Gheorghiu Dej - Sa-l pastram cum era în viata! Arhivele Sfera Politicii

Abstract

Gheorge Gheorghiu-Dej's death intrigues a number of history writers, who count on a conspiracy coined by the Kremlin which was unhappy with his Apr 1964 declaration. Quite a few Romanians lamented Dej, because during the last two or three years of his rule, the living conditions improved, many political prisoners were released, and even more, Romanians looked with great sympathy at Romania's distancing from the USSR and the warming up to the West where Dej expected to find technological and diplomatic support. Hence, his passing away has all the required elements to be seen, even today, as a controversial moment. Here, Tanase features Gheorge Gheorghiu-Dej.

Gheorghiu Dej - Sa-I pastram cum era în viata!

Moartea lui Gheorghiu Dej da si azi de lucru unor scenaristi ai istoriei care vad o conspirare a Kremlinului nemultumit de "declaraba din aprilie 1964". O parte din populaba romaneasca l-a regretat pentru ca de 2-3 ani, conditine de trai începusera sa se îmbunatateasca, prizonierii politici fusesera eliberati, în plus românii vedeau cu simpatie emanciparea de U.R.S.S. si începutul deschiderii spre Occident unde Dej cauta sprijin tehnologic si dimplomatic. Asa ca disparóla lui Gheorghiu Dej are toate elementele si azi sa fie un moment controversat.

Nu exista nici o regula care sa regleze asemenea situatii- Tiparul fusese dat de funeralile lui Lenin în 1924, ajustât de cel din martie 1953 la moartea lui Stalin. La Bucuresti, la vârful P. M. R, moartea sa a deschis o scurta dar acerba lupta pentru putere. Biroul Politic nu a aprobat ideea ridicarii unui mausoleu unde trupul imbalsamai al fostului sef sa fie expus. Moscova nu ar fi fost de acord, anii '6o erau diferiti. Dar nici Bucurestiul nu ar fi dorit în acel context sa imite Moscova care îi imbalsamase pe Lenin si Stalin. Ultimul, în 1961, fusese seos din mausoleu si îngropat în zidul Kremlinului. Era asadar un precedent problematic. S-a préférât va rianta modesta cu funeralii nationale si mici gesturi de pastrare a amintiri sale. Ceausescu se opune chiar si ridicarii de statui fostului sau sef, iar tonul lui arata dar ca era deja nr 1...

Gheorghiu Dej - We should remember him the way he lived!

Gheorghiu Dej's death intrigues a number of history writers, who count on a conspiracy coined by the Kremlin which was unhappy with his "April 1964 declaration". Back then, quite a few Romanians lamented Dej, because during the last two or three years of his rule, the living conditions improved, many political prisoners were released, and even more, Romanians looked with great sympathy at Romania's distancing from the USSR and the warming up to the West, where Dej expected to find technological and diplomatic support. Hence, his passing away has all the required elements to be seen, even today, as a controversial moment.

There was no rule for such situations. The model had been given by Lenin's funeral, in 1924, and adjusted for Stalin's death, in March 1953. In Bucharest, Dej's passing away opened the way for a power struggle among the leaders of the Romanian Workers' Party. The Politburo did not approve the idea of raising a mausoleum where the embalmed body of the former leader should be exposed. Neither Moscow, nor Bucharest would have approved on that. Not only because the 6o's were rather different, but also because Bucharest would have disliked to be following the model launched in Moscow, with the embalming of Lenin and Stalin. In 1961, Stalin's body had actually been removed from the mausoleum and buried in the Kremlin wall. It was therefore a problematic precedent. Consequently, they preferred a more modest model, including a national funeral and subsequent small gestures in order to keep his memory alive. Ceausescu opposed even the building of a statue in the memory of his former leader, while his voice clearly showed that he had already started to consider himself as the No. 1...

Arhivele Nazionale ale Romani ei

Arhiva Bi roui ui Politic al

C.C. al P. M. R

Nr. 478

30. IV. 1965

PROTOCOL NR. 5

Al çedinZei comune a Comitetului Central al P.M. R, Consiliului de Stat ci Consiliului de Ministri ale R. P. R din ziua de 22 martie 1965 ora 19:00

Participa la çedinZa membrii ci membrii suplean-çi ai Comitetului Central al P. M. R, primii secretan' ai comitetelor regionale de partid, cefi i secZiilor Comitetului Central al P.M. R, membrii Consiliului de Stat al R. P. R, membrii guvernului, primul secretar al Comitetului Central al UTM.

ORDINEA DE ZI:

Propuneri cu privi re la eterni zarea memori ei tovaraçului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

In urma di scuci il or, Comitetul Central al P.M. R, Consiliul de Stat si Consiliul de Ministri al R. P. R au aprobat in unanimitate hotärarea privind eternizarea memoriei tovaräcului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

NCeausescu

10. IV. 1965

GE. 2 ex.

Arhivele Nazionale ale Romàni ei

Arhiva Bi roui ui Politic al

C.C. al P. M. R

Nr. 479

30. IV. 1965

STENOGRAMA

sedin-Çei comune a Comitetului Central al P.M. R, Consiliului de Stat ci Consiliului de Ministri ale R. P. R din ziua de 22 martie 1965 ora 19:00

Tov. Nicol ae Ceausescu:

Dragi tovaraçi ,

A fost convocata sedin-Ça comuna a Comitetului Central al partidului , Consiliului de Stat si Consiliului de Ministri ale Republicii Populare Romîne, pentru adoptarea în comun a unei hotarâri privind eterni zarea memoriei tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

Are cuvântul tovarasul EMIL B0DNÄRA§, care va da entire proiectului de hotarare.

Tov. Emil Bodnàras:

(Da citi re proiectului de hotarire)

Tov. Nicol ae Ceausescu:

Ati auzit propunerile, tovarasi . Daca sunt ceva obiec-çiuni sau propuneri?

Tov. Barbu Zaharescu:

Eu propun sa se organizeze un Muzeu memorial la Birlad in casa in care s-a nascut tovarasul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

To. Nicol ae Ceausescu: Aceasta exista in hotarire numai ca trebuie imbunatatit.

Tov. Janos Fazekas:

La primul punct, propun sa nu fie "lucrarile principale", ci lucrarile tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

Tov. Nicol ae Ceausescu:

Însusi GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ , in ultímele luni, discutam ca faca de unele va trebui sa ia pozi'-çie publica, dar asta nu impiedica.

Tov. Emil Bodnàras:

Este bine.

Tov. Alex. Sancovici:

Eu propun ca lista sa ramana deschisa si Bi roul Politic s-o mai poata completa.

Tov. Nicol ae Ceausescu:

Am lasat lista deschisa la atribuí rea de nume. Noi considerarti ca daca am face mai multe statui, acesta n-ar fi folositor, ci ar dauna. Ceea ce am pus aici sunt institu-çii §i intreprinderi importante care vor purta numele tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ . Desigur, ulterior, Comitetul Central poate sa mai atri bui e numele tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ si altor obiective. Aceasta este hotarirea care trebuie sa se publice si care urmeaza sa se aplice.

Tov. Chivu Stoica:

Si fabrica de masi ni -Unei te a fost ideea lui.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Daca luam tóate fabricile care au fost ideile lui §i a muncit pentru ele. Noi vrem sa eternizam memoria tovaracului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ asa cum trebuie.

Daca sunteçi de acord cu Hotarirea? Cine este pentru, cine este impotriva, daca se abzine cineva? In unanimitate, Comitetul Central, Consiliul de Stat §i Comitetul de Ministri au aprobat hotarirea.

Tovaraci , urmeaza sa mai hotarim asupra unei problème privind inhhumarea tovarasul ui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

Dau cuvantul tovarasul ui MAURER.

TOV. I. Gh. Maurer:

Nu in Biroul politic, dar s-a ridicat aceasta problema: daca n-ar fi pot ri vit ca tovarasul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ sa fie mumificat si asezat într-un mausoleu care sa permita oamenii or sa-1 vada cît mai multa vreme. Aceasta a fost o idee émisa. S-a discutât, menzionez, nu în Biroul Politic.

Alztii au întrebat daca nu ar fi mai bine sa fie incinérât, pentru ca incinerarea ar fi mai potrivita decât înhumarea. Biroul Politic s-a hotarât la soluZia înhumarii. Care au fost consideraZiile care ne-au determinat sa luam aceasta hotarîre?

SimZim cu toZii ca GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a fost mare prin ceea ce a facut, prin toata viaza lui, mare prin ceea ce a realizat dupa moartea lui, prin realizarea partidului §i poporului sau. Este pentru noi o datori e ca figura aceasta sa o pastram, s-o facem sa traiasca cât mai multa vreme; este o datori e de afecziune §i de recunoçtinza a noastra ca tovarasi ai lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, dar este si o latura politica.

El a ìnsemnat ci va ìnsemna un exemplu mare, un exemplu dupa care noi socotim ca trebuie sa se model eze oamenii soietazii noastre, oameni care se vor naçte. De aici izvorasc aceste doua consideri uni , din care una trece, trece odata cu noi, dar nu ramane, nu are valoare eterna, aceea de a foiosi exemplul lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în 1 amuri rea oamenii or de mài ne a societazii noastre.

Este de nediscutat ca ceva trebuie facut pentru a înfaziça ceea ce GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a fost ci trebuie sa continue sa fie §i sa ramana în mintea §i sufletele noastre. Daca ne gândim la aceasta treaba, pare cu totul ne razionai ca mumi fi carea aceasta sa poata constituí valoarea lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în ceea ce în fapt este vie, dinamica, activa. Nu putem face ca imaginea acestui cadavru sa apara tot ceea ce a reprezentat ca traire GHEORGHIU-DEJ. Aceasta este !impede.

Eu 1-am vazut de multe ori pe LENIN la Moscova ci va marturisesc ca in afara de curiozitate §i multa rezerva, ca sa nu zie repulsie, imaginea acestui cadavru nu mi-a produs. N-am putut desprinde ni mie din mareZia lui LENIN; mai mult decât atât, fiecare dinte noi a avut oeazie sa vorbeasca cu tovarasul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ in viaZa despre aceasta. S, i eu, si ceil al Zi tovaraçi 1-am auzit pronunzânde-se asupra ce înseamna acest fel de a cinsti activitatea unui om care urmeaza sa fie cinstita. Nu odata a caracteri zat acest lucru ca o sai bâti ci une, care se adreseaza unor oameni de nivel excepzionali de scumpi , pentru ca ce poate reprezenta un cadavru, numai faptul ca la atâta vreme dupa moarte reuçeçte sa-ci pastreze oarecum existenza.

Ulte, de ce tovaraci , ne-am gândit ca cinstind-ul in mod eroic, a foiosi exemplu in educarea generaziilor care vin, este mult mai potrivit sa gasim oameni care sa bage in piatra sau in seri s viaza ci figura lui, s-o faea impunatoare, s-o arate ce a fost aceasta traire, aceasta experience rara în viaça poporului nostru. Noi credem ca aceasta este treaba cea mai buna de facut.

Daca dam unui Institut care scoate cadre ingineresti, numele lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, in felul acesta exteriorizam una dintre activita-çile sale cele mai caracteristice, formarea cadrelor, pe care le-a facut nu numai în partid, dar peste tot. Banii bursei cu care studenti i cei mai bum' vor invada exteriorizeaza aceeasi trasatura luminoasa a lui. Acestea sunt lucruri care ìnfalpseaza ceea ce a fost omul care, ca mort, este ca toata lumea.

Uite de ce credem ca asa trebuie facut.

Cred ca trebuie sa mobilizam tóate for-çele de creaçie pentru a scoate din monumentele inchinate lui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ tot ceea ce a fost GHEORGHIU-DEJ.; sa mobilizam tot ceea ce exista talent pentru a evoca memoria lui GHEORGHIU-DEJ. Eternizând ceea ce a fost viu si ce trebuie sa ramana permanent din ceea ce a fost.

Uite rati uni le din care noi credem ca aceasta este soluti a cea mai buna.

Tov. Nicol ae Ceausescu:

Cred ca cele aratate de tov. MAURER sunt foarte clare tovarasi. Este bine cum gândeste Bi roui Politic? Vreçi sa punem la vot? (toti tovarasi i nu este nevoie de pus la vot). Am umbri daca am proceda astfel pentru generatii memoria tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ne-ar spune ca n-am ajuns la întelegerea stiintifica a ceea ce trebuie sa fie GHEORGHIU-DEJ.

Tov. Emil Bodnàras:

Sa-1 pastram in aminti re cum a fost viu.

Tov. Nicol ae Ceusescu:

Noi îl cunoastem din munca, din activitate; el a fost omul care impreuna cu partidul, cu clasa muncitoare, cu poporul am reusit sa faurim ceea ce am faurit. Uite de ce credem ca nici un alt exemplu din alta parte nu ne poate face sa procedam altfei. Aceasta este singurul fei de a privi just, parti ni c. Daca suntem de acord? ( toçi tovarasi i sunt de acord). Ridicam sedinÇa, tovarasi.

Sedinta s-a terminât la ora 19:10

Mc/2 ex.

Arhivele Nationale ale Români ei

Arhiva Bi roui ui Politic al

C.C. al P. M. R

Nr. 477

30. IV. 1965

HOTARAREA

COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, CONSILIULUI DE STAT SI CONSILIULUI DE MINISTRI ALE REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

În legatura cu încetarea din viaZa a tovaracului GHEORGHE GHEORGHIUDEJ, Comitetul central al Parti dui ui Muncitoresc Roman, Consiliul de Stat ci Consiliul de Ministri al Republic! i Populare Romàne, hotarasc:

1. Se declara doliu nazional în întreaga Zara, începând de astazi , 19 martie, pana în ziua funeraliilor, inclusiv.

2. Se vor organiza funerali! nazionale. Funeraliile vor avea loc miercuri 24 martie 1965.

3. Se consti tuie o comi si e de partid ci de stat pentru organizarea funeraliilor, formata din tovaracii CHIVU STOICA (precedi ntel e comi si ei), EMIL B0DNARA5, ALEXANDRU DRAGHICI, LEONTIN SALAJAN, §TEFAN VOITEC

4. In zilele doliului nazional, în întreaga %arà se arboreaza in berna drapelul de stat al Republic! i Populare Romàne ci drapelul Partidului Muncitoresc Roman

Manifestarile distractive ci sportive, adunarile festive ci comemorative de orice fel se suspenda pe toata durata doliului. Teatrele, cinematografele, radioul ci televizi unea ci celelalte instituZii de cultura ì§i vor adapta prográmele la zilele de doliu.

In ziua funeraliilor toate spectacolele ci cursurile invazamantului de tóate grádele se suspenda.

5. În semn de omagiu, în ziua funeraliilor se va ìnt rerupe lucrul timp d 3 minute in toate ìntreprinderile §i instituZii le din zara (cu excepzia acelora unde condiciile de produczie nu permit încetarea lucrului); pe timpul întreruperii lucrului vor suna sirenele întreprinderilor , locomotivelor, vaselor fluviale §i maritime; se va orpi circulaZia trenurilor, automobilelor, altor véhicule ci a pietonilor.

6. În Capitala republicii Populare Romane §i în toate céntrele regionale se vor trage - în semn de ultim salut - 24 salve de artilerie.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMANE

CONSILIUL DE MINISJRI AL REPUBLICII POPULARE ROMANE

16. IV. 1965

PI/2 ex.