Content area
Full Text
Anne Applebaum, GulaguL O istorie. Humanitas, 2011 (traducere din limba englezä), 680 pp.
In anul 2004, prestigiosul premili Pulitzer a fost castigai de Anne Applebaum, pentru contribujiile sale la cunoasterea regimurilor comuniste din Europa de Est, dar mai ales pentru cartea care a facut-o celebra, GulaguL O istorie, apärutä in 2003. Cartea aceasta se deosebeste de cele scrise de fostii internaci ìn lagärele sovietice, oameni care au fost marcaci de aceste experience terifiante si care au imprimat memoriilor, publicare sau rämase în manuscris, o tenta personalä, fatalmente partíala. E o lucrare sobra, o cercetare, e altfel si decât emojionanta carte despre Gulag a lui Soljenitîn. In cazul de fata avem chiar o istorie a lagärelor sovietice, o descriere completa a fenomenului si a efectelor sale asupra societari sovietice. Inclusiv a urmärilor acestui fenomen pentru societatea sovietica si rusä. Automi acestui op de aproape 700 pagini e o persoanä relativ tañara (näscutä în 1964), scolitä la universitari de prestigiu din America si din Anglia, la Yale si la London School of Economies, care a päräsit Washington D.C. si träieste acum în Polonia. Articolele sale au apärut în cele mai prestigioase jurnale si reviste.
Cuvântul Gulag e un acronim, inspirât de numele, ìn limba rusä, a unei celebre institutii, Administraría Generala a Lagärelor. Cu vremea a ìnceput sä însemne organizarea muncii forcate ìn URSS, sä semnifice sistemul sovietic de represiune in general, pe care fostii dejimui 1-au numit "macina de tocat". Adicä arestärile, interogatoriile, transportul dejinujilor - barbaci, femei, copii - ìn condici inumane, ìn vagoane neìncalzite pentru vite, desträmarea familiilor, munca silnicä, mordile premature ale dejimuilor, prin ìnfometare, epuizare fizicä sau execujii sumare. Teroarea, frica generalizatä, paralizarea puterii de a rezista au avut un efect devastator asupra constiinjei publice, iar efectele sunt vizibile si astäzi. O moarä care a macinai spiritul public, difícil de refacut chiar si astäzi, dupä ataxia ani. Cum ne arata evoluitile recente.
Sistemul lagärelor a fost inventât de Lenin, care cerea, inca din 1918, sä fie internaci tofi cei care "nu inspira ìncredere", o motivale mai mult decât arbitrara, subiectivä, dovedind o urä patologica împotriva celor diferui de modelul de om gândit de el. In 1921 existau deja 84 de lagâre, dar Stalin a perfecjionat ideea lui Lenin: din 1929 pana în...