Holocaustul evreilor din România. Un nou document juridic

In perioada februarie-noiembrie 2010, Institutul National pentru Stutherea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" a organizat o cercetare de istorie §i arheologie în vederea confirmärü existence! unor posibile gropi comune, din timpul Pogromului de la lasj din iunie 1941. O ecnipä interdisciplinarä formata din specialisti în istorie recenta, arheologie, comunicare, cercetâtori, cadre didactice si doctoranzi, coordona^i de Adrian Cioflânca, au confruntat documente cu märturii ale unor locuitori din comuna Popricani. Ei au asistat în urmä cu peste 70 de ani, la uciderea unor evrei în pädurea Vulturi. Säpäturile arheologice au confirmât existera a eel putjn unei gropi eu victime civili, datând din vara anului 1941. Din momentul descoperirii de resturi osteologice umane, cercetarea académica a fost dublatä de cea criminalistica a institu^iilor specializate (Inspectoratul de Police a Jude^ului lasj §i Parchetul Militar lasj). Dupa procesul responsabililorîn crimele de la Pogromul din lasj, StâncaRoznovanu sj Târgu Marcule§ti, care a avut loc în 1947, investigala criminalistica de la groapa comuna din Pädurea Vulturi este prima care completeazä tabloul evenimentelor genocidare ìmpotriva popula^iei evreiefti din iunie 1941.

în data de 20 februarie 2012, parchetul Militar lasj sj-a déclinât competenza §i a înaintat dosarul la Curtea Militara de Apel Bucure§ti pentru cercetarea faptelor cu ìncadrarea de genocid. Aceastä Ordonan^a de declinare este un argument juridic important, care recunoa§te tragedia erveilor din Romania. Ea se adaugä sj astfel completeazä istoriografia privind acrjunile antievreie§ti ale regimului Ion Antonescu din anii celui de al Doilea Râzboi Mondial.

Publicäm, cu asentimentul dl Irinel Rotariu, prim procuror militar al Parchetului Militar lasj pe durata efectuärii cercetärilor privind "începerea urmärirü penale din dosarul având ca obiect moartea suspecta a unor persoane pe raza comunei Popricani, jud lasj", fragmente din acest dosar.

As of February to November, 2010, the "Elie Wiesel" National Institute for the Study of the Holocaust in Romania developed a historical and archeological research project aiming to confirm the existence of a possible common grave from the time of the Pogrom in lasj, in June 1941. An interdisciplinary research team made of specialists in recent history, archeology, communication, researchers, university teaching staff and PhD students, led by Mr. Adrian Cioflânca, confronted the existing documents with the testimonies of the inhabitants of the Popricani commune. Over 70 years ago, they witnessed the murder of the Jews in the Vulturi forest. The archeological digging proved the existence of at least one common grave of civilian victims, from the summer of 1941. After the discovery of the human remains, the academic research was doubled by forensic research of designated institutions (the Police Inspectorate of la§i Country and the Military Tribunal of lasj). The forensic investigation of the common grave in the Vulturi forest is a first since the trial of the people who perpetrated the pogrom in lasj, Stânca-Roznovanu and Târgu Märcule§ti. It completes the picture of the genocidal actions taken against the Jewish population, of June 1941.

On February 20, 2012, the Military Tribunal of la§i declined its competence and forwarded the case to the Military Appeal Court of Bucharest to further investigate the events, on genocide charges. This Decision to decline one's competence is an important legal argument that acknowledges the tragedy of the Jews in Romania, at the time. This completes the historical picture on the actions taken against the Jews by Ion Antonescu's regime during the Second World War.

We are hereby publishing, after having obtained Mr. Irinel Rotariu's permission, as First Prosecutor of the Military Tribunal in lasj, excerpts on the investigation for "starting the criminal prosecution procedure in the case of the suspect death of individuals in the Popricani commune, lasj county", for this case.

ROMANIA

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL MILITAR IASJ

Odcp 20609

171/P/2010 20.2.2012

ORDONANTÄ DE DECLINAREA COMPETENTE!

(...)

CONSTATAN! URMÄTOARELE:

CAPITOLUL I. ASPECTE PRELIMINARE

1.1. Sesizarea organelor de urmärire penala

La 05.11.2010 Inspectorate de Polizie al Judeçului Iasi a sesizat Parchetul Militar Iasi in legatura cu faptul cá pe raza com. Popricani, jud Iasi in punctul numit "Valea Climoaei", au fost descoperite 16 schelete omenesti si elemente de muni ci e de tip militar.

în aceeeasi zi, prin ordonan^a 3823/P/5.11.2010, Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi a dispus deci inarea competenti in favoarea Parchetul ui Militar Iasi in cauza având ca obiect descoperirea unor oseminte omenesti pe raza com. Popricani, jud Iasi.

S-a stabilit cä incepând cu data de 27.10.2010, o echipä de arheologi din cadrul Universitari i A.I.Cuza Iasi si reprezentançi ai Ministerului Culturii - Insti tutul Na-çional pentru Studi erea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" au efectuat säpäturi arheologice in punctul numit Valea Climoaei, din com. Popricani, jud. Iaçi .

în zi uà de 27.10.2010, säpäturi le au evidenti at prezença la o adâncime de 70-110 cm in sol a unor ramaçiçe omeneçti . (....)

1.2. Màsuri In vederea efectuärii cercetärilor

în vederea efectuärii cercetärilor, incepând cu data de 5.11.2010, Parchetul Militar Iaçi a dispus §i aplicat urmätoarele mäsuri :

1. 6-10.11.2010: continuarea lucrärilor de asanare a zonei de elementele de muni-çie prezente in zonä de cätre lucrätorii Inspectoratului pentru Situa-çii de Urgen-ça Iaçi , sub supravegherea procurorilor militari. Mäsura a fost aplicatä intr-un perimetru de sigurança de forma circulara cu raza de 30 m in jurul locului säpäturilor ci prin sondaj pana la circa 500 m distança, fiind necesarä deoarece in zonä au avut loc operaci uni militare in timpul celui de-al doilea räzboi mondial.

2. 6-10.11.2010: ridicarea elementelor de muniçie inactive, distrugerea celor active.

3. 5-23.11.2010: stabili rea perimetrului de cercetare, a cäilor de accès ci paza permanentä a perimetrului cu efective de lucrätori din cadrul Inspectoratului Jude-çean de Jandarmi Iaçi . Mäsura a fost mencinutä pana la finalizarea cercetärilor, la 22.11.2010. (...)

6. 9-22.11.2010: continuarea cercetärii la faça locului de cätre o echipä de cercetare alcätuitä din 2 procurori militari sub coordonarea primului procuror militar, medici legisti din cadrul Insti tutul ui de Medicina Legala Iaçi, tehnicieni criminaliçti din cadrul I.P.J. Iaçi , speci ali çti arheologi din cadrul Faculta-çii de Istorie a Uni versi taci i "A.I. Cuza" Iaçi §i reprezentançi ai Ministerului Culturii - Insti tutul Nacional pentru Stutherea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel". întreaga activitate de cercetare a fost filmata §i fotografiatä. (...)

CAPITOLUL II. CERCETAREA LA FAJA LOCULUI

II. 1. Etapa 27.10.-5.11.2010

Începând cu data de 27.11.2010, o echipä de arheologi din cadrul Universitaçii A.I. Cuza Iaçi ci reprezentançi ai Institutului Nacional pentru Stutherea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel", au efectuat säpäturi arheologice in punctul numit Valea Climoaei, din com. Popricani, jud. Iaçi . La cercetäri au participât parcial §i lucrätori ai I.P.J. Iaçi , cauza fiind inregistrata la Parchetul de pe langa Tribunalul Iaçi la 5.11.2010, mult dupä gasi rea resturilor omeneçti la locul cercetärii (27.10.2010), la aceeasi data - 5.11.2010 - fiind dispusä si declinarea competence! in favoarea Parchetului Militar Iaçi .

Procesul verbal de cercetare la faca locului intocmit de lucrätorii I.P.J. Iaçi - Servi ci ul Poi i ci ei Criminale §i datât 27.10.2010 indica gäsirea in zona Valea Climoaei de pe raza satelor Vulturi -Carl ig, com. Popricani, jud. Iaçi , intr-o groapä din pädure, a unor fragmente de oase umane - care nu sunt descrise - ci douä tuburi de cartus. cu inserì pipa "Cugir 1939" ci un tub de obuz. (...)

II. 2. Etapa 5-23.11.2010

Activitatea de cercetare la faca locului s-a desfäsurat de Parchetul Militar Iasi între 5-23.11.2010, in punctul numit "VaTea CTimoaei" - Pädurea Popricani, situât pe raza Ocolului Silvie Iasi, Cantonul 8 Vanätori - pädurea având ca vecinätäti satele Cuza Vodä, Vulturi, Cârlig aparçinând comunei Popricani, loc care mai este cunoscut sub denumi rea de "Mormântul Jidanului". Pädurea de foioase este alcätuitä din spécule stejar, cires, nue, de aproximativ 40-50 ani si subarboret spontan si este mai veche. (...)

Cercetarea efectuatä dupä securizarea zonei a dus la descoperirea, în afara resturi lor osoase descoperite pana la 5.11.2010 a unor oseminte umane dispuse in conexiune anatomica, pe straturi , in caseta 1 pe o suprafatä de forma aproximativ circulara cu raza de 2 metri. Tóate acestea vor fi analízate la Capi toi ul IV.

între 10-16.11.2010, au fost descoperite odatä cu oasele ri di cate si printre acestea câteva obiecte-nasturi metalici, nasturi de plastic, nasturi de sidef mari si mici, catarame, fragmente de piele de ìncaltaminte sau curea, un pieptene, o sticlä de parfum, un capac de plastic de culoare rosi e.

La 16.11.2011, in zona din centrul casetei , mai aies începând cu adâncimea de circa 1,03 m fata de nivelul solului, numàrul obiecteTor de acest tip descoperite printre oase a crescut, pana la 18.11.2010, când a fost atinsä adâncimea maxima a gropii. Printre resturile de oase si obiectele ridicate a fost identificat si un glont cali bru 7,92 deformat aflat la o adâncime cuprinsä între 0,95-1,10 m (gäsit in pämäntul de umpluturä excavat din caseta 1). Asemenea bunuri si obiecte au fost descoperite si in zilele 17.11-19.11.2010, pänä la adâncimea de 1,21 metri. (...)

CAPITOLUL III. IPOTEZE DE LUCRU

Descoperirea i ni ti al ä a 3 saci cu oase omenesti a impus formularea versi unii or de ancheta:

1. vietimele sunt persoane de etnie evrei asasinati in timpul Pogromului de la Iasi, din perioada 28/29 iunie 1941 si ingropati in pädure, fie ucisi la fata locului. Ipoteza s-a impus ca prima versiune de ancheta din colaborarea cu reprezentantii Ministerului Cui turi i - Insti tutul National pentru Studi erea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel";

2. vietimele sunt militari ucisi in timpul celui de-al doilea räzboi mondial ;

3. vietimele sunt mai vechi , dinaintea celui de-al doilea räzboi mondial.

CAPITOLUL IV. MIJLOACE DE PROBA

IV. 1. CONSTATÄRI MEDICO-LEGALE CI TEHNICO SJIINTIFTCE

IV. 1.1. Constatàri medico-legale

In vede rea stabilirli caracteristicelor antropologi ce si genetice a persoanelor decedate (apartenenta la un profil genetic populational) si a urmelor de violenta existente, a mecanismului de producere a decesului, in cauza s-a dispus o constatare medico-I egala, care a indicat urmätoarele:

- Oasele ridicate de la faça locului sunt majoritar de natura umana si câteva de natura animala. Cele umane provi ? eel mai probabil de la 36 persoane. Dint re acestea 15 (cincisprezece) sunt barbaci cu vârste cuprinse intre: 17-19 ani-I, 19-24 ani-I, 18-20 ani-I, 30-40 ani-I, 40-50 ani-I, 45-60 ani-I, 50-70 ani -5, 60-70 ani -2, 70-80 ani -2. 9 (nouä) sunt femei cu vârste: 20-25 ani-I, 17-19 ani-I, 25-30 ani -2, 30-40 ani -2, 3545 ani-1, 50-70 ani-I, 60-80 ani-I. 12 (doisprezece) sunt copii/ tineri cu vârstele: 2-3 ani-1, 6-7 ani-1, 7-8 ani-2, 10-12 ani-2, 12-14 ani-2, 13-15 ani-2, 15-16 ani-2.

Lezi uni le de violenta constatate au fost:

1. fractura cominutivä in treimea superi oarä a unui humerus stg. (os provenit cel mai probabil de la o persoanä de sex feminin cu vârsta cuprinsä intre 50 si 70 ani), posibil produsä prin acçiunea unui glon-ç;

2. infundarea osului parietal dr. (os provenit cel mai probabil de la o persoanä de sex masculin cu vârsta cuprinsä intre 50 si 70 ani), cu diametrul de aproximativ un cm, de la care pornesc patru traiecte de fractura, unui orientât transversal spre linia mediana, al tul orientât usor oblic anterior si median, altul orientât oblic anterior si lateral si altul orientât oblic posterior si lateral, produse posibil prin lovire cu un corp dur cu suprafaça circulara si cu diametrul de aproximativ un centimetri;

3. fractura posibil cominutivä in treimea superioarä a unui humerus dr.;

4. fractura cominutivä in treimea superioarä a unei tibii stângi cu caractère masculine;

5. lipsä de substantia fusi forma, cu lungi mea de 1,4 cm si la-çimea de 0,4 cm, cu capetele asculpte, continuate cu cate o mica fisura de 0,3 mm, având axul mare orientât oblic anterior si median, situata pe suprafa-ça osului parietal stg. (os provenit cel mai probabil de la o persoanä de sex masculin cu vârsta de peste 70 ani), paramedian, posibil produsä prin lovire cu un corp in-cepätor-täietor , cu douä täisuri;

6. secçiunea in plan aproximativ orizontal a vârfului mastoidei stg. §i in pian oblic de jos in sus si din posterior spre anterior a ramului vertical mandibular sub capul mandibular (provenite cel mai probabil de la o persoanä de sex masculin cu vârsta cuprinsä intre 60 si 70 ani), posibil produse cu un obiect täietor;

7. lipsä de substantia osoasä de forma unui trunchi de con, cu baza mare spre exterior având diametrul de 1,2 cm, iar baza mica in dreptul tabi i - ei interne, cu diametrul de 0,2 cm, situata pe osul parietal drept, la 2 cm paramedian, in treimea posteri oarä; lipsa de substantia a putut fi produsä cel mai probabil prin acçiunea unei schije imediat inainte de deces sau postmortem;

8. lipsä de substantia osoasä in forma de sanç cu traiect anteroposterior, cu vârful bifurcat si cu lungi mea de aproximativ 1,3 cm, având capätul posterior in dreptul täbliei interne, unde corespunde unui orificiu cu dimensiuni de 0,2/ 0,1 cm, situata pe osul occipital, la un centimetru sub sutura lambdoidä si in dreptul porci uni i mediane a acesteia; lipsa de substantia a putut fi produsä eel mai probabil prin acçiunea unei schije imediat înainte de deces sau postmortem. (...)

Caracteristicile antropologi ce aie oaselor au permis stabi li rea afini taci i popul a-çional e catre grupul major europoid, färä a fi posi bi lä precizarea unui subgrup populaçional .

Stabi li rea afini taci i populational e pe seama profilului genetic a pus in evidenza acelasi grup populational eurasiatic (99,1 % probabili tate), materialul genetic fund parcial détériorât datori tä t receri i timpului .

Lezi uni le constatate nu sunt prin eie insele tanatogeneratoare. Vechimea rämäsi'telor umane este de minimum treizeci ani înainte de data gasirii lor.

Fracturile comi nut i ve ale oaselor de mare rezistentä - 2 humerusuri , 3 oase parietale (2 dreapta si unul stanga), leziunile produse cu obiecte tàietoare la cranii (1 calotà, 1 mastoidà, 1 occipital) indica decesul unui grup de persoane - bàrbari si femei, adulai si copi i/ti neri de rasa europoidi ìntr-un context extrem de violent, in care s-au folosit atât arme albe cât si probabil arme de foc, in urmä cu minim 30 de ani.

0 parte dintre victime beneficiau de condici materiale bune si a unui nivel cultural relativ ridicat, care le-au permis api icárea unor t ratamente stomatologi ce si chirurgicale de cal i tate. Pentru aceeasi ipotezä pledeazà si unele obiecte de podoabà gàsite asupra lor - inel , cercei , ceas.

Prezen-Ça unui grup de persoane cu vârste atât de variate, mai ales a unor copii/sugari indica aducerea acestora la fata locului, fie in vieta fie ucisi .

Descoperirea unor obiecte asupra lor - pieptene, bijuterii, ceas - pledeazà pentru ultima variante, perchezi-Çionarea amänun^itä si jefuirea unor persoane deja ucise si aduse la fata locului spre a fi ìngropate fiind mult mai plauzibilà.

Cum aceastà activitate pare a nu fi avut loc, este de presupus cä acÇiunea de ucidere s-a produs la fata locului.

( ... )

IV. 1.3. Constatare tehnico stiintificä criminalistica

Descoperirea unor obiecte metalice a impus de asemenea examinarea criminalistica a acestora spre a se stabili tipurile de urme descoperite pe acestea, natura lor, fabricantul /provenienza, materialele din care sunt fäcute si perioada manufacturar! i , date despre proprietari.

( ... )

Cum o parte din cercei sunt bijuterii mici, de copil , descoperirea acestora se coroboreazà cu stabil irea pe cale medico-legalà a existenten unor femei tinere/ fetide la fata locului, precum si ipoteza neefectuärii perchezitiei sau a uneia extrem de sumare.

Descoperirea bijuteriilor indica de asemenea posibilitäti materiale deosebite ale persoanelor gàsite la fata locului. Indicatiile slavone ale ceasului pot conduce fie la ipoteze cä proprietarul era din Basarabia, fie cä primise obiectul de acolo.

Descoperirea unor obiecte similare a fost realizatà in anul 1945 cànd comitetul de actiune pentru deshumarea evreilor cázuti in iunie 1941 a ridicat mai multe bijuterii de la cadavrele descoperite la Stanca Roznovanu .

IV. 2. Deci ara-C ii martori

În cauzä au fost identificate si audiate urmätoarele persoane: 1. Bosânceanu Ion (82 ani): depozitia sa indica faptul cä in vara anului 1941 iunie sau iulie, in mai multe zile, in timp ce se afla in pädurea Vulturi a observât cum mai multe persoane - barbati, feme i , copii, tineri si batrâni, au fost aduse in viaÇà in pädurea Cârlig spre locul numit Valea Climoaiei, de unde a auzit apoi focuri de arma. Martorul indica si faptul cä persoanele respective erau etnici evrei - dupä vorbä - si mai preci zeazä cä in pädurea respectiva, incepând cu luna mai a anului 1941 armatele romàna si germana aveau corturi montate in pädure. Acest ultim aspect se coroboreazà cu relatiile comunicate de Ministerul Apärärii Nationale. Martorul mai preci zeazä cä dupä mutarea frontului s-a jucat cu copili in locul unde erau gropile comune si a confirmât locul gasi ri i osemintelor, iar din auzite crede cä persoanele impuscate in pädure sunt evrei din Iasi .

2. Moraru Enache Vasile (86 ani): declara cä intr-o zi din vara anului 1941 in timp ce pastea vacile pädurarilor din pädurea Vulturi a väzut cum militarli au adus un grup de barbati, femei si copii in vi ata. 4 barbati au fost pusi de militari sä sape o groapä, apoi ceil al ti au fost asezati pe marginea gropii in pozi'tie sezând si impuscati de la spate. Dupä flecare rând de victime cei 4 barbati care säpaserä groapa intrau inäuntru si asezau vietimi le. Cele imbracate mai bine ar fi fost dezbräcate iar hai nel e luate de un cetätean din satul Cuza Vodä care le-a dat säraci 1 or din sat. Martorul preci zeazä cä militarli care au comis faptele erau romàni, deoarece purtau uniforme kaki si erau inarmati cu arme model ZB. Aspectul se coroboreazà cu datele balistice si relati il e comunicate de Ministerul Apärärii Nationale. Martorul preeizeazä cä 2 militari, crezând cä este evreu 1-au luat la fata locul ui si apoi a mers cu ei pana la canton unde sotia pädurarului a confirmât cä este roman. De aici au mers in satul Cuza Vodä unde alt sätean le-a confirmât acelasi lucru. Martorul preeizeazä cä desi nu a mai auzit focuri de arma crede cä in zona mai era o a doua groapä.

3. Tudose Natalia (82 ani) arata cä in 1941 se juca prin pädure si a väzut cum mai multi barbati, femei si copii au fost impuscati in zona Valea Climoaiei si ingropati acolo. Martora arata cä unii nu muriserä pe loe si a doua zi din zona se mai auzeau gemete, precum si faptul cä o femei e insärcinatä a fost injunghiatä cu baioneta de un militar. Ulterior a aflat cä persoanele ucise erau evrei.

4. Vorunciuc Ctin. (76 ani) arata cä avea 7 ani si pastea animal ele in apropierea ogoarelor de längä pädurea Cârlig când a observât 80-100 de oameni - barbati, femei, copii - condusi de militari in uniforme kaki/maronii spre zona Valea Climoaiei. Ulterior a aflat de la alte persoane cä o tanärä care a fugit din convoi a fost impuscatä si ingropatä in camp, ulterior väzänd groapa respectiva precum si groapa din pädure unde ar fi fost ingropati evrei i impuscati.

5. Vorunciuc Vasile (86 ani), arata cä in vara anului 1941 (avea 13 ani), in timp ce pastea vítele in pädurea Cârlig s-a intâlnit cu Moraru Enache Vasile care i -a povestit cä a asistat la impuscarea unor evrei in pädure, iar când au vrut sä meargä la fata locul ui au fost opriti de un grup de militari. În aceeasi zi, in timp ce era la li zi era pädurii s-a intâlnit cu o femei e cäreia i -a adus apoi ceva de mancare de acasä dar nu a mai gäsit-o, bänuind cä a fost impuscatä. Martorul confirma exi stenta trupelor romàne si germane in zona.

6. Gradinarti Dumitru (97 ani) arata cä päctea animalele in pädure ci a väzut cum militarli romàni ci germani insoçeau persoane civile in pädure §i apoi a auzit focuri de arma.

7. Pavàl Haralamb (86 ani) arata cä in vara anului 1941, in timp ce se afla pe raza satului Cuza Vodä com. Popricani a väzut cum un grup de barbaci , femei ci copii erau insoliti de militari in haine kaki dinspre satul Carpici spre satul Cuza Vodä in pädurea Cârlig. Ulterior a aflat de la cetä-cenii din sat cä aceçtia erau evrei din Basarabi a (Chiçinau) care s-ar fi aliat cu armata rusa, motiv pentru care au fost uciçi in pädure. Ute ri or a aflat cä ci ceta-çeni evrei din Iaçi au fost aduçi §i uciçi in pädure dar nu cunoaçte amänunte.

8. Macovei Costache (86 ani) arata cä a väzut cum un grup de evrei insoliti de militari a intrat in pädure dar §tie din auzite cä au fost impuçcaçi . Martorul arata cä a väzut o tanärä impuccatä la marginea pädurii langä ogor. Aspectul se coroboreazä parcial cu declararía data in acelaci sens de martori i Tudose Natalia §i total cu a martorul ui Vorunciuc Ctin.

9. Sculeac Maria (86 ani), Deleanu Ctin. (50 ani), Baltaru Lucica (75 ani) arata cä çtiu din auzite despre faptul cä in zona Valea Climoaiei au fost dezbracaçi, impuçcaçi ci ingropaçi evrei - barbaci, femei, copii. Baltaru Lucica preci zeazä prezença comandamentului unor trupe in pädure §i existença a 2 gropi comune acolo, precum ci faptul cä in imprejurärile respective au fost ucise prin impuçcare 2 fetide. Aceasta mai preeizeazä cä vietimele erau din Ia§i .

Probele testimoniale sustain in mod evident faptul cä vietimele au fost de etnie evrei, fie cetàçeni romani, fie din Basarabia, aceastà ultima ipotezä urmând a mai fi discútate in capitolul IV. 3.2.

Local izarea in timp a faptei este imediat dupa declansarea ofensivei impotriva armatei sovietice, posibil in luna iunie 1941. Despre identitatea fäptuitorilor declara-çiile indica militari romani ci in raport de unele declaraii care indicau culoarea bruna a uniformelor - germani (SS).

( ... )

Cercetarea surselor documentare de cercetare istorici nu a indicat transportul unor evrei in afara orasului spre zona Popricani sau spre alta zona din ora?. Evreii care au pàràsit orasul au fäcut-o a§a cum am aràtat in trenuri iar gara Ia§i se afla in vestul orasul ui, drumul spre aceasta neavànd puñete comune cu soseaua spre Popricani, localitate aflata in nord-estul oraçului, adicà in pozione opusà gärii.

Pe parcursul cercetärii surselor bibliografice au fost identificate insä documente care indica faptul cä dupä 26.6.1941 evrei din teritoriile din Basarabia eliberate de sub dominala sovietica au fost aduci in satul Cuza Vodä - barbaci, femei, copii - care urmau a fi executaçi pentru acte de sabotaj . Acest grup a fost intâlnit de autoritä-cile locale din comuna Copou la 28.6.1941.

La 29.6.1941 se consemneazä de asemenea executarea in pädurea Cârlig a 6 evrei din care 4 barbaci ci 2 femei, escoriaci de 3 militari romàni ci un militar german, in prezenÇa unor militari din regimentul 41 artilerie. Aceçtia ar fi fost ingropaçi la 30.6.1941 de o echipä de pionieri (genisti).

Modul de operare descris mai sus a fost raportat la 28.7.1941 de Regimentul 6 Vänätori cätre Divizia 14 Infanterie - Biroul 2 informa*çii despre executarea a 174 evrei din corn. Sculeni jud. Iaçi , Baici ci Märculecti din Basarabia.

Aceeaçi uni tate raporteazä Di vi zi ei 14 - Bi rou Stat Major la 10.8.1941 cä la 27 ci 28.6.1941 au fost executaci la Stanca com. Sculeni jud. Iaçi 14 evrei care au încercat sä fuga, adusi din Tg. Sculeni, Basarabia iar 26 au fost adusi in pädurea Vulturi unde au fost executaçi . Raportul menp'oneazä escortarea acestui grup de militari germani înso-çi-çi de cpt. Stihi loan din cadrul regimentului 6 Venato ri , precum si întâlnirea cu autoritari le comunei Copou menzionata mai sus.

( ... )

CAPITOLUL V. INTERPRETAREA PROBELOR

Ansamblul probelor administrate in cauzä indica uciderea unui mare numär de cetäceni de etnie evrei, barbaci, femei , copii, posibil dupä data de 22.6.1941 de catre militari romàni si/sau germani din armata regulato si sau Einsatzgruppen.

Probele testimoniale si sursele documentare localizeazà faptele in iunie 1941. Lipsa unor elemente vestimentare militare (resturi/nasturi de uniforme) sau alte bunuri militare cu excep-çia muni-çiei fabricate in perioada 1937-1943 coroboratä cu descoperirea unor bunuri tipie civile sustin calitatea de persoane civile a victimelor si ipoteza cä au fost luate de la domiciliu cu puçin timp inainte de deces.

Modul de acçiune indicat de martori, coroborat cu documéntele de arhivä si cu datele medico-legale indica faptul cä vietimele - inclusiv femei si copii a cäror execu-çie nu poate fi justificatä in nici un mod din punet de vedere militar - au fost ucise färä discriminare, justificare sau judecatä in contextul declansärii operaçiunii Barbarossa de cätre formaci um" aleätuite din militari romàni si/sau germani.

Aceasta indica inten-çia clarä de a di st ruge total sau parcial grupul etnie respectiv pe fondul unei politici incalificabile faca de persoana umanä practicatä la nivel nacional si la nivel european in teritoriile subordonate de Reichul german.

Cercetärile de pana acum nu au cl ari fi cat implicarea trupelor germane, cu precadere a grupärilor SS de li chi dare a evrei 1 or denumi te Einsatzgruppe care acp'onau in teritoriile cucerite in vederea eliminarli evreilor, in operaci uni le descrise. Sursele documentare detaliate privind ac-çiunile acestor unitaci SS dupä 22.6.1941 pe teritoriul României si Basarabi ei sunt särace.

Urmele de obiecte täietoare pe unele din oasele victimelor gasi te in groapa comunä - in zona gâtului si crani ului - indica un mod de operare de o cruzime nespeeificä modului de operare al unei armate regulate. Este motivul pentru care implicarea acestor formaci uni cunoscute pentru cruzimea cu care acçionau împotriva evreilor in teritoriile ocúpate in uciderea victimelor din pädurea Vulturi nu poate fi exclusa, mai ales cä rela*çiile de comanda militara stabilesc in mod ciar conducerea operalpilor in sarci na militarilor germani. PrezenÇa acestor unitaci in zona operaci i lor militare este doveditä de rapoartele evenimençiale nr. 25/17.7.1941 ale SD privi nd Einsatzgruppe D (stagionata in 1941 la Piatra NearrrÇ) privind activitatea Einsatzkommandos 10a (Baici), Ila si IIb (Chisinäu/Tighina) etc.

Implicarea militarilor germani a fost investigata insufi ci ent in cercetärile fäcute in 1945/1946 cu privi re la asasinarea evreilor la Stanca Roznovanu, care in ciuda demersurilor sumare nu au exclus-o.

( ... )

Faça de cele arätate, in temei ul art. 42-45 Cod Procedura Penala raportat la art. 26 pct. 1 litera a Cod Procedura Penala si art. 28 Cod Procedura Penala,

DISPUN :

1. Deci inarea competence! in favoarea Parchetului de pe langa Curtea Militará de Apel Bucuresti ci trimiterea dosami ui cauzei impreunä cu un exemplar din prezenta ordonança si corpurile deliete la aceastä uni tate pentru cercetäri sub aspectul savârsirii inf racçiunii de genocid, preväzutä de art. 357 Cod Penal.

( ... )

PRIM PROCUROR MILITAR

Lt. Col . Magistrat Rotariu Irinel

PRIM PROCUROR MILITAR ADJUNCT

Mr. Magistrat Prelipcean Gheorghe

PROCUROR MILITAR

Lt. Col . Magistrat Chi fan Silviu