä pentru a genera participare, care s-a hotärät sä voteze în ultimul moment)3. într-adevâr, candidatul aliantei électorale PSD - UNPR - PC era favorit la câstigarea alegerilor. Motívele pentru care competitia electoralä a avut un alt deznodämänt pot fi identifícate pe tóate palierele unei campanii électorale. Ele nu se rezumä la simpla si facila explicatie a valului de participare "anti" sau "pro", chiar daeä un astfei de fenomen a existât.

Contextul electoral

Alegerile prezidentiale din 2014 au pus punct celor douä mandate succesive ale lui Traian Bäsescu. Ele veneau dupä o adeväratä "domnie a presedintelui-jueätor", adicä dupä 10 ani de interventie extinsä a sefului statului în viata politicä, în virtutea unei interpretäri personale, de multe ori la limita Constitutiei, datä de Traian Bäsescu rolului Presedintelui României. Consecinta directä a modului în care fostul presedinte a înteles sä-si exercite functia a fost aceea a unei amplificäri, färä precedent, a conflictului politic. în mándatele lui Traian Bäsescu, Romania a trecut printr-o perioadä politicä agitatä, cu multe dispute si controverse, care au antagonizat scena politicä. Dovadä stau cele douä suspendäri ale presedintelui, din 2007 si 2012.

Pe acest fond, alegerile prezidentiale din 2014 au fost väzute ca un moment de resetare a jocului politic si de depäsire a conflictelor. De altfei, atät Victor Ponta, cât si Klaus lohannis, în calitate de protagonisti ai competitiei électorale, au dezavuat modelul "presedintelui-jueätor" si si-au asumatteza consensului si a dialogului.

Prima sansä în a-si duce la îndeplinire angajamenteie électorale i-a apartinut presedintelui PSD, Victor Ponta. Pozitia politico-institutionalä detinutä, capitalul electoral relevât de sondajele de opinie, precum si rezultatul înregistrat de formatiunea sa în primävara anului 2014, în contextul alegerilor europarlamentare, îl plasau pe candidatul aliantei électorale PSD-UNPR-PC în postura de favorit. Astfel, în calitate de prim-ministru, Victor Ponta detinea controlul unor pârghii importante de putere si, în plus, avea de partea sa un numär consistent de agenti electorali la nivel local, cu un rol esential în mobilizarea alegätorilor. Este vorba despre primari si presedinti de Consilii judetene. în urma alegerilor locale din 2012, PSD domina categoric la acest capitol4, iar ca urmare a Ordonantei nr. 55/2014 care a permis timp de 45 de zi le alesilor loca I i sa îsi schimbe formatiunea politica fara sa-si piarda mandatul, social-democratii au castigat 404 primari (si au pierdut 3)5.

Si sondajele de opinie îi ofereau lui Victor Ponta prima sansa la câstigarea alegerilor. Conform unei cercetari INSCOP, realizata în perioada 2-8 octombrie, candidatul PSD era créditât cu 40,6% din voturi, în primul tur, în vreme ce Klaus lohannis, candidatul Aliantei Crestin-Liberale PNL-PDL, avea o intentie de vot de 30,1%, cu 10 procente mai putin6.

în plus, PSD venea dupa un succès electoral categorie, la alegerile pentru Pariamentul European. Pe fondul unei prezente scazute la vot (32,16%), ce a pus în evidenta forta organizational si mecanismele de mobilizare electorala spec ifice fieearei formatiuni, alianta PSD-UNPR-PC a obtinut 37,60% din voturi, revenindu-i 16 mandate (50%). Pe locul secund, la distanta de castigator, s-a plasat PNL, cu 15% din voturi si 6 mandate, urmat de PDL, cu 5 europarlamentari, ca urmare a scorului de 12,23%.

Asadar, Victor Ponta detinea suficiente atuuri care îl plasau, la startul cursei électorale, în postura de favorit. De partea celalta, principalul sau contracandidat venea dintr-o pozitie executiva la nivelul administratiei publice locale (primar al municipiului Sibiu), acolo unde a reusit sa-si construiasca un capital imagologic pozitiv si se baza pe o structura politica ce încerca sa reitereze o colaborare mai veche7, pentru a surmonta distanta care o separa de PSD. în pofida experientelor avute la vârful politicii românesti - în 2009 a fost sustinut de PSD, PC, UDMR, PNL pentru postul de premier, dar nu a fost propus de câtre presedintele Basescu; în 2003 s-a inscris în PNL; în 2014 a fost în mijlocul conflictului care a marcat ruperea USL, devenind ulterior presedintele PNL si artizan al proiectului de colaborare cu PDL - Klaus lohannis avea o expunere publica nationala limitata, fapt ce a reprezentat deopotrivâ un avataj si un dezavantaj: pe de o parte, candidatul ACL se afla în situatia celui care trebuie sa convinga, sa recupereze teren, sa iasa în fata, iar pe de alta parte, parea un politician "proaspat", din afara mainstream-ului, destul de putin asociat cu partidele în numele carora candida. în plus, Íntr-o logica competitionala de tip stânga - dreapta, lohannis era nevoit sa împartâ voturile "electoratului de dreapta" cu alti candidati8, ceea ce, pentru primul tur de scrutin, a constituit un handicap.

O dreapta politica fragmentata, cu mai multi candidati în cursa electorala a fost un ingredient suplimentar ce a contribuit la victoria ciará, din 2 noiembrie 2014, a lui Victor Ponta. Astfel, cei 9.723.232 de alegatori prezenti la urne (53, 17%) l-au créditât pe candidatul Aliantei PSD-UNPR-PC cu 40,44% din voturi, în vreme ce Klaus lohannis s-a situât pe locul secund, cu 30, 37% din voturi. în spatele sau, la distanta mare, s-au clasat, în ordine, Câlin Popescu Tariceanu (5, 35%), Elena Udrea (5,20%), Monica Macovei (4,44%) si Dan Diaconescu (4,03%).

lerarhia electorala la vârf nu a surprins pe nimeni. Ea este expresia votului politic, a bazinelor électorale specifice partidelor politice si vine pe fondul celei mai slabe participâri în turul întâi al alegerilor prezidentiale din 1992 pânâ în prezent, asa cum se poate observa în Tabelul 2.

Practic, Victor Ponta reusea sa valorifice potentialul electoral al structurii sale de partid. Daca la alegerile din 2009, Mircea Geoana, candidatul Aliantei politice PSD + PC a obtinut, în primul tur, 3.027.838 de voturi (31,5%), iar la scrutinul pentru Parlamentul European, din mai 2014, Alianta electorala PSD-UNPR-PC a mobilizat de partea sa 2.093.234 de alegâtori (37,60%), pe fondul unei participari de 32,44% (5.911.794), de aceasta data, structura politico-administrativâ a PSD a stâns în dreptul lui Victor Ponta 3.836.093 de voturi.

Scorul electoral obtinut, dar mai ales distanta de 10 procente pe care o avea în fata candidatului liberal, îl mentineau pe Victor Ponta în postura de favorit pentru câstigarea celui de al doilea tur de scrutin. Doar în 1992 diferenta dintre prim i i doi candidati, calificati în runda finala a alegerilor, a fost mai mare decât cea înregistrata în toamna anului 2014 (16,11 %). Desi competitorii care au parasit cursa electorala s-au grupat în jurul celor doi protagonisti, asumându-si în mod direct sau doar tacit sustinerea pentru unui sau altul9, fapt ce a echilibrat raportul de forte10, Victor Ponta avea în continuare prima sansâ la câstigarea alegerilor. Sondajele de opinie confirmau acest lucru. Conform unui sondaj CURS/Avangarde, realizat în intervalul 7-9 noiembrie11, candidatul Aliantei PSD-UNPR-PC era créditât eu 54% din voturi pentru turul al doilea al alegerilor, în timp ce contracandidatul sau era cotât la 46%.

Cum s-a inversât ierarhia electoralâ

Klaus lohannis avea nevoie de un gest, un eveniment, o tema sau o greseala majora din partea candidatului social-democrat pentru a crea un val emotional de natura sa inverseze trendul electoral. Acest lucru avea sa se producá începând chiar din ziua primului tur de scrutin, atunci când, la fei ca în 2009, în marile orase europene, în special în târile cu o diaspora romaneasca consistenta, s-au créât cozi la sect i i le de vot. Imaginile cu multimea de oameni din jurul ambasadelor si/ sau consulateior de la Paris, Londra, München sau Roma, precum si protestul celor care nu au reusit sa voteze12 pana la ora 21:00 au générât ample reactii în tara. în seara zilei de 2 noiembrie, mai multe persoane au protestât în fata sediului Ministem lu i Afacerilor Externe (MAE), solicitând demisia ministrului Titus Corlâtean si a premierului Victor Ponta pentru modul de organizare a alegerilor în Diaspora. Protéstele au continuât si s-au extins weekend-ul urmator, pe 8 si 9 noiembrie, atunci când, în urma mobil iza r i i pe retelele sociale, a act iva r i i societâtii civile organízate, dar si a politizârii si supra-med iatizarii subiectului, mii de oameni au iesit în strada, s-au solidarizat eu românii din afara tarii care nu si-au putut exercita dreptul la vot si au solicitât deschiderea mai multor sectii de votare în strainatate pentru al doilea tur de scrutin. Desi manifestatiile care au avut loc în multe orase din tara au stat sub semnul activismului civic, orientarea, chiar si indirecta, a acestora împotriva lui Victor Ponta l-au déterminât pe candidatul social-democrat sa afirme ca únele dintre ele au fost organízate de ACL si ca "totul este o pregatire de confiscare a acestei teme de catre domnul Basescu si de catre domnul lohannis"13.

De altfei, în cele doua saptamani scurse pana la runda finala a alegerilor, adversarii politici ai premierului si totodata ai candidatului PSD-UNPR-PC, precum si presa care l-a sustinut pe Klaus lohannis au abordat constant tema votului din Diaspora, au mentinut-o pe agenda si l-au asociat în permanenta pe Victor Ponta eu situatia creata, directionând spre el nemultumirea publica. Guvernul în general si premierul în special au fost aeuzati ca au préméditât desfasurarea votului în afara tarii, îngreunând si chiar blocând accesul la urne al unor cetateni prezumati cu optiuni électorale pentru dreapta politica/anti-PSD si care, în 2009, pe fondul unui scor strâns, au fost considerati ca fiind cei care au înclinat balanta în favoarea lui Traían Basescu14.

Presiunea publica si mediatica a fost atât de puternica încât arguméntele MAE nici nu au mai contât. Printr-un comunicat de presa, émis chiar din seara zilei de 2 noiembrie, ministerul a explicat ca responsabilitatea în ceea ce priveste derularea operatiunilor de votare în interiorul sect i i lor apartine Biroului Electoral Central (BEC) si ca masurile antifrauda (vot multiplu)15 au fost cele care au îngreunat procesul de votare. De asemenea, MAE a precizat ca numarul de sectii a fost stabilit "pe baza experientei anterioare în organizarea alegerilor prezidentiale în strainatate, luând ca referintâ scrutinul din anuí 2009, când au fost organízate tot 294 de sectii de vot". La rândul sau, premierul Ponta a invocat procedura de vot, ca sursa a aglomerarii sectiilor din Diaspora si a dat asigurari ca, pentru 16 noiembrie, vor fi luate masurile necesare astfel încât toti cetatenii prezenti la urne sâ-si poata exercita dreptul de vot.

Dupâ o discutie a ministrului Corlâtean eu reprezentantii BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anuntat o serie de masuri menite sa faciliteze exercitarea votului, dar niciuna dintre acestea nu prevedea înfiintarea mai multor sectii de vot, asa cum se solicita din partea societâtii civile, dar si a adversarilor politici si electorali ai lui Victor Ponta. Mai mult, Titus Corlâtean a anuntat ca leg islat ia în vigoare nu permite înfiintarea de noi sectii. Acesta a fost momentul care a permis atât partizanilor lui Klaus lohannis, cât si sustinatorilor sa i de conjunctura (ca oponenti ai candidatului PSD-UNPR-PC) sa construiasca si sa impuna în spatiul public un diseurs negativ, având ca miza mobilizarea electorala anti-Ponta. Concret, Victor Ponta era acuzat ca, în calitate sef al Guvernului si de organizator al alegerilor, încalcâ dreptul la vot al românilor din Diaspora16.

La toata aceasta disputa imagologica, cu evidente resorturi électorale, a contribuit si BEC cu a sa Hotârâre nr. 4 privind interpretarea prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României17. Prin respectivul act, BEC nu a precizat în mod explicit daca, în perspectiva turului secund al alegerilor, se pot sau nu se pot organiza noi sectii de vot în afara tarii, ci a adus clarificâri în legatura cu sintagma "aceleasi liste de alegatori de la primul tur", despre care a spus ca "se refera la sect i i le de votare din tara unde procesul electoral se desfasoara pe baza listelor électorale permanente" (art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004), spre deosebire de procesul electoral din strainatate care se deruleaza pe baza tabelelor électorale în care sunt înscrisi, în ziua votului, doar cei care se prezintâ la urne (art. 9 alin. 1 din Legea nr. 370/2004). Ulterior, la solicitarea MAE de a analiza posibilitatea înfiintârii unor noi sectii de vot în strainatate, BEC a évitât sa ofere un raspuns transant, dar a facut trimitere la dialogul institutional dintre cele doua institutii18, mai exact la adresa nr. 1391/C/7.11.2014 prin care Biroul ofera explicatii în legatura cu sensul prevederilor Hotararii nr. 4/2014. în aceasta adresa BEC mentioneaza ca, prin hotararea respectiva "a dat o interpretare dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, în sensul inexistentei impedimentului legal referitor la organizarea de noi sectii de votare în strainatate"19.

Desi BEC nu a dorit sa adopte o pozitie transanta, care ar fi transformat-o în arbitru al unei dispute cu miza electorala, în realitate acesta a lipsit Guvernul de un instrument cu forta juridica care sa permita înfiintarea de noi sectii de vot (conform leg i i, BEC emite hotarari si decizii) si a oferit taberei de sustinatori ai lui Klaus lohannis argumente pentru discursul împotriva lui Victor Ponta.

Prima victima a situâtiei create a fost Titus Corlatean care, pe 10 noiembrie 2014 si-a prezentat demisia din functia de ministru de Externe. în aceeasi zi, locul sau a fost ocupat de Teodor Melescanu. Acesta si-a exprimât deschiderea pentru orice solutie legala care sa asigure dreptul de vot pentru romanii din afara tarii si, asemeni predecesorului sau, si-a manifestât intentia de a se întâlni cu reprezentantii BEC. Acest lucru s-a întâmplat chiar a doua zi, pe 11 noiembrie, iar concluzia nouIui ministru de Externe nu a fost una care sa reduca presiunea asupra Guvernului în general si a premierului în special: Legislatia actuala nu permite înfiintarea de noi sectii în strainatate. Mesajul lui Teodor Melescanu a fost întârit de Victor Ponta, care a déclarât, într-o emisiune televizata, ca numarul sect i i lor de votare din strainatate nu poate fi schimbat Íntre cele doua tururi de scrutin, pentru ca acest lucru ar putea conduce la anularea alegerilor.

În aceste conditii, opozitia politica a continuât sa amplifice sentimentul de nemultumire publica fata de mod ul de organizare al alegerilor în Diaspora. Romanii erau îndemnati sa iasa la vot într-un numar cât mai mare pentru a~l sanctiona pe Victor Ponta. Campania negativa la adresa candidatului PSD-UNPR-PC a continuât chiar si în ziua votului, pe retelele sociale, acolo unde a existât o mare efervescenta, mai aies ca, pe fondul unei participâri consistente la vot, peste cea înregistratâ la primul tur de scrutin, s-au format din nou cozi impresionante în multe orase din Europa.

Mobilizarea electorala a fost exceptional. Practic, din anii '90 România nu a mai cunoscut o astfel de efuziune la vot. S-a ínregistrat cea mai mare prezenta din ultímele patru alegeri prezidentiale (de la începutul acestui secol) si a treia din 1992 pânâ în prezent20. De asemenea, a fost consemnata si o premiera în istoria electorala a ultimilor 25 de ani: cea mai mare diferenta de participare între primul si al do i lea tur de scrutin (1.996.1 12 de alegâtori).

Pe acest fond emotional, care a générât activism electoral, Klaus lohannis a reusit sa întoarcâ rezultatul si sa obtina o victorie clara în fata lui Victor Ponta. Cu patru procente peste majoritatea absolutâ si cu aproape 9% în fata competitorului sau, candidatul ACL devenea primul presedinte liberal (ca origine politica partizanâ), primul sef de stat apartinând unei minoritâti etnice (si religioase) si al treilea locatar al Palatului Cotroceni din postcomunismul románese. Favorit înaintea alegerilor, calificat în runda finala cu prima sansa, premierul a fost nevoit sa-si recunoasca înfrângerea. Era pentru a treia oara consecutiv când un candidat din partea PSD, liderul partidului, pierdea alegerile prezidentiale.

De ce a pierdut Victor Ponta

În spatiul mediatic, înfrângerea candidatului PSD-UNPR-PC a fost pusâ, în mod fácil si simplificator, pe seama modului defectuos ín care a fost gestionata problema votului din Diaspora. Explicatia este corecta, dar ea surprinde efectul si nu cauza. într-adevâr, pe fondul unei amplificari publice a subiectului si a unei campanii extrem de percutante derulatâ pe retelele sociale (în special Facebook), mobilizarea electorala negativa (votul "anti") a cunoscut o crestere substantial. Astfel, dacá la turul I, în sect i i le de vot din afara tarii s-au Ínregistrat 160.065 de voturi va labil exprimate21, în finala prezidentiala numarul acestora a fost de 377.651, o crestere mai mult decât dubla22. Dar nu votul din Diaspora a fost cel care a contât. Acesta ar fi fost insuficient pentru a înclina balanta în favoarea lui Klaus lohannis. Decisiv, dintr-o perspectivâ strict cantitativâ, a fost valul emotional créât în tarâ, unde 1.778.258 de cetateni care nu au iesit la vot pe 2 noiembrie au decis, de aceasta data, sa o faca. La nivelul tururor circumscriptiilor électorale, participarea la vot în turul al doilea al alegerilor a fost cu aproape 11 % mai mare (1.996.1 12) decât la primul tu rde scrutin, optiunile de vot îndreptându-se preponderent spre "candidatul dreptei".

Pe iângâ scorurile obtinute în prima runda a alegerilor, cei doi competitori si-au împârtit, în turul secund, 4.835.653 de voturi. Este vorba despre "voturi noi", de la cele aproape doua milioane de alegâtori care nu au venit la vot pe 2 noiembrie si despre votantii care si-au redefinit optiunea electorala dupa ce preferatii lor au iesit din cursa. Astfel, Victor Ponta a atras 1.428.290 (29,5%) dintre acesti votanti, în vreme ce Klaus lohannis a reusit performanta de a mobiliza în favoarea sa 3.407.363 (70,5%) dintre cei care fie nu au votât, fie au préférât un ait candidat în primul tur. Având în vedere caracterul negativ al votului, afirmatia sociologului Barbu Mateescu este îndreptâtitâ: "încercând - si reusind - sa mobilizeze în favoarea sa un milion si jumatate de oameni, Ponta a trezit si/sau mobilizat 3,5 milioane împotriva sa."23

Dincolo de explicatiile sociologice privind rezultatele électorale, una dintre cauzele pentru care Victor Ponta a répétât experienta fostilor presedinti ai PSD (Mircea Geoanâ si Adrian Nastase) vizeaza capacitatea structurii de partid de a atrage voturi. PSD este recunoscut pentru forta sa organizatorica, pentru disciplina functional si pentru eficienta organizatiilor teritoriale în a mobiliza electoratul. Eticheta de "partid al baronilor" îsi are sursa nu doar în modul de exercitare a puterii ín teritoriu, prin intermediul liderilor loca I i (în general presedinti de organizatii judetene) sau în echilibrul de forte din interiorul formatiunii, acolo unde, aceiasi lideri loca I i au, de multe ori, o pozitie dominanta în raport cu conducerea centrala. Originea ei se afla si în mecanismul politico-administrativ pe care un partid mare precum PSD, cu multi primari, consilieri loca I i si presedinti de consi I i i judetene, íl pune în functiune ín context electoral, pentru a capacita voturi.

Bazándu-se pe o astfei de structura organizatorica, care în preajma votului actioneaza ca o adevarata "masinarie electorala", PSD a reusit în ultimii zece ani sa obtina constant scoruri situate între 30% si 40% (3-4 mil. de voturi), în cond it i i le unei participât relativ scazute, cu un maxim în jurul valorii de 50%. Spre exemplu, în primul tur al alegerilor prezidentiale din 2004, Adrian Nastase a bénéficiât de 40,9% din voturi (cca. 4,2 mil.), cinci ani mai târziu, Mircea Geoanâ a contorizat 31,2% (cca. 3 mil.), iar pe 2 noiembrie 2014, Victor Ponta a câstigat primul tur de scrutin eu 40,4% din voturi (cca. 3,8 mil.). Tot în 2014, la alegerile europarlamentare, o confruntare electorala mai putin personalizata, PSD obtinea 37,6% din voturi (cca. 2 mil.), în alianta cu UNPR si PC.

Avantajul unui partid administrativ24 este acela al unei baze électorale relativ stabile din punct de vedere cantitativ. Acest lucru ofera garantía unui castig a carui dimensiune este invers proportional cu gradul de participare la vot. Cu cât prezenta la urne este mai mica, eu atât rolul structurii de partid si importanta electoratului captiv cresc. Atunci când mobilizarea la vot trece dincolo de bazinele électorale, orice calcul poate fi dat peste cap. lar daca efervescenta la urne are o dimensiune afectiva pronuntata, fiind încarcata negativ (contra unui competitor), "masinaria electoral!" îsi dezvüuie limitele. Aceasta este cauza structural!, endogen! PSD, care a condus la pierderea alegerilor de c!tre Victor Ponta. Desi organizatiile teritoriale s-au auto-dep!sit în turul al doilea25, capitalul electoral al candidatului social-democrat crescând cu 1, 4 mil. de voturi (de la 40,4% la 45,6%)26, capacitatea acestora de a mobiliza categorii suplimentare de electorat a fost si este limitât!. Pe actúala structur! organizatoric!, cu actualele relatii si mécanisme interne de functionare, PSD si-a atins, pe 16 noiembrie 2014, potentialul electoral maxim (5,2 mil. de voturi). Aceasta în cond it i i le în care 6.564.722 de aleg!tori înscrisi în listele électorale permanente (36%) nu si-au exercitat dreptul de vot.

Victor Ponta avea nevoie de o campanie electoral! limar!, f!r! tulburente si elemente spectaculoase, pentru ca ,,masin!ria electoral!" din spatele s!u s! îsi fac! treaba. în schimb. Klaus lohannis avea nevoie de o scânteie care s! genereze emotie, mobilizare si vot negativ. Doar o prezent! mare la vot putea scoate în evident! limitele retelei teritoriale a PSD de a capacita noi electori în favoarea candidatului s!u. Practic, vulnerabilitatea lui Victor Ponta nu a fost Diaspora si nici reactia negativ! din tar!, care a générât activism electoral. Tóate acestea au reprezentat contextul unui deznod!mânt la a c!rui configurare a contribuit în mod hot!râtor modelul organizational al PSD.

Footnote

1 Pentru detalii vezi Alexandru Radu, Daniel Buti, Sistemulpolitic románese (Bucuresti, Ed. Pro Universitaria, 2010), 165-169

2 O analiza comparata a "puterii prezidentiale'' realizeza Dan Pavel în "Prezidentialismul románese si alegerile. De la lliescu la Basescu", Sfera politicii 143 (2010): 3-12.

Footnote

3 Vezi, spre exemplu, explicatiile sociologului Vasile Dâncu: "Votul a fost strâns în tara, dar numai dupa ora 19.00 s-a produs trecerea candidatului lohannis în fatä pe voturile din România. (...) Vreo 50 si ceva la sutâ din electoratul lui lohannis s-a hotärät între tururi si în ziua votului. Asta înseamnâ o revoltâ la urne, un sentiment de frustrare al românilor pentru cä nu puteau sä-si exercite un drept. între turul I si II, lohannis a adunat peste 3 milioane de voturi." Sursa: http:// www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/COTROCENI+2014/REZULTATE+ALEGERI+PREZIDENTIALE+V asile+Dancu+explicatii+vot

4 Vezi Daniel Buti, "Alegeri locale 2012. Dominatie si dezechilibru", Sfera politicii, 171 (2012): 34-42

Footnote

5 UNPR a castigat 14 primari (si a pierdut 3), iar la PC a migrât un primar (si a pierdut 10). Pentru detalii, vezi calculul realizat de Expert Forum: http://expertforum.ro/la-inceput-de-an-se-numa ra-traseistii/

6 Sondajul a fost realizat la comanda ziarului Adevarul, pe un esantion de 1095 de persoane si are o marja de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

7 în perioada 2003-2007, PNL si PD (precursorul PDL) au colaborat sub sigla Aliantei "Dreptate si Adevar PNL-PD" si au participât ca atare la alegerile parlamentare si prezidentile din 2004.

8 Este vorba, în special, despre candidata PMP, Elena Udrea, si despre doi candidati independent!, Monica Macovei si Câlin Popescu Tariceanu.

Footnote

9 în vreme ce Monica Macovei si-a déclarât deschis sustinerea pentru Klaus lohannis, Elena Udrea s-a pozitionat indirect de partea candidatului ACL, precizând câ votul din 16 noiembrie "trebuie sa fie anti-Ponta". De partea celalta. Câlin Popescu Târiceanu si Teodor Melescanu s-au plasat în tabara sustinatorilor lui Victor Ponta. De altfel, Presedintele Senatului a fost propus de câtre Victor Ponta pentru a-i urma în functia de prim-ministru, în cazul câstigâ ri i alegerilor prezidentiale, iar fostul director al SIE urma sa devina, pentru scurt timp, ministru în guvernul Ponta. De asemenea, UNPR a semnat un protocol electoral cu PRM privind sustinerea candidaturii lui Victor Ponta, iar Dan Diaconescu si-a anuntat si el sprijinul pentru cel "pe care poporul l-a votât în numarul cel mai mare în primul tur".

10 Conform unei analize CURS/Avangarde citata în spatiul mediatic (vezi, spre exemplu, http:// www.dcnews.ro/klaus-iohannis-victor-ponta-cum-i-au-impar-it-cei-doi-voturile-pierdute-in-t urul-1_459970.html), aproape 93% dintre votantii Monicâi Macovei, 87% dintre cei ai Elenei Udrea si 88% dintre votantii UDMR au optât în turul al doilea pentru Klaus lohannis. în schimb, 69,83% din electoratul lui Câlin Popescu Târiceanu, 53% din cel al lui Dan Diaconescu si 51% dintre votantii lui Vadim Tudor i-au acordat votul lui Victor Ponta în turul al doilea. Pe de altâ parte, conform unui sondaj 1RES realizat pe 6 noiembrie (interviuri telefonice, esantion: 1.335 de persoane, marja de eroare: +/- 2,7%), la întrebarea "Veti vota eu candidatul recomandat de candidatul pe care l-ati votât?", 53% dintre romani au raspuns "Nu", iar 33% au spus ca vor tine cont de aceasta recomandare.

11 Esantion de 2.000 de respondent eu vârsta de peste 18 ani; marja de eroare: plus/minus 2,2%.

Footnote

12 La Paris, spre exemplu, mai multi cetateni, nemultumiti ca nu au putut vota, au fortat sediul Ambasadei României, purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, anuntând ca a fost solicitata interventia Politiei franceze, în urma "situatiei mai tensionate" înregistrate dupâ închiderea urnelor.

Footnote

13 http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/09/ponta-despre-protestele-legate-de-votul-dindiaspora-se-pregaste-confiscarea-temei-de-basescu-si-iohannis-23-29-32

14 Traian Basescu a obtinut 115.831 de voturi valabil exprimate în sectiile din strainatate, în timp ce Mircea Geoana a obtinut 31.045 voturi, diferenta finala dintre învingâtor si învins fiind de 70.048 de voturi.

15 Este vorba despre completarea de catre fiecare alegâtor a unei declaratii pe propria raspundere cu privire la faptul ca nu a votât si nu va mai vota la alta sectie si despre înscrierea votantilor de catre membrii biroului sectiei de votare într-un tabel electoral.

Footnote

16 O parte a presei a oferit publicului informatii prezentate ca "dovezi" în acest sens: "Doua documente oficíale ale primariilor din Riano si Verbania, puse la dispozitia HotNews.ro de consilieri locali, arata ca oficialii itaiieni au fost pregatiti sa ofere ajutor Guvernului României pentru sectii de vot încâ dinaintea turului 1 al prezidentialelor, dar MAE nu a raspuns ofertelor." Articolul integral este disponibil la: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18504765-documentedovada-primarii-din-italia-oferit-romaniei-spatii-ajutor-logistic-pentru-deschiderea-noi-sectii-v ot-localitati-multi-romani-dar-conducerea-ministerului-externe-refuzat-oferteIe.htm

17 Al doilea tur de scrutin are loc în conditiile prevâzute la art. 81 alin. (3) din Constitutia României, republicata, la doua saptamani de la primul tur de scrutin, în aceleasi sectii de votare si circumscriptii électorale, sub conducerea operatiunilor électorale de câtre aceleasi birouri électorale si pe baza acelorasi liste de alegatori de la primul tur.

18 Este vorba despre comunicatul BEC din data de 11 noiembrie 2014, disponibil la adresa: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Comunicat-nr.32.pdf

19 Adresa BEC nr. 1391/C/7.11.2014 este disponibilâ la: http://www.bec2014.ro/wp-content/ uploads/2014/11/Lucrari-Solutionate-07.11.2014.pdf

Footnote

20 Despre participarea electorala si despre caracteristicile scrutinului prezidential serie si Alexandru Radu în "Experienta româneascâ a alegerii presedintelui republicii", Sfera politicii 143 (2010): 22-29

21 Total alegâtori prezenti la urne: 161.262

22 Total alegâtori prezenti la urne: 379.116

Footnote

23 http://socioIlogica.blogspot.rO/2014/11/trei-milioane-de-voturi-in-doua.html

24 Conceptul poate avea un echivalent în "partidul aparat (mecanism)'' al lui Perkins, o organizatie politic! ce foloseste structura birocratic! a statului pentru a-si crea o baz! electoral!. Pentru detalii vezi Doug Perkins, Political Parties and Democracy: A Comparative Analysis of Party Mobilization (APSA, Boston, 1998)

Footnote

25 Exista dou! organizatii judetene ale PSD, care la alegerile prezidentiale au avut rezultate procentuale mai mid decât la cele europarlamentare din acelasi an. Este vorba despre Bistrita-N!s!ud (37, 73% - tur II prezidentiale fat! de 39, 66% - europarlamentare) si Sibiu (20, 51% - tur II prezidentiale fat! de 31, 19 - europarlamentare). Cu tóate acestea, în voturi efective, ambele organizatii au performat mai bine la prezidentiale.

26 Nu trebuie uitat c! o parte a acestor voturi este expresia Íntelegerilor politice realízate între cele dou! tururi de scrutin.

References

BIBLIOGRAFIE

BULAI, Alfred, Mecanismele électorale ale societatii românesti, Bucuresti, Paideia, 1999.

BUTI, Daniel, "Alegeri locale 2012. Dominatie si dezechilibru", Sfera politicii, 171(2012): 34-42.

PAVEL, Dan, "Prezidentialismul románese si alegerile. De la lliescu la Basescu", Sfera politicii 143 (2010): 3-12.

PERKINS, Doug, Political Parties and Democracy: A Comparative Analysis of Party Mobilization, APSA, Boston, 1998.

RADU, Alexandru, BUTI Daniel, Sistemulpolitic románese, Bucuresti, Pro Universitaria, 2010.

RADU, Alexandru, "Experienta româneascâ a alegerii presedintelui republicii", Sfera politicii 143 (2010): 22-29.