Imaginea imigrantilor români în presa internationala: mit sau realitate?1

Abstract

This article purports to analyse the migration phenomenon from an imagological perspective, focusing on the way Romanian immigrants are portrayed in the international press. Although stereotypes are as old as time, they can be harmful in this contemporary age, when spaces and borders have been largely abolished, with negative impact not only on the Romanians living abroad, but also on the ones left in the country, who are unfairly associated with delinquents. The extent of this discrimination wave promoted by both the international and national mass media is alarming and it is important to make a clear distinction between those Romanian intellectuals working abroad and the illegal immigrants of Romanian origin committing crimes abroad. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This article purports to analyse the migration phenomenon from an imagological perspective, focusing on the way Romanian immigrants are portrayed in the international press. Although stereotypes are as old as time, they can be harmful in this contemporary age, when spaces and borders have been largely abolished, with negative impact not only on the Romanians living abroad, but also on the ones left in the country, who are unfairly associated with delinquents. The extent of this discrimination wave promoted by both the international and national mass media is alarming and it is important to make a clear distinction between those Romanian intellectuals working abroad and the illegal immigrants of Romanian origin committing crimes abroad.

Keywords

immigrant; international press; imagology; Romanian; gypsy

Introducere

Migratia este un fenomen care a existât dintotdeauna, dar care de-a lungul timpului s-a manifestât sub diferite forme: transhumantä, invazii, colonizan, cruciade, iar exemplele pot continua. Desj mecanismele migratiei au évoluât, întrucât migratia contemporanä este foarte diferitä de migratia practicatä în trecut, literatura de specialitate recunoaçte importantä fenomenului migrator ca força care modeleazä lumea, acesta facând parte integrante din comportamentul uman.

Migratia contemporanä a românilor este o consecintä directa a Revoluti din decembrie 1989, perioada de tranzitie care a urmat dovedindu-se a fi una dificilä pentru cetätenii romàni care se confruntau ìn special cu neajunsuri de ordin financiar. La ìnceputul anilor 1990, Europa de Vest si de Sud - în special Italia, Spania si Germania - se confruntä cu valuri neregulate de imigranti din tari precum Romania, Bulgaria, Polonia, Ucraina sj Albania. La rândul lor, tari precum Germania, Franta, Marea Britanie, Belgia sj Elvetia, urmate de Spania, Grecia, Norvegia si Tarile de Jos s-au väzut nevoite sä introduca programe speciale de facilitare a migratiei temporare a forÇei de munca în special în scop sezonier1. Pentru perioada 1989-2004, 60% din fluxul net al migratìei (de aproximativ 3,2 milioane de persoane) din parile A8 si A22 era reprezentat exclusiv de Romania si Bulgaria (tari tipice de imigranti caracterízate de fluxuri temporare si parcial neregulate de migranti în cautare de locuri de munca sezoniere, cu repercusiuni economice si socioculturale semnificative asupra societari), procentul imigrantilor romàni fund dublu fata de cel al Bulgarien. Aderarea noilor state membre la UE (în special carile A2) a fost primita cu reticenza de statele membre vechi, care s-au grabit sa creeze portretul imigrantului din parile terÇe, al carui singur si principal rol consta în desfasurarea unor activitati cu calificare scazuta, cu un statut inferior si, evident, prost piatite4.

De ce emigreaza românii? Swanie Potot considera ca migrala este de fapt o strategie de supravietuire adoptata de romani în perioada 1990-2007 pentru a putea face fata depresiei economice care a urmat Revoluti din 19895. Aceasta strategie ar avea implicagli pozitive întrucât poate genera noi stiluri de viata si noi atitudini fa"Ça de consum, îmbunata"Çind nivelul de via"Ça al imigrantilor (si, inclusiv, al familiilor acestora). La rândul sau, Dumitru Sandu considera ca experienta de munca a imigrantului roman este unui dintre factorii modernizatori ai societari romàne atât la nivel de comunitate, cât si la nivel regional, studiile acestuia indicând faptul ca migrala nu doar a stimulât si diversificat consumul (indicator al modem itatii), ci a contribuit în mod considerabil la economia romàna în ansamblul ei6. Tendintele migratoare ale românilor s-au intensificai simtitor dupa recenta eriza economica si financiara, acestea fund cu precadere un mecanism de aparare, tot mai murti romàni considerând ca "este bine sa emigrezi"7.

Imagologia: o explicable pentru imaginea stereotipa a unei naciuni în raport cu aitele

Migrala implica întâlnirea cu alte limbi, culturi si obiceiuri, modul în care o anumita tara gazda pereepe imaginea celuilalt fiind practic o reflecte a propriilor percepii subiective. Interesant de analizat în contextul migratiet contemporane este imaginea stereotipa a imigrantului în tara si cultura gazda. în introduceva la De l'Allemagne (1813), Madame de Staël face o distincte clara între francezi si germani pe baza preocuparii unei natiuni cu lucrurile, iar a celeilalte cu ideile. Pe aceeasi unie, scriitorul roman Mihail Sadoveanu îsi începea opera Baltagul (1930) eu o scurta istorioara despre cosmologie, prezentând modul în care Dumnezeu, dupa aleatuirea lumii, a decis sa dea fiecarui neam un semn specific prin care sa se deosebeasca de ceilalti. Exemplele din literatura nationale si internationala ne arata cum obisjiuim sa atribuim unei natiuni o anumita imagine, fie ea pozitiva sau negativa, sau anumite calitati sau defecte identificatoare. Johan Soenen considera ca aceasta viziune incompleta sau distorsionata asupra celuilalt reprezinta indubitabü una dintre principalele cauze ale originü imagologiei: în timp ce conceptul de imago se refera, în general, la notiunea populara si, de cele mai multe ori, incompleta pe care o persoana o are vizavi de alte natiuni, tari sau culturi, imagologia reprezinta acea parte a stiintelor care studiaza notiunile respective, nefiind o stiinta propriu-zisa, ci doar un aspect al unei stiinte auxiliare din cadrul altor discipline1.

Atitudinile oamenilor sunt astfel determinate cultural, iar atunci când doua sau mai multe culturi sj tari se întâlnesc, experienta reala sj imaginile mentale intra ìn contact2, semanând prejudicii. în anii 1980, Daniel-Henri Pageaux a dezvoltat teoria numita imagerie culturelle si conceptul de imaginar ("imaginaire") dupa stutherea modului în care sunt percepii portughezii si spaniolii de catre francezi, imaginea relatülor pe care un individ le are ìn raport cu sine si cu ceilalti3 constituind o confruntare cultúrala care ÎI ajuta sa îsi exprime întregul orizont ideologic. Potrivit lui Pageaux, în cadrul interactiunii dintre imaginea de sine ci alteritate, miturile ci cliseele de tot felul constituie un sistem semiotic al culturii de origine, un imaginar exprimat sub forma de stereotipuri individuale4.

în consecinta, studiul imagologiei ne poate oferi o mai buna perspectiva asupra reflectiilor nationale în alte culturi si acceptate ca atare de vecini (în mod justificat sau nu), eu efecte care pot ajunge pana la a promova sau împiedica comunicarea politica, relatüle economice sau dialogurile sociale. La ìnceputul secolului XIX, o imagine transformata într-un cliseu de catre observatorii straini se refera la asa-numita indolenta a românilor, Armbruster declarând ca pana spre sfârsitul secolului XIX imaginea românilor a fost una relativ insipida, calatorii straini facand trimitere Ia cultura romina doar în contextul înrudirii dintre limba romàna sj limba latina5. O imagine mai pozitiva este cea de "buni salbatici"6 in viziunea admiratorüor straini ai latinitatü romàne. Apatia si resemnarea sunt caracteristici atribuite de catre calatorii straini în urma contactelor eu românii în secolul XIX, în timp ce filozofü romàni ai secolului XX identifica fatalismul drept o alta característica a poporului román7.

în ceea ce priveste presa occidentale, Dennis Deletant atrage atenea asupra faptului ca perceptia Europei de Vest despre Romania în anii 1980 se limita în mare parte la realizable gimnastei Nadia Comaneci, si ca revoluta de la 1989 a fost cea care a plasat de fapt Romania pe harta mentala a lumii8, presa tabloida transformându-l pe Dracula într-un punct de referinta pentru cultura romàna. Mai târziu, odata cu aderarea României la Uniunea Europeana, atenea preset occidentale s-a îndreptat spre compta din Romania, Deletant preconizând chiar ca poporul roman va purta mereu eu sine aceasta imagine negativa atunci când va pasi în Uniune, fapt care s-a si întâmplat1.

La rândul ei, presa nationale nu se fereste sa arate cu degetul lucrurile negative care se scriu în presa internationale la adresa imigrantilor romani. Dimpotriva, remarcam o tendinea de autovictimizare si autodemonizare mai mare decât cea manifestata de straini la adresa românilor, în special ca raspuns la atacurile freevente ale presei internationale la adresa poporului román, majoritatea imigrantilor fund vazuti ca "Çigani, violatori, mafioti, noti si cersetori, într-un cuvant, infractor!. De altfel, potrivit spuselor lui Sorin Mitu, autodenigrarea este reeunoscuta drept o componente esentiala a imaginii de sine a românilor, mradacinata adânc în matricea culturii nationale, o tendinea teoretizata si de Emil Cioran în eseul sau din 1936, Schimbarea la fafa a României. Mitu insista asupra faptului ca, în viziunea lui Cioran, pana si calitatile românilor sunt negative: inteligen^a se confunda cu îngaduirea propriilor slabiciuni, toleraba lor provine din lipsa spiritului de contradice, în timp ce celebrul dor nu echivaleaza decât cu lenevia si ca acestia pot fi descrisi, într-un cuvant, ca fünd pasivi2.

Un popor de Çigani, infractor! ci cersetori în ... ?

Este îngrijoratoare asocierea tot mai freeventa a tuturor românilor eu tiganii si cersetorii în presa internationale, cuvântul de ordine pentru a descrie imaginea României în strainatate fund, pe scurt, criminalitate. !migranti sunt catalogati drept parasites3, freeloaders*, spongers5 sau scroungers6 care beneficiaza pe nedrept de ajutoarele de stat, în special cetatenü romàni de etnie rroma si din alte tari est-europene. VaIuI masiv de imigranti ilegali din Europa de Est i-a déterminât pe cetatenii occidentali sa gaseasca un tap ispasitor pentru rata crescânda a infractionalitatü si a traficului de droguri din principalele orase europene, cu repercusiuni grave care ajung pana la xenofobie si rasism împotriva imigrantilor7.

In Italia, unde se afla o comunitate impresionanta de imigranti romàni, lucrurile au dénaturât semnificativ, aversiunea italienilor fata de acest vai de migratie fiind una vehemente8. Conform unui sondaj rezervat imigrantilor, publicat în Metropolis (pu blicatia on-line a ziarului La Repubblica),

"[...] o treime din italieni afirma ca nu sunt de acord cu prezenta românilor pe teritoriul Italian. In acest fel, comunitatea româneasca rezulta a fi pe locul trei în ierarhia comunitatilor straine nedorite de italieni pe teritoriul italian. Românii sunt devansati, pe locul doi, de albanezi (fata de care se declara împotriva 35% dintre cei ce au raspuns la sondaj). Pe primul loc ìn acest clasament sunt rromii fata de care se declara împotriva 6i%.Ml

rezultatele fünd coméntate astfel de catre Metropolis:

"Aceasta opinie se datoreaza partial unei impresii, ìn general, defavorabile fata de imigranti. Nu mai putin de 57% din populate are o opinie defavorabila despre imigranti în timp ce doar 34% au o opinie buna, sau foarte buna. Motivul acestei opinii este dat de o explicate foarte simpla. Opinia generala este ca a fi imigrant este egal cu a fi criminal."2

Marea Britanie - o alta marturie a urii pe care o trezesc imigrantii romàni o reprezinta articolele despre zigani. The Sun a publicat la 19 mai 2011, în édifia sa electrónica, un articol intitulât A gypsy Beverly Hills. ..built with British benefits (in Romania)3, în care denunta practicile ilegale ale populatiei de etnie rroma originara din Romania, care a fraudât statuì britanie pentru a-si construí vile luxoase ìn Tandarei, în apropiere de Bucuresti. Tonul articolului este batjocoritor si foarte acid, ilustrând constrastul dintre aceste vile impunatoare si restul caselor detinute de localnicii de rând. Singurul elogiu adus la adresa poporului román face trimitere la colaborarea excelente dintre autoritatile britanice si cele romàne. Presa româneasca a tratat si ea acest subiect ìn cei putin doua articole intitúlate The Sun: Grupare din Tandarei care a seos peste 800.000 de lire din infraepuni, condamnatà ìn Anglia* si The Sun: "Arata ca Berverly Hills, dar este oraselul Tandarei"5.

Modul în care jurnalistü britanici aleg sa descrie situala acestor imigranti romàni este una terifianta, semanand ura si dispret în rândul cititorilor. La 17 august 2011, Daily Mail relata ìn editia sa online povestea unui funcrjonar (ironie!) al serviciului de migratie care s-a întors acasa pentru a descoperi o familie de tigani romàni instálate în casa sa - Immigration officer comes home to find family of Romanian gypsies squatting in her house, wearing her clothes and drinking her wine (after telling neighbours she'd died)6. Potrivit Daily Mail, cei cinci adulti ci trei copii au dévastât locuinta si au aruncat bunurile femeii în pungi de plastic în gradina, furând un calculator si câteva camere digitale. Dupa ce au fost evacuati fortat, acestia s-au instalat într-o alta casa la doar doua strazi distanta. Jurnalistii romàni au încheiat articolul cu marturia Laurei Eparu, vecina victimei, care a déclarât ca îi este rusine ca este romanea. Tóate aceste relatan negative Ia adresa poporului román, care ajunge sa fie identificatcu infractorii de origine romàna, nufac decât sa prejudicieze imaginea acelor romàni care traiesc în legalitate si care vor sa schimbe ceva în bine în tara în care au emigrai (temporar sau permanent).

Franta - o alta tara care gazduieste un numar semnificativ de imigranti romàni. Daily Mail titreaza ca ? din 10 infractori arestati la Paris este román1. Romania Libera preia aceasta stire si declara ca românii au fost implicati în 28% din cazurile de criminalitate itineranta din Belgia în anul 2010, fund urmati de sârbi (7%), bulgari (6%) si lituanien! (6%) si ca 4200 de romani au fost retinuti de polrtie în prima jumatate a anului 2011, comparativ eu 2500 în aeeeasi perioada a anului trecut, ceea ce l-a déterminât pe ministrul de interne francez Claude Guéant sa sublinieze necesitatea autoritatilor de la Paris de a limita numarul vizitatorilor care provin din Romania, caracterizata drept "o tara a carei saracie si coruptie au devenit notorii."2

Aceste statistici conduc la atitudini xenofobe împotriva celorlalti romani din UE, cum ar fi, de exemplu, arestarea a trei tineri romani doar pentru ca detineau un iPhone, unui masterand la Sorbona, iar altul antreprenor. Trei dintre cele mai importante publicatii românesti au comentat incidentul în editiile lor electronice: "VINOVATI pentru ca suntem ROMANI. Incredibila poveste a trei romani ARESTATI în FRANTA pentru ca aveau iPhone. Unui este masterand la SORBONA, altul antreprenor"3, "Franta: Trei romani eu iPhone, arestati dupa furtul unui telefon mobil"4 si "Trei romàni arestati în Franta pentru ca aveau iPhone. Unui este masterand la Sorbona, altul antreprenor"*. Din declarable tinerilor, cei doi polrtisti care i-au arestat au avut un comportament rasist, unui dintre ei f iind foarte mirât ca exista romàni care studiaza la Sorbona, întrebând chiar daca exista o Sorbona pentru saraci, colegul acestuia somându-i sa taca din gura pentru ca nu-i plac românii.

Probabil ca aceasta atitudine suspicioasa Ia adresa imigrantilor romani este justificata, în parte, de o stire aparuta eu doar câteva zile înainte de arestarea tinerilor romàni, care publica o harta detaliata a clanurilor mafiote românesti din Franta sub titlul Claude Guéant s'attaque à la délinquance roumaine6. Aeeeasi harta, în variante tradusa, poate fi regasita în presa nationale, care denunta astfei practicile ilegale ale conationalilor romàni: Harta clanurilor mafiote românesti din Franca. VEZI unde träiesc românii care i-au speriat pe francezl· sau Infografie Le Figaro: Zonele de unde provin infractorii romàni, pe culori. De la Constanza vin hofii de telefoane2.

Concluzii

De ce presa româneasca insista sä prezinte elementele negative din presa internationale la adresa imigrantilor romàni? Pentru a denunta aceste abuzuri sau pentru a spori numärul publicatlilor véndute, pe principiul senzationalismului? Edificator în acest context este interviul acordat unui site italian în aprilie 2009 de Violeta Barbu, directoare a Departamentului de istorie sodala din cadrul Institutului de istorie Nicolae lorga aflatîn componente Academiei Romàne si profesor asociat la Universitatea din Bucuresti, în care explica cä delincventa româneascä este de fapt un tap ispäsitor pentru fricile care bântuie societatea italiana (si am putea adäuga, alte societäti europene) pe fondul crizei economice, al lipsei de sigurantä publica si, nu în ultimul rând, pe fondul xenofobiei. Un alt element ar fi rusinea: "Opiniei publice românesti îi este foarte dar cä cea mai mare parte a faptelor antisociale grave sunt comise de romàni de etnie rromä, totusi distinta între romani si rromi nu este o scuzä."1 Pe de alta parte, perceptia românilor si a sträinilor deopotrivä despre românii plecati la muncä în sträinätate este un produs al modului în care presa româneasca si oamenii politici de la Bucuresti decid, în cele din urmä, sä o prezinte.

Exista eforturi disperate din partea imigrantilor romàni afiati în legalitate si care nu dórese sä fie asimüati laolaltä cu celelalte cazuri negative de a sensibiliza opinia publica din sträinätate cu privire la situala românilor intelectual! care sunt etichetati pe nedrept doar pentru simplul fapt cä sunt romàni. Un exemplu în acest sens sunt îndemnurile românilor din capitala italiana pe afiçe amplasate în zona Anagnina de organizaba Noua Dreaptä: "Spune NU inculturü, spune NU manelelor"2. O altä initiative a românilor de peste hotare stabiliti în Paris a implicai o manifestale pe esplanada Drepturilor Omului de la Trocadéro, relatatä de televiziunea France 3. Sub lozinca "Românii sunt ca voi", manifestala în cauzä si-a propus sä denunte confuzia pe care multi franeezi o fac între nationalitatea romàna si deüncventä, prezentându-le acestora pe acei romàni mai putini vizibili ìn societatea francezä din simplul motiv cä respecta legile si nu ies în evidenza prin fapte reprobabile3.

Footnote

1 ACKNOWLEDGMENT: This work was supported by the European Social Fund in Romania, underthe responsability of the Managing Authority for the Sectoral Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013 [grant POSDRU/88/ 1.5/S/47646].

Footnote

1 Pentru mai multe detalii a se vedea Richard Black, Godfried Engbersen, Marek Okólski, Cristina Pan^îru, "Working out a way from East to West: EU enlargement and labour migration from Central and Eastern Europe", în Richard Black, Godfried Engbersen, Marek Okólski, Cristina Pan^îru (coord.), A Continent Moving West? EU Enlargement and Labour Migration from Central and Eastern Europe (Amsterdam: Amsterdam University Press, 2010), 8.

2 Tarile A8 sunt República Cehä, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia (care au aderat la UE în 2004), în timp ce tarile A2 sunt cele douä tari care au aderat la UE în 2007, în spe^ä Romania si Bulgaria.

3 Black, "Working out", 9.

4 O märturie în acest sens este declaraba lui John Reíd (ministrul britanic al apärärü) din 2006 referitoare Ia impunerea unor restrictii pentru resortisantii romàni si bulgari începând cu 1 ianuarie 2007.

5 Black, "Working out", 17.

6 Black, "Working out", 17.

7 Potrivit unui studiu efectuat de Dumitru Sandu, mai bine de jumätate din populaba României considera cä a emigra este un lucru bun, trei sferturi dintre persoanele care au lucrat în sträinätate sus^in migrala for^ei de muncä, în timp ce 60% dintre acestea considera cä dupä o astfei de experience viziunile se schimbä. - Dumitru Sandu, "Modernising Romanian society through temporary work abroad", în Black, Engbersen, Okólski, Pantîru (coord.), A Continent Moving West?, 276.

Footnote

1 Johan Soenen, "Imagology and Translation", în Linguistica Antverpiensia 26 (1992): 128.

2 Manfred Beller, "Perception, image, imagology", în Manfred Beller, Joep Leersen (coord.), Imagology. The cultural construction and literary representation of national characters. A critical survey (Amsterdam, New York: Rodopi, 2007): 7.

3 "Compararea Eu-lui cu Celälalt are la origini instinctul de înfratire, de înrudire, ca mäsura a constiintei, în încercarea de întelegere a propriei identitäti, neintrând în calcul relatüle de superioritate si de inferioritate sau copierea. Plecând de la aceste rapoarte, putem spune cä identitatea se construieste prin confruntarea dintre acelasi si altul, dintre similitudine si alteritate iar constiinta de sine si cea de grup poate duce la o redef inire/redescoperire a propriei persoane." -Anita Grigoriu, "Românii din Italia, între identitate si alteritate", în Sfera Politicii 158 (2011): 24-25.

4 Bélier, "Perception", 8.

5 Bélier, Imagology, 223.

6 Bélier, Imagology, 224.

7 Bélier, Imagology, 224.

8 "Dupä 1996, constiinta rupturii României de restul blocului estic s-a conturat tot mai ciar în articolele de presa occidentale. Compia si scandalurile politice au devenit tot mai vizibile în analizele savante de geopolitica, pentru ca, mai aies în ultimii ani, articolele despre tara noastra sa ajunga si în ziarele bulevarthere: furturi, violuri si crime comise mai cu seama de românii plecati în Spania si Italia." - Ciprian Rus, "DUPA 20 DE ANI. Cum ne vede lumea: "Tara corupta, fara bani si farà guvern" ", Capital, 21 decembrie 2009, http://www.capital.ro/detalii-articole/ stiri/dupa-2o-d e-ani-cum-ne-vede-lumea-tara-corupta-fara-bani-si-fara-guvern-i2835i.html.

Footnote

1 Beller, Imagology, 226.

2 Beller, Imagology, 224.

3 David T. Graham, "The people paradox: Human movements and human security in a globalising world", în David T. Graham, Nana K. Poku, Migration, Globalisation and Human Security (London, New York: Routledge, 2000), 191.

4 Graham, "The people", 191.

5 Graham, "The people", 191.

6 Graham, "The people", 191.

7 Grigore, Silasi, Ovidiu Laurian, Simina, "Labour market distorsions as new challenges beyond the EU enlargement: the Romanian case", în Migration, Mobility and Human Rights at the Eastern Border of the European Union - Space of Freedom and Security (Timisoara: Editura Universitat de Vest, 2008), 323.

8 "Imigrantii reprezinta subiectul f ierbinte al jurnalistilor italieni, din pacate. Ba mai mult atunci când nu se gäseste un vinovat sunä mai bine pentru presa din Peninsula dacä se spune cä e strain (si eel mai adesea, färä sä se verifice, din Europa de Est). Exista zed de cazuri de infractiuni comise chiar de italieni, dar nu sunt la fel de «picante», sunt zed de romàni (romance) agresate de italieni si iarasi nu se spune nimic." - Elena Postelnicu, 32 de ani, jurnalist si corespondent al Radio Romania Actualitàpm Italia -Alina Harja, Guido Melis, Românii. Minoritatea comunitarä decisiva pentru Italia de mâine, trad, de Sabin Drägulin (lasi: Insitutul European, 2011), 145-146.

Footnote

1 Harja, Melis, Românii, 129.

2 Harja, Melis, Românii, 129.

3 Neil Syson, "A gypsy Beverly Hills. ..built with British benefits (in Romania)", The Sun, 19 mai 2011, http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/news/3588634/Gypsy-mansions-in-Romaniabuilt-from-British-benefits.html, accesat Ia 8.08.2011.

4 "The Sun: Grupare din Tändärei care a seos peste 800.000 de lire din infractiuni, condamnatä în Anglia", Mediafax, 18 mai 2011, http://www.mediafax.ro/social/the-sun-grupare-dintandarei-care-a-scos-peste-8oo-ooo-de-lire-din-infractiuni-condamnata-in-anglia-8273502, accesat Ia 8.08.2011.

5 Noemi Varga, "The Sun: Aratä ca Berverly Hills, dar este oräselul Tändärei", Adevàrul, 19 mai 2011, http://www.adevarul.ro/actualitate/social/tandarei-the_sun-tigani-romani-_ajutoare_socialefrauda-marea_britanie_0_483551839.html, accesat la 8.08.2011.

6 Inderdeep Bains, Simon Neville, "Immigration officer comes home to find family of Romanian gypsies squatting in her house, wearing her clothes and drinking her wine (after tell ing neighbours she'd died)". Daily Mail, 17 august 2011, http://www.dailymail.co.uk/news/article-2026723/ Gypsies-immigration-officers-home-Proms.html, accesat Ia 17.09.2011.

Footnote

1 Peter Allen, "One in 10 people arrested in Paris is a Romanian immigrant (and half of them are children)". Daily Mail, 12 septembrie 2011, http://www.dailymail.co.uk/news/article-2036403/ One-10-people-arrested-Paris-Romaninan-immigrant.html.

2 Andrei Stanca, "1 din 10 infractor! arestati Ia Paris este román", Romania Libera, 13 septembrie 2011, http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/1-din-10-infractori-arestati-la-pariseste-roman-237409.html.

3 Mihai Schiau, "VINOVATI pentru cä suntem ROMANI. Incredibila poveste a trei romàni ARESTATI în FRANTA pentru cä aveau iPhone. Unui este masterand la SORBONA, altul antreprenor". Gandul, 16 septembrie 2011, http://www.gandul.info/intemational/vinovati-pentru-ca-suntemromani-incredibila-poveste-a-trei-romani-arestati-in-franta-pentru-ca-aveau-iphone-unul-estemasterand-la-sorbona-altul-antreprenor-8758393.

4 Eliza Avram, "Franta: Trei romàni cu iPhone, arestati dupä furtul unui telefon mobil", Romania Libera, 16 septembrie 2011, http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/ franta-trei-romani-cu-iphone-arestati-dupa-furtul-unui-telefon-mobil-237874.html.

5 Aura Costache, "Trei romàni arestati în Franta pentru cä aveau iPhone. Unui este masterand la Sorbona, altul antreprenor", Adevärul, 16 septembrie 2011, http://www.adevarul.ro/actualitate/ social/web-romani-f ranta-arest-iprtone_0_555544562.html.

6 Jean-Marc Ledere, "Claude Guéant s'attaque à la délinquance roumaine". Le Figaro, 12 septembrie 2011, http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2011/09/12/01016-20110912ARTFIG00640daude-gueant-s-attaque-a-la-delinquance-roumaine.php.

Footnote

1 Paul Ciocoiu, "Harta clanurilor mafiote românesti din Franta. VEZI unde träiesc românii care i-au speriat pefrancezi", Evenimentul Zilei, 13 septembrie 2011, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ le-figaro-publica-o-harta-a-clanurilor-mafiote-romanesti-care-actioneaza-in-franta-945397. html#ixzziY7ofFhM.

2 Mihaela Stoica, "Infografie Le Figaro: Zonele de unde provin infractorii romàni, pe culori. De la Constanta vin hoti de telefoane", Adevärul, 13 septembrie 2011, http://www.adevarul. ro/international/europa/INFOGRAFIE_Le_Figaro_Zonele_din_care_provin_infractorii_romanipe_culori-_De_la_Constanta_vin_hotii_de_telefoane_o_553744685.html.

Footnote

1 Harja, Guido Melis, Românii, 134.

2 "Eu, eel putin, sunt de 21 de ani aici, sunt cinci - sase ani de când a început sä mi se faca rusine cä sunt román. Datoritä faptului cä vorbesc foarte bine italiana reusesc sä mä aseund. Sunt aici niste elemente care nu ne reprezintä, band bere si îmbatându-se de dimineatä de la ora 8:00, mâncând seminte, vânzând tigäri de contrabanda si mancare färä cea mai mica igienä si lumea care trece pe aici ne arata cu degetul si vorbesc între ei, spunând «uite-i pe romàni»" - Cristian Dan, reprezentantul Organizatiei Noua Dreaptä de la Roma, în Elena Postelnicu, "Romàni din Italia nemultumiti de conationali". Radio Romania Actualitäp, 28 septembrie 2011, http://www. romania-actualitati.ro/rrapages/view/33569.

3 "Vrem sä arätäm cä românii sunt ca toti ceilalti. Oamenii îi întâlnesc zi de zi, dar nu-i väd, pentru cä s-au intégrât. Si, în acelasi timp, Ii se pune eticheta de hoti, de cätre unii care nu stiu ce vorbesc." - Cristina, arhitectä, în George Anghel, "Protest al unor intelectuali romani în Franta pe esplanada Drepturilor Omului", Cotidianul.ro, 31 octombrie 2011, http://www.cotidianul.ro/ protest-al-unor-intelectuali-romani-in-franta-pe-esplanada-drepturilor-omului-162371/.

References

BIBLIOGRAFIE

ANGHEL, George, "Protestal unor intelectuali romani în Franta pe esplanada Drepturilor Omului", Cotidianul, 31 octombrie 2011.

AVRAM, Eliza, "Franta: Trei romàni cu iPhone, arestati dupä furtul unui telefon mobil", Romania Liberà, 16 septembrie 2011.

BAINS, Inderdeep, NEVILLE, Simon, "Immigration officer comes home to find family of Romanian gypsies squatting in her house, wearing her clothes and drinking her wine (after telling neighbours she'd died)". Daily Mail, 17 august 2011.

BELLER, Manfred, LEERSSEN, Joep (coord.), Imagology: The cultural construction and literary representation of national characters. A critical survey, Amsterdam, New York: Rodopi, 2007.

BLACK, Richard, ENGBERSEN, Godfried, OKÓLSKI, Marek, PANTÎRU, Cristina (coord.), A Continent Moving West? EU Enlargement and Labour Migration from Central and Eastern Europe, Amsterdam: Amsterdam University Press, 2010.

CIOCOIU, Paul, "Harta clanurilor mafiote românefti din Franta. VEZI unde träiesc românii care i-au speriat pe francezì", Evenimentul Zilei, 13 septembrie 2011.

COSTACHE, Aura, "Trei romàni arestati ìn Franta pentru cä aveau iPhone. Unul este masterand la Sorbona, altul antreprenor", Adevàrul, 16 septembrie 2011.

GRAHAM, David T., POKU, Nana K., Migration, Globalisation and Human Security, London, New York: Routledge, 2000.

GRIGORIU, ANITA, "Românii din Italia, între identitate ci alteritate". Sfera Politicii, 158, 2011.

References

HARJA, Alina, MELIS, Guido, Românii. Minoritatea contemporanä decisiva pentru Italia de mâine, trad, de Sabin Drägulin, lasi: Institutul European, 2011.

LECLERC, Jean-Marc, "Claude Guéant s'attaque à la délinquance roumaine", Le Figaro, 12 septembrie 2011.

POSTELNICU, Elena, "Romàni din Italia nemultumiti de conationali". Radio Romania Actualitäp, 28 septembrie 2011.

RUS, Ciprian, "DUPÄ 20 DE ANI. Cum ne vede lumea: "Tara coruptä, färä bani si färä guvern", Capital, 21 decembrie 2009.

SCHIAU, Mihai, " VINOVATI pentru cä suntem ROMÀNI. Incredibila poveste a trei romàni ARESTATI în FRANTA pentru cä aveau iPhone. Unui este masterand la SORBONA, altul antreprenor". Gandul, 16 septembrie 2011.

SILASI, Grigore, SIMINA, Ovidiu Laurian (coord.), Migration, Mobility and Human Rights at the Eastern Border of the European Union - Space of Freedom and Security, Timisoara: Editura Universitätü de Vest, 2008.

SOENEN, Johan, "Imagology and Translation", în Linguistica Antverpiensia 26, 1992.

STANCA, Andrei, "1 din 10 infractor! arestati Ia Paris este román", Romania Libera, 13 septembrie 2011.

STOICA, Mihaela, "Infografie Le Figaro: Zonele de unde provin infractorii romàni, pe culori. De Ia Constanta vin hoti de telefoane", Adevärul, 13 septembrie 2011.

SYSON, Neil, "A gypsy Beverly Hills.. .built with British benefits (in Romania)", The Sun, 19 mai 2011.

VARGA, Noemi, "The Sun: Arata ca Berverly Hills, dar este oräselul Tändärei", Adevärul, 19 mai 2011.

*** "The Sun: Grupare din Tändärei care a seos peste 800.000 de lire din infractiuni, condamnatä în Anglia", Mediafax, 18 mai 2011.

www.adevarul.ro

www.capital.ro

www.cotidianul.ro

www.dailymail.co.uk

www.evz.ro

www.gandul.info

www.lefigaro.fr

www.mediafax.ro

www.romania-actualitati.ro

www.romanialibera.ro

www.thesun.co.uk