Extremismul de dreapta online în România

Abstract

Considering that Romanian right-wing extremists manifest themselves outside the electoral political environment and the current legislation incriminates the promotion of fascist, racist, xenophobic and antiSemitic ideologies, one should take into consideration if and how the far right uses the online environment in order to accomplish its goals. The data used in this study was collected within a monitoring of the Romanian online environment. Hence, this study aims to highlight aspects regarding the beliefs, rhetoric, identity and organization of right-wing extremists, such as these are reflected by the online. Our analysis will also include observations about the offline activities of right wing extremists.

Headnote

Abstract

Considering that Romanian right-wing extremists manifest themselves outside the electoral political environment and the current legislation incriminates the promotion of fascist, racist, xenophobic and antiSemitic ideologies, one should take into consideration if and how the far right uses the online environment in order to accomplish its goals. The data used in this study was collected within a monitoring of the Romanian online environment. Hence, this study aims to highlight aspects regarding the beliefs, rhetoric, identity and organization of right-wing extremists, such as these are reflected by the online. Our analysis will also include observations about the offline activities of right wing extremists.

Keywords

Romania; internet; right-wing extremism; anti-Semitism; nationalism; fascism

1. Introducere

în ultimü ani, pe fondul resurgentei natlonalismului ca räspuns la e$ecul Uniunü Europene de a oferl solufli eficiente pentru gestionarea crizei economice si al accentuärii intoleranfei fafa de imigranfi, pericolul extremismului de dreapta a revenit în atenfia publica. Partidele de extrema dreapta din Europa au cunoscut o evolufie îngrijorätoare în ceea ce prívente vizibilitatea $i numärul de susfinatori. Daca pana de curând, activita^ile partidelor Jobbik din Ungaria $i ,Asociafia Populara-Zorii Aurii' din Grecia au constituit principáis obiect al dezbaterilor privind fenomenul extremist, evenimente recente indica faptul cä ascensiunea extremei drepte a dobándit o dimensiune europeana. în Slovacia, liderul unui partid considérât neo-nazist a câçtigat alegerile regionale $i funcfia de guvernatorín cea mai întinsa provincie a färii.2 De cánd Marine Le Pen, presedinta Frontului National din Franfa, a anunfat, ímpreunä cu Geert Wilders, líder al unui partid olandez populist de dreapta, planul de a forma o coalise europeana a partidelor nationaliste, temerile analiçtilor privind potentialul succès electoral al extremei drepte la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014 s-au intensificat. în cele din urmä. Frontul National a obtinut peste 24% din voturi în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European.

în momentul de fatä, extrema dreaptä nu este reprezentatä la nivel parlamentar în România. De$i existä manifestäri de intoleranfä la nivelul discursului politic, acestea nu au un carácter sistematic $i sunt independente de ideología politicé a partidelor din care persoanele respective provin. Cu tóate acestea, la nivelul societätii atitudinile ostile minoritätilor sexuale sau minoritätilor etnice sunt räspândite, romii fiind principala tinté a incidentelor xenofobe1. Utilizarea simbolurilor fasciste, promovarea unor personalitäti legionare $i cultul criminalilor de räzboi, de$i interzise de lege, se manifesté pe spatiul public, uneori cu complicitatea institutiilor statului.

Din cauza faptului cä literatura de specialitate este foarte eterogenä în ceea ce prívente conceptul de "extremism de dreapta", nu ne propunem o discute conceptual complexé, ci ne vom limita la enunfarea defini^iei adóptate de noi. Astfel, studiul nostru a pornit de la douâ elemente pe baza cärora extremismul de dreapta poate fi înfeles: respingerea ethosului politic democratic2 si a principiului egalitätii fundamentale între indivizi. Din acest punct de vedere, atitudinile rasiste, antisémite sau xenofobe nu defínese extrema dreaptä, ci doar o caracterizeazä, acestea fiind manifestäri ale concepfiei conform cäreia inegalitatea fundamental dintre indivizi ar fi justificatä pe baza criterülor de rasé, religie, etnie sau orientare sexualä. A$a cum se va observa, aceastä definite a extremei drepte ne-a permis sä surprindem si sisteme de convingeri care nu includ idei xenofobe, rasiste sau antiSemite, dar care pot fi încadrate în zona extremei drepte. Totodaté, o definiré mai largä a extremei drepte s-a dovedit oportunâ în analizarea unui spectru eterogen de actori ce include partide politice, organiza^ constituite legal, grupéri infórmale sau persoane neafiliate unor astfel de grupuri.

2. Ideologie, teme, referential al extremei drepte3

Temele predilecte pe care site-urile extremei drepte le abordeazä sunt cel mai des legate de istoria na'Çionalâ4, Miçcarea Legionarä $i regimul comunist fiind cele mai frecvente subiecte ale mesajelor monitor-ízate. Statutul actual al minoritatilor etnice, religioase sau sexuale din Romania reprezintä de asemenea o preocupare constantä, orice eveniment privind aceste categorii fünd un prilej de reacfie pe site-urile analízate. Din aceeasi sferä de interes fac parte si política externé a României, precum $i acfiunile unor actori externi - lideri politici, companii, investitori, sportivi etc.

Natfonalismul manifest al extremei drepte se articuleazä prin exacerbarea unor presupuse similitudini culturale, lingvistice si religioase în scopuri politice. Dimensiunea incluzivé a acestui nationalism se materializeazâ în pledoaria pentru unirea neconditionaté a României cu República Moldova, care este denumitä exclusiv Basarabia $i a cärei identitate statalä este negatä vehement. Pozitionärile fatä de aceastä temé de larg interes pentru extrema dreaptä sunt adesea însotite de scepticismul fatä de Rusia ca o continuatoare a URSS. Rolul "malefic" al Rusiei ar fi confirmât prin influenza pe care aceasta o exercitâ în República Moldova $i prin sprijinul acordat acolo unor partide comuniste $i/sau anti-româneçti.

Dimensiunea excluzivä a nafionalismului extremist, întemeiatâ pe aça-numita "puritate etnicä" a poporului román, se manifesté printr-o serie de atitudini si concept xenofobe, márcate de o logicä a competifiei, a luptei $i a jocului cu sumä nulä, în care avantajul unuia reprezintä în mod necesar pierderea altuia.

Xenofobia se remarcä astfei printr-o atitudine ostilä romilor ca urmare a ameninfärii pe care ace$tia ar reprezenta-o la adresa integritätii etniei majoritare. Romii sunt considerafi "sträinii dinäuntru" care, datoritä evolutiilor demografice, ar putea în câtiva ani sä ia locul românilor ca grup etnic dominant. Conform extremei drepte, influença nefastä pe care ar avea-o romii asupra românilor s-ar manifesta prin coruperea populatiei cinstite, räspändirea unor comportamente inacceptabile din punct de vedere moral $i alterarea limbii române prin expresii preluate din limba romani.

Un argument frecvent utilizat în mediul online de cätre adepfii extremismului de dreapta este légat de stereotipul "figanului infractor". Pe längä detalierea infracfiunilor pe care membrii comunitä^ii rome în totalitate ar fi predispuçi sä le comitä, stereotipul invocat a fost utilizat de mai multe site-un extremiste pentru a justifica $i sprijini mäsura de eugenie rasialä anunfaté la Ínceputul acestui an de Nationaliçtii Autonomi din Timisoara1 care au incitât public la sterilizarea femeilor de etnie româ.2

Se remarcä, de asemenea, o tendinfé de a învinui statul román pentru ceea ce este numit generic "problema figäneascä", aceasta fiind consideratä un rezultat al eçecului statului de a contracara acfiunile "mafiei ^igâneçti" $i de a controla tranzacfiile imobiliare încheiate de cätre romi. Mai mult, statul este învinuit de ceea ce extremiçtii consideré o limitare a libertäfii de exprimare: interdicta de a se afirma în mod liber cä "tiganii furä" sau imposibilitatea de a se utiliza titulatura traditionalä de "tigan" în loe de cea de "rom".

O altä categorie împotriva cäreia site-urile monitorizate abundâ în mesaje xenofobe este reprezentatä de minoritatea maghiarä din România. Cele mai freevente temeri exprimate în raport eu aceastâ categorie sunt legate de integritatea teritorialä a României $i de tratamentul preferential de care aceçtia ar beneficia. Discursul xenofob privind minoritatea maghiarä este influenfat de evenimente cúrente privind relafiile dintre acest grup etnic $i români. Arborarea steagului secuiesc pe instituí publice din România, meciurile de fotbal dintre România çi Ungaria sau tratamentele rele la care au fost supu$i unii români din Covasna si Harghita au avut ca rezultat intensificarea mesajelorîndreptate împotriva maghiarilor. Totodatä, se remarcä o atitudine de superioritate în raport eu întreaga natiune maghiarä, aceasta fiind în mod constant calificatä pe site-urile monitorizate drept "hoardä" sau "trib".

Antisemitismul se regäse$te freeventîn discursul extremei drepte, evreii constituind, de altfei, principala tintä a atacurilor xenofobe. Mesajele antisémite se evidenfiazä prin eterogenitatea argumentelor utilízate: de la tema deicidului de care s-ar face vinovati evreii, la tema conspirafiei evreieçti care ar avea ca objective dorinfa de a domina lumea si de a restränge suveranitatea statelor nationale, nu lipseçte nimic din registrul común extremei drepte din alte tari. Se poate observa totu$i $i existenta unei categorii de argumente legate de propria istorie nationalä, ceea ce probeazä eforturile deliberate ale site-urilor monitorizate de a formula o pozifie antisemitä adaptatä spafiului románese. Pe de o parte, sunt invócate personalitâti antisémite marcante ale culturii româneçti pentru a se legitima discursul contemporan îndreptat împotriva evreilor. Pe de altä parte, istoria României este interpretatä într-o cheie antisemitä: evreii sunt fäcuti responsabili de suferinfele täranilor români, care ar fi fost astfei nevoiti sä recurgä la räscoalä în 1907, instaurarea regimului comunist din România s-ar fi realizat cu aportul decisiv al unor lideri evrei, iar evenimentele tragice din decembrie 1989 ar reprezenta de asemenea rezultatul eforturilor evreilor de a acapara statul román. Mai mult, afacerile cúrente ale unor cetäfeni israelieni în România sunt privite ca o tentativä a evreilor de a pune stâpânire pe resursele nationale.

Discursul antisemit este complétât de unul negationist, conform cäruia Holocaustul din România ar fi el însuçi o invente a evreilor. Acest tip de mesaj reprezintä, de altfel, o ocazie pentru extremiçtii de dreapta de a-$i exprima trei categorii de convingeri de nezdruncinat: prima se referä la faptul cä, de-a lungul istoriei, natiunea românâ s-ar fi remarcat prin bunâtate $i ospitalitate, nefiind asadar capabilä de acte genocidale; a doua decreteazä cä evreii ar încerca sä obtinä pe nedrept compensai financiare de la statul román, iar a treia convingere afirmä cä Ion Antonescu, membrii Miçcârii Legionare $i alti lideri politici, de la care extrema dreaptä româneascâ se revendicä, ar reprezenta adevärate modele de conduitä patrioticä si, în consecinfä, nu pot fi asociafi unor acte crimínale.

De$i recursul la national-socialism este prezent într-o oarecare mäsurä pe siteurile monitorizate, adeziunea la fascismul románese reprezintä träsätura prevalentä a acestora. Cele trei elemente prin care este promovat fascismul románese sunt reprezentate de elogierea unor membri marcanti ai Miçcârii Legionare, a Miçcârii Legionare în sine çi diseminarea lucrärilor doctrinare legionare. In ceea ce prívente promovarea unor personalitâti legionare, constatâm existenfa unui cult fafä de Corneliu Zelea Codreanu, Ion Mofa, Vasile Marin, Valeriu Gafencu si Radu Gyr, adorafia acestora prezentând puternice accente religioase1. Acest lucru nu este surprinzätor, întrucâtcultul eroilorçi misticismul religios, prezent pe majoritatea site-urilor momtorizate, a reprezentat o componentä importantä a ideologiei legionare, asa cum s-a dezvoltat aceasta în perioada interbelicä. Un accent deosebit cade aid pe dimensiunea spirituala $i creçtiné a acestei ideologii, care este prezentatä în primul rând ca un proiect de mântuire personalä $i abia în al doilea rând ca o inifiativä politicä. Aceastä dimensiune este ombilical legatä de idealul legionar al "omului nou"1, insistându-se asupra oportunitäCii acestui model în contextul prezent, care ar fi marcat de o degradare moralä accentuatä.

Alternativa la presupusa decädere moralä este revenirea la valorile societäCii tradicionale $i ale creçtinismului ortodox, care suntsträine de materialismul occidental $i consecinCele negative ale acestuia. Anti-occidentalismul se manifesté astfel ca o reacCie împotriva procesului de modernizare, în sensul respingerii sistemului de valori care stau la baza societäCilor occidentale moderne. Pe majoritatea site-urilor momtorizate sunt prezente mesaje prin care se denunfä ordinea capitalistä, societatea de consum $i ceea ce este perceput ca decadenfä spirituala a societäCii. Pe aceleaçi coordonate se înscriu $i preferinCa adepCilor extremei drepte pentru valorile non-materialiste, preocupärile privind promovarea unei culturi alternative, opuse lumii moderne, "resurecCia identitarä $i spiritual", reacCia împotriva sistemului uniformizator al pieCei, manifestarea unui "spirit rebel fafä de sistemul opresiv" (färä ca acesta sä fie definit, n.n.) sau conservarea valorilor tradicionale. Cauzele acestei decadence sunt asocíate de extremad democraCiei parlamentare, corupfiei ce caracterizeazä clasa politicä $i unei presupuse aserviri a politicienilor fafä de interese externe oculte.

în aceeasi cheie de interpretare se ínscrie $i intoleranfa fafä de minoritäCile sexuale. Acestea ar reprezenta o ameninCare la adresa identitâCü creatine a poporului román $i, drept consecinCä, majoritatea argumentelor invócate împotriva categoriei în cauzä sunt de naturä religioasä. în acest context, extremiçtii de dreapta încearcâ sé se identifice eu întreaga comunitate creçtin-ortodoxâ, care ar fi -susfin ei - opusä nu doar persoanelor de altâ orientare sexualä, ci, prin extrapolare, unui adevérat curent invadator, susfinut de forfe externe, al cärui scop ar fi degradarea moralä a românilor creçtini.

Anticomunismul define un roi special în ierarhia convingerilor exprimate de grupärile de extrema dreaptä, care aefioneazä mai degrabé pentru consolidarea propriei identitäfi $i nu ca o criticä elaboratä a idealurilor egalitariste. Un caz special íl reprezintä site-ul "Capitalism pe pâine", contestatar violent al principiului egalitáfii fundamentale între oameni, care atrage atenfia din punct de vedere al vizibilitäCii ridicate $i al intoleranfei radicale fafä de ideología de stänga, inclusiv în fórmele ei de expresie moderate $i démocrate. In timp ce în cazul celorlalte site-uri, respingerea inegalitäfii dintre indivizi se bazeazä pe criterii de rasä, etnie, religie sau orientare sexualä, în cazul de fafä aceasta are ca fundament accesul diferenfiat la mijloacele de produefie. De altfei, princi pal ul autor $i definätor al site-ului se defínele ca anarho-capitalist. Astfel, urmând o logicä a darwinismului social, mesajele póstate pe acest site exprimé convingerea cä cei care fac profit din activitäfi comerciale sunt índreptáfifi sä exploateze la sänge angajafii. înfometarea, sinuciderea, "strivirea" muncitorilor, imperialismul, colonialismul $i räzboaiele pentru acapararea resurselor unor färi, omorârea în stradä (sic!) a celor inferiori (säracii) ar fi justifícate într-o lume Ímpérfitá, conform autorului principal al site-ului, în-1 tre "cei profitabili çi cei morfi". Dincolo de retorica extrem de violenta1 împotriva unor categorii sociale, site-ul se remarca $i prin solufiile antidemocratice pentru care autorii î$i exprima aprobarea: abolirea drepturilor fundamentale ale omului $i a votului universal, "mäcelärirea" anarhiçtilor, sindicaliçtilor $i socialiçtilor, anularea dreptului la libera exprimare, torturarea $i executarea liderilor sindicali etc.

De remarcat este, totuçi, ca, în ciuda diversitäfii temelor care suscita interest extremiçtilor de dreapta activi în online, analiza mesajelor monitorizate releva absenfa unei componente programatice explicite si consolidate. Solufiile preferate de catre aceçtia suntînsa asúmate implicit prin ostilitatea manifestata în raport eu parlamentarismul, capitalismul, pluralismul politic, integrarea euro-atlanticä, minoritä^ile nationale etc. Idealul care îi uneçte pe tofi autorii site-urilor monitorizate este reprezentat de unirea României cu República Moldova, însa acest deziderat se manifesta doar la nivel de intense, lipsind o viziune clara asupra paçilor prin care acesta ar putea deveni real itäte. Nid pe alte terne majore nu exista un program politic concret. Astfel, nu se poate discuta despre coagularea unor ,,proiecte de extrema dreapta" $i a unor propuneri specifice menite sä schimbe ordinea politicä sau socialä.

Pu^inele solufii propuse se limiteazä la îndemnuri cu carácter moralizator, cel mai freevent dintre acestea fiind apelul la conçtientizarea situafiei deplorabile în care se aflä Romania. Dintre soluble propuse de autorii postärilor de pe site-urile monitorizate pentru prevenirea a$a-numitului pericol al "iredentismului maghiar" reinem doar interzicerea vânzârii pâmântului románese cätre sträini $i suspendarea aplicärii legislafiei privind restituirea bunurilor confiscate în perioada comunistä de la etnicii maghiari $i bisericile romano-catolice. în plus, în ceea ce prívente minoritäfile sexuale, adep^ii extremei drepte solicité intervenga Bisericii Ortodoxe Romane, care astfel ar trebui sä condamne public orice încercare de emancipare a minoritäfilor sexuale $i chiar sä anatemizeze pe liderii politici care susfin homosexualitatea.

3. Identitate, simboluri, cultura memoriei pentru extrema dreapta

Descrierea "celuilalt" în raport cu care se diferen^iazä extremiçtii de dreapta este marcatä de ambiguitate $i judecäfi morale generalizatoare. Astfel, discursul identitar insista asupra opozifiei fatä de manifestärile politice existente, "cúrentele de propagandä istoricä mincinoasä"2 sistemul "materialist $i conformist", "nivelator" $i "dezinformator" al "societäfii post-moderne",3 4 "presa desistem"«, "cosmopolitä $i normalä", "lumea bolnavä de cancerul social reprezentat de comoditate, indiferenfä, pasivitate $i laçitate"5, "politicianismul corupt $i imoral"6 sau sistemul mediatic corupt, responsabil de comploturi. Pera contrario, extremiçtii de dreapta se autodefinesc drept "bastion al adevärului", furnizori ai "adevärului istoric si social-politic"7, $i luptätori pentru "cunoaçterea adevärului istoric"8.

Asa cum se observa $i din prezentarea temelor predilecte ale extremei drepte, de departe, cea mai întâlnita comunitate cu care grupärile de extremé dreapta din Romanía se identificé este cea creçtin-ortodoxâ. în cele mai multe cazuri, ortodoxia afiçatâ este însofitâ de nationalism, iar grupurile extremiste care se identificä astfel í$i asumä mérité deosebite în promovarea termenului de "nationalism ortodox". Ortodoxia índepline$te $i rolul de diferentiere fatä de alte grupäri nationaliste, precum cele din vestul Europei, care au ca liant convingeri anarhiste, naziste, pâgâne sau protestante. Odatä invocatä, diferenta religioasä contribuie la consolidarea propriei imagini a autorilor ca luptätori de partea fortelor binelui, a cre^tinismului, care s-ar opune unei alteritäti maléfice, reprezentate de "Uniunea (Europeanä, n.n.) Spurcatä", "demonocraticä $i satanistä" \ ori de "sistemul satanic"1 2$i "antihristic".

Aläturi de ortodoxism, legionarismul reprezintä un ait factor prevalent care este invocat de cätre extrema dreaptä pentru a-$i defini identitatea, mai multe grupäri asumându-çi misiunea de continuatoare ale Miçcârii Legionäre. Totodatä, reprezentantii Fundafiei "Ion Gavrilä Ogoranu" sau ai Partidului Totul pentru Taré încearcé sä convingä prin intermediul site-urilor proprii cä aceste organizatii s-au näscut din dorinta în memoria membrilor rezistentei anticomuniste din Romania. Aceastä strategie nu vizeazä doar dobândirea unui plus de legitimitate pentru aceste organizatii, ci reprezintä totodatä, în anumite situa^ü, o strategie frecvent întâlnitä de camuflare a extremei drepte.

Gruparea nationalisier autonomi din Timisoara reprezintä un caz aparte, întrucât îçi fundamenteazä identitatea pe genotipul rasial $i patrimoniul genetic, fiind astfel singura grupare monitorizatä pentru care rasa reprezintä un element central al propriei identitéti. In acelasi timp, nafional-socialismul german, de$i este mentionat în mesajele despre propria identitate, este trecut pe plan secund de cätre nationalist" autonomi, p referan du-se modelul románese al Ligii Apärärii National Creatine3. în cazul acestei grupäri extremiste, "celälalt" este reprezentat de adepfü comunismului, marxismului sau ai corectitudinii politice, ,,meti$ii", teroriçtii ,,americano-israelieni", adeptü capitalismului, minoritâtile considerate "agresive" $i, astfel, ostile intereselor române$ti, precum $i o entitate nedefinitä, supranumitä "sistemul anti-national".

La nivelul construct^ identitare nu existé o asociere sistematicé între grupärile si site-urile monitorizate $i actori similari din tarä sau din sträinätate, relatüle dintre extrema dreaptä autohtonä $i organizatii similare din sträinätate fiind mai degrabä sporadice $i izolate, iar substanfa lor în general diluatä. Afilierea international a organizatiei Noua Dreaptä4 la Frontul National European, aläturi de Partidul National Democratic din Germania, Noua Forfä din Italia, Rena$terea Nationalé a Poloniei, Falanga Spaniolé si Zorii Aurii din Grecia, aratä dimensiunile mai degrabä vagi ale acestei cooperäri: constituirea unui front común împotriva "fortelor dezläntuite ale Noii Ordini Mondiale".

Pe de alta parte, raportarea la trecut pare sä fie mai importantä decât eventualele relafii externe. Demersurile extremei drepte de a reinterpreta trecutul istoric sunt relevante atât pentru modul în care acesta este utilizatîn propria construcfie identitarâ, cât $i pentru maniera în care istoria este distorsionatä $i utilizatä pentru a servi unor interese actúale. Cultul liderilor fondatori ai Miçcârii Legionäre, denunfarea viziunii dominante asupra istoriei extremei drepte din Romania $i ritualurile comemorative reprezintä strategii de evocare a trecutului în cadrul cärora, în mod délibérât, se omit referidle la ideología antisemitä sau antidemocratä $i viólenmele asocíate Miçcârii Legionäre $i membrilor sai.

Anticomunismul nu reprezintä doar o mo$tenire ideologicä preluatä de la extrema dreaptä interbelicä, ci define un rol special în construcfia identitarâ a extremiçtilor activi în prezent. Critica regimului totalitär comunist din Romanía se întemeiazâ pe faptul cä membrii Miçcârii Legionäre, percepufi astäzi ca modele, au fost persecutafi începând eu momentul preluärii puterii de cätre comuniçti în România. Astfel, totalitarismul comunist reprezintä trauma pe care extremiçtii de dreapta o instrumentalizeazä ca element central al propriei construcfii identitare. Fiind interesafi de dobândirea unui statut asemänätor celui al evreilor ca victime ale genocidului, extrema dreaptä prezintä în mod fais perseeufiile întreprinse de regimul comunist din România în termenü unui genocid, descris în mod freevent ca "Holocaust rosu" împotriva poporului román. De altfei, aceastä pozifie corespunde çi abordärii simetrice a regimurilor comuniste $i fasciste, abordare prezentä în únele discursuri anticomuniste din mediile intelectuale si politice mainstream.

Promovarea Miçcârii Legionäre ca model politic demn de urmat astäzi este adesea însofitâ de justificäri care încearcâ sä nege caracterul fascist sau chiar extremist al acestei formafiuni politice. Astfel, se susfine în mod sistematic faptul cä imaginea negativä asociatä Mi$cärii Legionäre ar fi rezultatul manipulärilor $i dezinformärilor întreprinse de regimul comunist sau de forfe externe ostile Romäniei $i creçtinätäfii. lar atunci când nu pot nega faptele violente din trecutul interbelic întreprinse de legionari, aefiunile lor sunt considerate justificabile $i acceptabile, pentru cä ar fi reprezentat acte de auto-justifie.

Versiunea oficialä a istoriei nafionale este acuzatä de "denigrarea" legionarismului, consideratä o metodä prin care s-arîncerca împiedicarea dezvoltärii unui partid cre$tin, de dreapta, în Romania, considérât capabil sä punä capät politicianismului corupt. în acelasi timp, în cazurile în care institufiile publice nu oferä un mesaj unitar privind Holocaustul $i alte evenimente istorice în care au fost implicafi membrii Miçcârii Legionäre, extremiçtii de dreapta recurg la sfera autoritäfii publice pentru a-$i legitima propria versiune despre trecut. Recursul repetat la informafia falsä conform cäreia Tribunalul de la Nürnberg ar fi exonérât Miçcarea Legionarä reprezintä de asemenea o metodä prin care o parte a extremei drepte încearcâ sä dobändeascä un plus de legitimitate, fäcänd apel la mijloacele oficíale de evocare a trecutului.

Memoria promovatä de cätre adepfü extremei drepte este strâns legatä de utilizarea unor locuri cu valoare de simbol, care constituie puñete de continuitate cu trecutul Miscärii Legionäre: Biserica Sf. Nie Gorgani din Bucure$ti, unde s-a oficiat slujba de înmormântare a lui Vasile Marin $i Ion Mofa, troifa din pädurea Tâncâbeçti, comuna Ciolpani, care se aflä în apropierea locului unde Corneliu Zelea Codreanu a fost exécutât, cimitirul satului Tigâneçti din comuna Ciolpani, unde sunt îngropafi Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, fondatori ai Miçcârii Legionäre etc. Istoria $i semnificafia acestor locuri, caracterul repetitiv al unor practici prin care participanfii î$i afirmâ în public identitatea si simbolurile asocíate (cruci, sterne, steaguri, uniforme) dau naçtere unor ritualuri ce iau forma ceremoniilor, marçurilor sau chiar a slujbelor religioase.

Simbolurile vizuale utilízate de site-urile de extremâ dreapta au de asemenea un roi important în configurarea propriei identitäfi. Din cauza faptului cä în Romania exista un cadru legal care permite sancfionarea autorilor discursurilor fasciste, rasiste, xenofobe sau antisémite, simbolurile vizuale reprezinta o forma disimulatä de exprimare a ideilor, pe care extrema dreaptä o utilizeazä pentru a evita posibile repercusiuni legale. Mai mult, prezenfa acestor simboluri în spafiul public offline are semnificafia unei rezistenfe fafä de sistemul pe care ace$tia îl condamné $i dä de înfeles publicului cä gruparea sau organizaba respectivä î$i asumä un rol activ. Totodatä, simbolurile ce au o semnificafie $i în afara spectrului de extremä dreapta, asa cum este cazul crucii celtice, sunt utilízate pentru a transmite cätre inifiafi mesaje codate în legäturä cu identitatea $i convingerile extremiçtilor.

4. Actorii extremei drepte - organizare çi strategii în online

Site-urile monitorizate pot fi clasifícate în funche de actorii pe care îi deservesc. Astfel, se poate distinge o categorie de site-un personale, ai cäror autori îçi asumä identitatea b care exprimé o viziune $i o agendä de extremâ dreapta personal. O a doua categorie de site-un este reprezentatä de cele care apar-fin unor organizafii constituite legal. Se poate distinge de asemenea o categorie de site-un a cäror apartenenfä este atribuitä unor grupäri informale. Dintre site-urile monitorizate, cele care aparfin unor grupuri, formal sau informai constituite, care aleg sä disemineze în mod sistematic mesaje extremiste, sunt predominante în mediul online. Acest aspect nu este însâ un argument în favoarea ignorérii site-urilor personale, întrucâtîn únele cazuri autorii acestora beneficiazä de notorietate, inclusiv în rândul publicului larg. Pagina de internet a lui Ion Coja, fost conferenciar universitär la Facultatea de Litere a Universitäfii din Bucureçti, care se autodeclarä un "campion al negärii Holocaustului din Romania", se distinge nu doar prin negafionismul $i antisemitismul virulent, ci $i prin afluenfa de reacfii din partea cititorilor. Rubrica de comentarii prezentä pe acest site gâzduieçte adesea dezbateri ce reunesc zeci de mesaje, semnificativ mai multe decât pe orice alt site monitorizat. Acest lucru este cu atât mai important cu cât monitorizarea aratä cä, în general, gradul de participare din partea cititorilor prin intermediul rubricilor de comentarii este foarte scäzut.

Asociaba "Totul pentru Jara", Fundaba "Profesor George Manu", Asociaba "Prezent" si organizaba Noua Dreaptä sunt principalele organizafii constituite legal care gestioneazä site-uri eu un confinut actualizat constant. Menfionäm separat clusterul format din Partidul "Totul pentru Tarä", Fundaba "Ion Gavrilä Ogoranu", cotidianul online "Buciumul", editura "Sänziana" $i magazinul online "Libräria Nafionalistä"1, care constituie un exemplu relevant pentru modul în care adepfii extremei drepte au construit o structuré formaté din entitäfi specializate ce lucreazä pentru un scop común, structuré la care se adaugä blogurile personale ale membrilor acestor entitäfi. împreuné creeazä o refea online ce reu$e$te sä propage o anumitä idee sau sä menfinä un anumit subiect în atenfia audienfei online cu un impact mult mai mare decât cel al unui site izolat.

în plus, spre deosebire de paginile de internet personale sau ale unor grupäri infórmale, cele care aparfin organizafiilor amintite anterior se disting prin anunfuri regulate privind activité-file offline pe care le organizeazä sau promoveazä. Detain despre comemoräri, proteste, tabere sau conferinfe sunt popularízate din timp, astfel încât eventualii adepfi sä poatä participa. De asemenea, evenimentele respective sunt relátate pe larg dupä ce au loe, descrierea lor fiind completatä de fotografü sau clipuri video încârcate pe portalul media Youtube.com. Modul în care s-a reflectat pe site-urile monitorizate participarea extremiçtilor de dreapta la protéstele împotriva proiectului minier de la Rosia Montanä este ilustrativ în acest sens. Pe paginile de internet analízate s-au lansat apeluri la participare cätre public $i s-au diseminat mesaje legate de intenfia autorilor acestor site-uri de a fi prezenfi în stradä. Publicul fintä era vag definit, astfel încât nu se poate stabili în mod plauzibil dacá apelurile la participare erau adresate doar adepfilor extremei drepte sau unor categorii mai largi de persoane. Ulterior, relatärile despre participarea la protest au fost de regulâ însofite de fotografii fäcute de adepfii extremei drepte, dar $i de înregistrâri video surprinse de canalele de televiziune.

Cele mai multe dintre aceste activitäfi offline au un carácter repetitiv, fiind strâns legate de date calendaristice cu o semnificafie aparte pentru adepfii legionarismului. Comemorärile $i conferinfele în care se evoeâ personalitatea liderilor sau a mentorilor extremiçtilor de dreapta sunt de departe cele mai freevente $i reunesc partidpanfi din grupäri extremiste diverse. De$i domeniul public sau propriile sedii reprezintä principalele spafii unde organizafiile analízate î$i desfä$oarä activitäfile publice, au existât cazuri în care manifestärile extremiste au fost gäzduite de biblioteci publice, librärii sau chiar colegii.1 Astfel, se poate constata o încercare din partea respectivelor organizafii de a depä$i limítele unui statut periferic $i de a-$i face simfitä prezenfa în puñete de ínteres central ale comunitäfii.

O altä träsäturä în funefie de care pot fi clasifícate site-urile monitorizate se referä la gradul în care acestea îçi asumä confinutul postât. O parte din paginile de internet monitorizate confin în mod predominant mesaje redáctate de definätorii acestor site-uri sau de cätre adepfii lor. Existä însâ $i site-uri de tip portal2 care, pe längä textele redáctate de propriul colectiv de autori, reunesc mesaje de extremä dreapta coléctate din multiple surse externe. Luând în considerare aceste aspecte, se poate constata cä, în timp ce cooperarea sub forma preluärii sau partajärii de confinut între site-urile din aceeaçi categorie este sporadicä, existä un schimb de mesaje pe orizontalä între site-urile de tip portal $i cele cu confinut personal.

Manifestarea unor comportamente coordonate între actorii extremei drepte, de$i are un carácter ocazional, este relevantä pentru înfelegerea modului în care aceçtia aefioneazä în momente percepute drept cruciale pentru continuitatea Miçcârii Legionäre: comemorärile liderilor istorici, protéstele împotriva retragerii titlului de cetäfean de onoare acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu, obieefiile la adresa inifiativei legislative prin care se urmâreçte incriminarea legionarismului sau denunfarea unei conferinfe în care s-a relevât angajamentul legionar al lui Ion Gavrilä Ogoranu, considérât de corifeii legionarilor, dar $i de o parte a marelui public, drept simbol al rezistenfei anticomuniste din România.

Elementul común al acestor terne este reprezentat de faptul cä ele sunt esenfiale pentru construcfia identitarä a grupurilor de extremä dreapta $i pentru men^inerea unei aparente de legalitate în ceea ce prívente activitä^ile acestora.1 Comportamentele coordonate s-au materializat fie printr-o activitate intensa de promovare a acelorasi mesaje care le susfineau cauza, preluate $i partajate de multiple site-uri care au fäcut obiectul acestei monitorizäri, cu menfionarea sursei, fie prin activitäfi organízate offline în urma colaborärii mai multor grupäri extremiste.

De altfel, monitorizarea a arätat cä adepfii extremei drepte utilizeazä strategii de disimulare, atunci cänd interesele lor coincid cu cele ale unui public mai larg $i, mai ales, în cazurile în care aceastä strategie le permite accesul la dezbaterea publicä. Protestul organizat pe 30 mai 2013 în Piata Victoriei, simultan cu çedmfa Consiliului Local de la Târgu Ocna, în care urma sä se discute retragerea titlului de onoare acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu, este reprezentativ atât pentru capacitatea de coordonare a extremiçtilor de dreapta, cât $i pentru strategüle de disimulare utilízate de cätre aceçtia. Ceea ce atrage atenfia în acest caz este cä, în mod coordonat, grupärile de extremâ dreapta participante au anunfat în mediul online organizarea protestului, specificând cä singurele simboluri admise suntsteagul României, crucea çi poza lui Valeriu Gafencu. Desfâçurarea protestului, care a reunit adepfi variai ai extremei drepte, în deplinä concordanfâ cu anunful diseminat online privind simbolurile acceptate, este explicabilä, daeä luâm în considerare interesul larg de care s-a bucurat cazul Gafencu la nivelul întregü societäfi. Din moment ce tema prezenta interes pentru o categorie mai largä de actori decât cea a extremiçtilor de dreapta, abandonarea utilizärii unor simboluri fasciste, omniprezente în manifesta^iile anterioare, a fost rezultatul unui calcul rational: protestul sar fi bucurat de o legitimitate crescutä datoritä susfinätorilor din afara orizontului de extremâ dreapta, iar utilizarea simbolisticii fasciste i-ar fi déterminât pe ace$tia sä se disocieze de pledoaria în favoarea lui Gafencu.

Participarea extremiçtilor de dreapta la protéstele împotriva proiectului de exploatare de la Rosia Montanâ este edificatoare pentru tipul de strategie folosit, atunci când adeptii extremei drepte cautâ accesul în dezbaterea publ icä prin asanumita "satelitizare" a unui eveniment public major. De$i prezenti la mitinguri, membrii Fundafiei "Ion Gavrilâ Ogoranu" $i ai Partidului Totul pentru Tarä nu $iau fäcut cunoscutä identitatea $i au évitât expunerea simbolurilor legionare pe care le utilizeazä de regulâ. în consecinfâ, lui Florin Dobrescu, preçedinte executiv al Partidului Totul pentru Jarä, i-a fost acordatä posibiIitatea unei interven^ii telefonice în cadrul emisiunii ,,în vizor", difuzate de postul Litoral TV pe 18 octombrie, acesta fiind prezentat drept "activist ecologist". De altfel, s-au înregistrat mai multe situab în care adepfii extremismului de dreapta, gracie unor tehnici de disimulare, au reuçit sä intre în dialog cu institufii ale statului.2 Post factum, aceste ocazii sunt atent documéntate $i apoi introduse de extremiçti înapoi în discursul online pentru a clama recunoa$terea de catre autoritär $i, deci, legalitatea organizafiei înseçi.

în urma monitorizärii s-a constatât, de asemenea, cä situadle în care extrema dreapta a réunit sä îçi insereze mesajele în dezbaterea publicä au coincis de regulä cu dezbaterile dominate de discursuri anticomuniste sau cu cele privind conservarea valorilor nafional-cre^tine. în únele cazuri, evenimente actúale care au provocat react" critice din partea autorilor site-urilor extremiste au déterminât react" similare $i în rândul unor persoane cu un grad ridicat de notorietate1, care datoritä vizibilitätü de care beneficiazä, au avansat subiectul în dezbaterea publicä, oferind astfei publicului larg accès la mesaje periferice, specifice discursului de extremä dreapta.2

Practicile de boicotare a unor evenimente publice cu vizibilitate crescutä au constituit o altä metodä prin care extrema dreaptä a réunit sä obfinä accès în dezbaterea publicä. Protestul anti-gay organizatm luna februarie 2013 la Muzeul Täranului Román constituie cel mai relevant exemplu în acest sens. Adept" extremei drepte au réunit sa intre în dialog cu reprezentanti ai statului, mernbri ai comunität" academice, ONG-uri cu o vizibilitate crescutä $i sä fie reflecta^ în mass-media, în acelaçi timp, comportamentul ambiguu al institutiilor statului fatä de adeptii declarati ai extremismului de dreapta a oferit de asemenea oportunitatea ca acestia sä participe la dezbaterea publicä. Mitingurile organízate de Serban Suru si gruparea Miçcarea Legionarä pe 10 $i 17 noiembrie 2013, cu ocazia cärora a fost promovatä explicit ideología legionarä3 $i a fost criticatä initiativa unor parlamentari de a consolida legislaba antifascistä, au fost autorízate de cätre Primäria Municipiului Bucuresti. Chiar çi dupâ ce au existât react" critice din partea societät" civile privind aprobarea acestor manifestäri, primäria a autorizat o altä manifestare explicit legionarä, organizatä de aceea$i grupare, cu ocazia zilei nationale a României.

5. Concluzii

Din punct de vedere al organizarii politice, resursele angajate în prezent de catre extrema dreaptä din Romania, atât la nivelul mediului virtual cât $i al realitäCü fizice, sunt reduse. De$i acest spectru politic este populatîn momentul actual de trei forma^ium - Partidul Totul pentru Jara» Partidul Noua Generale $i Partidul România Mare - niciuna dintre acestea nu are forta suficientä pentru a se constituí într-un competitor electoral cu sanse de succès, asa cum demonstreazä alegerile parlamentare $i locale din ultimii 8 ani. Cu tóate acestea, se manifesté pe termen mediu voinfa unor grupäri extremiste, mai mult sau mai pu^in formal constituite, de a pune bazele unor noi proiecte politice. Noua Dreaptä a încercat färä succès în 2011 sä înregistreze un partid politic, yerban Suru, auto-intitulat líder al Miçcârii Legionäre, anunfä de câfiva ani crearea partidului legionar Legiunea Creçtinâ, Ion Coja a pusîn 2012 bazele unui proiect de selec^ie a candidaCilor pentru alegerile électorale din acel an intitulât "Lista Na^ionalä", iar pe site-ul asociaCiei ortodoxistlegionare "Rost" a fostanunfatä crearea unui partid intitulât Forumul Alternativa Cre$tinä pentru România.

Lipsa unei capacité^ de organizare electoral a acestorforfe politice nu indicé însâ absenfa, în România, a pericolului reprezentat de extrema dreaptä. La nivelul societäfii civile, acest vacuum electoral este compensât de activitatea unor organizafii care au obfinut personalitate juridicä, prezentându-se ca organizarii neguvernamentale, de$i promoveazä pe spa^iul public o agendä legionarä. Pericolul este eu atât mai mare pentru publicul neavizat, câruia i se descrie astfel o situafie departe de adevär, menitâ, pe de o parte, sä permitä inserarea extremei drepte în rândul societäfii civile legitime, iar pe de altâ parte, sä ofere accès acestor organiza^ii la finanfare publicä prin formularul 230 de redireefionare a 2% din impozitul pe venit.

Mai mult, acfiunile prin care persoane cu un grad ridicat de notorietate avanseazâ, în dezbaterea publicä, în mod confient sau inconçtient, terne specifice extremei drepte, constituie de asemenea un element ce ar putea contribuí în viitor la ascensiunea politicä a extremiçtilor de dreapta. Totodatä, sondaje de opinie recente indicé faptul cä atitudinile valorificate în mod tradicional de câtre extrema dreaptä, precum intoleranfa, xenofobia $i antisemitismul, sunt prezente la nivelul popula^ei în proporfii ingrijorätoare.1 De altfel, în rândul tinerilor, care sunt mai activi în ceea ce prívente accesarea mediului online, aceste atitudini sunt mult mai accentuate.2

Grupärile de extremé dreapta constituite legal sunt suficient de organízate pentru a se implica freeventîn acfiuni ce presupun costuri financiare. Cazul organizafiei Noua Dreaptä, care mírenme relafii cu formaCiuni similare din sträinätate, î$i finanfeazä vizitele peste hotare $i dispune de o refea de filiale, inclusiv în sträinätate, se remarcä din punct de vedere al capacité^ de organizare.

în ciuda faptului cä actorii de extremä dreapta sunt dispuçi sä dedice eforturi financiare anumitor activitäfi, structura $i elementele vizuale ale site-urilor monitorizate demonstreazä un grad de sofisticare redus al resurselor online puse la dispozifie de câtre extremiçtii de dreapta. De$i acestea oferä posibilitäCi de interaefiune cu publicul, rubricile de tip forum nu contribue la apari^ia unor dezbateri între adepfi sau între adepfi çi alte tipuri de cititori. De asemenea, în ciuda existenfei unor mijloace de cooptare a potenCialilor partizani - cereri de adeziune sau lansäri de apeluri pentru cei interesa^ sä îçi publice textele - nu se remarcä preocupâri sistematice sau strategii online elaborate de atragere a publicului.

Accesul la publicul larg çi la dezbaterea publicä principalä este urmärit de adepfii extremei drepte prin intermediul unor strategii de "satelitizare", atunci când un curent de opinii împârtâçit de cätre o categorie socialä mai amplä sau de cätre persoane cu notorietate este congruent eu agenda extremistä. Disimularea $i refuzul de a-$i declina identitatea oferä în aceste situafii oportunitatea de camuflare a extremiçtilor printre membrii unui public larg $i de participare la dezbaterea publicä färä a fi excluçi. în ceea ce prívente relafia eu institu^iile oficíale, se remarcä faptul câ, în únele cazuri, organizafiile în cauzâ $i-au formulât o strategie deliberatä de asumare a identitâ^ii legionare în cazul dialogului eu reprezentan^ii statului. Acest aspect poate fi explicat prin dorinfa adepfilor legionarismului de a obiçnui autoritäre publice cu prezenfa lor $i de a deveni treptat o parte a realitätii acceptabile. Totodatä, utilizarea de cätre extremiçtii de dreapta a unor organiza-Çü neguvernamentale pentru a-$i atribuí un statut aparent legitim reprezintä o strategie eficientä prin care aceçtia reuçesc sä indueä în eroare publicul neavizat.

Aceastä tacticä a avut succès îndeosebi în cazul unor practid prin care grupurile de extremâ dreapta au instrumentalizat memoria rezistenfei anticomuniste $i au încercat astfei sä insereze ideile $i valorile legionare într-un cadru legitim de dezbatere. Recursul la victímele opresiunii regimului comunist din Romania $i la unii membri ai rezisten^ei anticomuniste înarmate nu sugereazä doar existenfa unor puternice convingeri anticomuniste. în condi^iile în care perspectiva istoricä dominantä recunoaçte caracterul rasist, xenofob sau antisemit al Miscârii Legionare, dar ridicä în mod nediferenfiat la rang de eroi pe cei care s-au opus regimului totalitär comunist din Romania, în ciuda faptului ca o parte dintre aceçtia au fost adepfi ai legionarismului $i membri ai Miçcârii Legionare, publicul larg poate fi vulnerabil la încercârile de manipulare a trecutului de cätre extrema dreaptä. Astfel, apelul adepfilor extremismului de dreapta la memoria rezistenfei anticomuniste poate fi interprétât ca o metodä insidioasä de reabilitare a Miscärii Legionare $i de legitimare a propriilor pozi^ii.

De altfei, asa cum s-a ilustrat deja, aceastä strategie s-a dovedit eficientä $i, în únele cazuri, reprezentan^ii unor instituai oficíale $i o parte a publicului larg au fost convint sä accepte sau sä adopte pozi^iile exprimate de adepfii extremismului de dreapta. Mai mult, incoerenfa de care únele autoritär publice dau dovadä în sanefionarea activitäfilor legionare si interpretarea defectuoasä a legisla^iei care incrimineazä promovarea ideilor rasiste, antisémite, xenofobe $i fasciste au créât un spafiu de manevrä generös pentru extremiçtii de dreapta, oferind acestora posibilitatea de a se manifesta liber. în conformitate eu aceste observafii, existenfa unor condón permisive pentru promovarea unei agende extremiste $i a unui spafiu politic marcat de o neîncredere majorä se pot dovedi nefaste pentru parcursul democratic al României $i pot constituí premise favorabile consolidât unor forfe politice de extremâ dreapta.

Footnote

1 Acest studiu a fost élaborai cu sprijinul Friedrich-Ebert-Stiftung România în cadrul proiectului "Monitorizarea extremismului de dreapta online din România".

2 Marian Kotleba, líder al partidului Slovacia Noastrâ, a obtinut 55.5% din voturile exprimate în cadrul alegerilor pentru functia de guvernator al provinciei Banska Bystrica în noiembrie, 2013

Footnote

1 A se vedea spre exemplu rezultatele celui mai recent sondaj de opinie publicat în decembrie 2013 de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminärii: "Perceptii $i atitudini privind discriminarea - 2013", http://www.cncd.0rg.r0/files/file/S0ndaj%20de%200pinie%20 CNCD%2020i3-pdf

2 Conform lui Elisabeth Carter, respingerea valorilor fundamentale, procedurilor $i institutiilor democratiei constitutional se manifesté prin anti-partidism, anti-pluralism, anti-parlamentarism, preferinta pentru control excesiv din partea statului, un líder puternic, militarism $i accentul exagerat pus pe lege $i ordine. (Elisabeth Carter, The Extreme Right in Western Europe: Success or Failure, Manchester University Press, Manchester: 2005, p. 18)

3 Monitorizarea a durât din ianuarie pânâ în decembrie 2013. Dat fiind faptul cä mediul online stocheazä o cantitate uriasä de informatii, pentru monitorizare a fost necesarä constituirea unui esantion de site-uri. Astfel, au fost álese acele site-uri care au ca obiectiv principal promovarea în mod sistematic $i organizat a unor viziuni sau mesaje de extremä dreapta. Nu au fost luate în considerare paginile unor publicafii centrale care includ sec^iuni de comentarii deoarece acestea gâzduiesc în mod neregulat mesaje de extremä dreapta, póstate sub proteefia anonimatului. Paginile de Facebook au fost, de asemenea, omise din cauza caracterului fragmentai al mesajelor gäzduite, precum $i din cauza riscului ca pagini de interes sä contfnä restrictii de accesibilitate în funche de dorin^ele administratorului. Cu tóate acestea, caracterul partajat al informatiilor disponible pe Facebook $i posibilitatea crescutä de interad;iune între utilizatori $i emitätorii de mesaje ar face necesarä o cercetare separatä, concentratä exclusiv în jurul extremismului de dreapta prezent pe retelele de socializare.

4 Site-urile extremiste abordeazä cu preeädere subiecte istorice precum Holocaustul, regimul comunist, al Doilea Räzboi Mondial, dictatura regalä a lui Carol al ll-lea.

Footnote

1 Grupare de extrema dreapta activa în Timiçoara, inspiratä din organizatii neo-naziste omonime care au apärut în Germania si Olanda în anii '90. Ideología Nationalistilor Autonomi din Timisoara este rezultatul unei sinteze dintre national-socialism, cuzism $i legionarism. Gruparea invoca genotipul rasial $i patrimoniul genetic drept elemente centrale al în constructs propriei identitäti ?i exprima în mod sistematic o atitudine ostilä fatä de comunism, marxism, corectitudinea politicä, "metisaj", "terorismul americano-izraelian", capitalism, sistemul anti-national, "minoritätile etnice agresive". Grupäri eu aceeaçi titulaturä, dar cu o activitate mai redusä, existé çi în Sibiu, Hunedoara, Dâmbovita $i Bucureçti.

2 Anuntul postât pe site-ul www.lupta-ns.info avea urmätorul continut : "Oferim o recompensé de 300 de lei fieeärei femei tiganci, din zona Banatului, ce poate prezenta un act medical care sä dovedeascä cä s-a supus voluntar unei operatii de sterilizare în anul 2013. Dacä nu-çi pot educa progeniturile pentru a nu mai fi o povarä a societätii românesti, noi le oferim GARANTAT 300 de lei pentru operatia de sterilizare voluntará efectuatä în anuí 2013. Oferta estecât se poate de serioasä, iar cele interésate sunt asteptate sä ia legätura prin e-mail cu Nationalen Autonomi" 1 Pe paginile de internet monitorizate apar freevent imagini cu aceste personaje prezentate în chip desfinti.

Footnote

Corneliu Zelea Codreanu asociazä conceptului de "om nou" imaginea unui erou dispus sä se dedice natiunii. Acesta urma sä deprindä calitäti exceptional în urma educafiei legionare, prin disciplinare fizicä $i spirituala. Munca, lupta, suferinta çi sacrifidul alcätuiesc misiunea omului nou çi solufia la urmätoarea problemä a societäCii românesti, asa cum o concepe Codreanu: "Tara aceasta piere din lipsä de oameni, nu din lipsä de programe [...] Cä, deci, nu programe trebuie sä creäm, ci oameni, oameni noi[...]" (C.Z. Codreanu, Pentru legionari)

Footnote

1 "... nu sunt de acord cu ideile copiläresti ale lui Breivik; în schlmb sunt toarte de acord cu metodele lui: violenta, asaslnatele politice, refuzul taxelor.", Anders Breivik si moartea socialismului european, Capitalism pe pâlne, publicat 18 aprllle 2012, accesat 7 decembrie 2013.

2 Concept, http://foaienationala.ro/concept, accesat în decembrie 2013.

3 Ghidul militantului, http://www.frontpress.ro/contact, accesat în decembrie 2013.

4 Vestí bune de la Ràsàrit, http://ioncoja.ro/textele-altora/vesti-bune-de-la-rasarit/, publicat pe 20.08.2013, accesat în decembrie 2013.

5 Ghidul militantului, http://www.frontpress.ro/contact, accesat în decembrie 2013.

6 http://www.totul-pentru-tara.ro/despre-noi, accesat în decembrie 2013.

7 http://ioncoja.ro/despre/, accesat în decembrie 2013

8 http://foaienationala.ro/concept accesat în decembrie 2013

Footnote

1 Poate acum ap înteles ce înseamnà uniunea SPURCATÄ europeanä si slug i le masonice din política romäneascä care se inchinä in fata ei, http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/03/28/ poate-acum-ati-inteles-ce-inseamna-uniunea-spurcata-europeana-si-slugile-masonice-din-politica-romaneasca-care-se-inchina-in-fata-ei/, publicat pe 28.03.2013, accesat în decembrie 2013.

2 Cum putem infränge sistemul satanic - Noi, românii, suntem exact ca aceste furnicute!, http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/01/08/cum-putem-infrange-sistemul-satanic-noiromanii-suntem-exact-ca-aceste-furnicute/, publicat pe 8 ianuarie 2013, accesat în decembrie 2013.

3 Partid politic de orientare ultranationalistä $i antisemita, activ în România interbelicä, fondât în 1923 de cätre Alexandru C. Cuza $i Nicolae Paulescu.

4 Organizare neguvernamentalä, fondatä de Tudor lonescu în 2000, care se remarca prin ultranationalism, retorica anti-capitalistä, anti-g loba lista $i anti-roma, precum $i prin apropierea fatä de legionarism.

Footnote

1 S-a constatai existenta mai multor magazine online care apar-fin extremei drepte. Atât membrii organizabei Noua Dreapta, cât $i ai Asociafiei "Totul pentru Tara" comercializeazä produse prin intermediul propriilor magazine.

Footnote

1 Pe 23 mai 2013, Biblioteca Céntrala Universitarä "Lucian Blaga" din Cluj a gäzduit conferinta "Suferinfä $i demnitate - repere ale identitäfii românesti", organizatä de Fundafia "Ion Gavrilä Ogoranu", ocazie cu care s-au expus $i s-au vändut lucräri legionare; în iunie, 2012, la Biblioteca Judeteanä "Astra" din Sibiu, aceeasi organizare, împreunâ cu Fundaba George Manu, au organizat o searä omagialä dedicatä lui Radu Gyr, comandant legionar; în noiembrie, 2011, Fundaba Ogoranu, conform propriului site, a organizat la Colegiul "Emil Racovitä", împreunâ cu Inspectorate Scolar din Brasov, o conferintä dedicatä rezistentei anticomuniste în cadrul cäreia a fost elogiatä Miscarea Legionarä; libräria Sophia din Bucuresti a gäzduit numeroase lansäri de cärfi prin careseîncearcâ reabilitarea Miscärii Legionare.

2 Este cazul site-urilor www.frontpress.ro $i www.nationalisti.ro

Footnote

1 De$i nu a fäcut obiectul monltorlzäril care se aflä la baza acestul studiu, judecarea lui Grlgore Oprita în anul 2003 pentru propagandä natlonallst-sovlnä $l râspândlrea de simboluri fasciste este emblematlcâ pentru situadle care determiné comportamente coordonate ale extremlçtllor de dreapta. Serban Suru (seful Mlscärü Legionare), Ion Coja, Tudor lonescu (presedlntele organizare! Noua Dreaptä), Costel Condurache (presedlntele Asoclatlei Prezent), precum $l membrl al Partidului pentru Patrie (devenit astâzl Totul pentru Jarä) au actlonat ca martori sau sustinätorl în favoarea lui Grlgore Oprita. Ce a déterminât aceastä reactle de solldarltate a fost miza procesulul respectlv, asa cum au înteles-o adepljll extremei drepte conform mesajelor exprimate dupâ ce Grlgore Oprima a fost achltat: recunoasterea de cätre Instantä a legalltä^ll Mlçcârll Legionare. Aceeasl mlzä l-a déterminât pe Serban Suru sä Intervlnä în procesul de dizolvare a Partidului Totul pentru Jarä care s-a închelat în iunie, 2013 prlntr-o declzie jurldlcä favorabllä partidului.

2 Membrü Fundatiel "Ion Gavrilâ Ogoranu" au Indus de mai multe orl în eroare reprezentan^l al statului, dlalogând eu aceçtla în calltate de membrl legltlmi al socletâ^l civile. Pe 27 septembrle, 2013, Alexandru Costache, în calltate de reprezentant al Fundatiel "Ion Gavrilâ Ogoranu", împreunâ cu al^l protestatarl, a participai la o dezbatere organlzatä în sediul prefecturü din Brasov, la care au participai si sapte parlamentarl. Similar, pe 18 decembrle 2013, Florin Dobrescu, loana Dobrescu $l Florian Cristache, membrl ai fundatiel $i al Partidului Totul pentru Jarä, au participai la o masa rotundä organlzatä la Parlament de cätre deputatul Dan Cristian Popescu, dedlcatä unor Initiative legislative prlvlnd studierea istorlel totalitarlsmulul în Ucee si Ínfllnljarea unui muzeu al istorlel totalitarismulul în Romania.

Footnote

1 Demersurile Institutului "Elie Wiesel" de a fl retrase tltlurile de cetätean de onoare acordate lui Valerlu Gafencu $l Justin Pârvu sau prolectla la Muzeul Täranului Román a unui film ce promova toleranta fatä de mlnorltätlle sexuale constituie exemple în acest sens.

2 Reconstltulrea sumarä a cazulul Gafencu relevä urmätorul mecanlsm: Asociadla "Prezent", formatä din sustlnätorl al Mlscärü Legionäre, obtlne acordarea tltlulul onoriflc de cätre autoritär lui Valerlu Gafencu, membru al Mlscärü Legionäre; Institutul "Elle Wiesel" sollcltä reconsiderarea acestel declzll; reprezentantü extremei drepte Inltlazä un memorlu de sustlnere a tltlulul onoriflc, memorlu care obtlne adezlunea unor llderl de oplnle sl personalltätl cunoscute pentru crltlclle aduse reglmulul comunlst (Dan Purlc, actor, Lucia Hossu-Longln, om de televlzlune, Marcel Petrlçor, presedlnte al Federate! Române a Fostllor Detinuti Polltlcl Luptätorl Antlcomunlçtl), lar acestora ü se adaugä alte personalltätl (Radu Tudor, jurnallst. Ludan Boleas, politician, Radu Cluceanu, presedlnte al Institutului National pentru Studiul Totalltarismului, Gheorghe Buzatu, Istorlc negationist al Holocaustulul din Romänla, Octavian Bjoza, presedlntele Asocladel Fostllor Detinuti Polltlcl etc.) care avanseazä tema $i o parte din mesajele Initiale în dezbaterea publicä prlndpalä. De asemenea, conferida despre angajamentul leglonar al lui Ion Gavrllä Ogoranu, organizatä de Institutul pentru Investlgarea Crlmelor Comunlsmulul $1 Memorlel Exüulul Románese $1 Institutul "Elle Wiesel" în luna aprllle a acestul an a avut un deznodämänt similar: scopul conferlntel a fost deturnat de prezenta membrllor unor organlzatü de extremä dreapta, slteurlle extrémiste au relatat pe larg evenlmentul, lar Luda Hossu Longln, atât ín presa scrlsä, cât $1 în cea audlovlzualä, a crltlcat demersul celor douä Institut", elogilndu-l pe Ion Gavrllä Ogoranu drept slmbol al rezlstentel antlcomuniste.

3 Serban Suru, în numele "Leglunü Arhanghelul Mlhall", cunoscutä $1 cu denumlrea de "Mlscarea Legionarä", a înalntat Prlmärlel Generale a Munlclplulul Bucuresti o cerere care avea ca oblect aprobarea desfäsurärü unel adunärl publice în zona Pletel Unlversltätü. Cererea respectlvä a fost aprobatä pe data de 08.11.2013, astfei încât mltlngul, desfâçurat conform planulul organlzatorllor, a promovat Ideología $i slmbolurlle leglonare sub forma sloganurllor, slglelor, dar $i a unlformelor ce au constat în cämäsl verzl cu centurä sl dlagonalä. Primäria a aprobat $i desfäsurarea de cätre respectiva grupare extremlstä a unor actlunl cu ocazia Zllel Nationale a României la Mormântul Ostasulul Necunoscut $l în Plata Unlversltätü în tlmpul cärora s-a utlllzat recuzlta slmbollstlcä legionarä.

Footnote

1 Vezi sondajul de opinie CNCD, "Perceptii$iatitudiniprivind discriminarea - 2013", decembrie 2013

2 Gabriel Bädescu et. al., Implicarea cívica $ipoliticä a tinerilor, Constanta: Editura Dobrogea, 2010, pp. 16-17

References

BIBLIOGRAFIE

Lucräri de specialitate:

CARTER, Elisabeth, The Extreme Right in Western Europe: Success or Failure, Manchester: Manchester University Press, 2005.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminärii, Institutul Román pentru Evaluare si Strategie, Perceptii ?/ atitudini privind discriminarea - 2013. Raport de cercetare, http://www. cncd.org.ro/files/file/Sondaj% 2ode%20opinie%2oCNCD%2020i3.pdf.

BÄDESCU, Gabriel, COMSA, Mircea, GHEORGHITÄ, Andrei, STÄNUS, Cristina, TUFI$, Claudiu, Implicarea civicá $i politicé a tinerilor, Constanta: Editura Dobrogea, 2010.

Pagini web:

http://foaienationala.ro

http://www.frontpress.ro

http://ioncoja.ro

http://www.totul-pentru-tara.ro

http://deveghepatriei.wordpress.com

http://www.nationalisti.ro