EFICACITATEA PRODUSULUI MASTISEPT ÎN COMBATEREA MAMITELOR CLINICE SI SUBCLINICE LA VACI

Headnote

L'EFFICACITÉ DU PRODUIT MASTISEPT DANS LE COMBAT DES MAMMITES CLINIQUES ET SOUSCLINIQUES CHEZ LES VACHES. Dans le traitement des mammites chez la vache on utilise des diverces préparations pharmaceutiques qui contiennent comme principes actifs des antibiotiques et/on chimiothérapiques, principalement, et d'autres adjuvants qui augmentent l'efficience thérapeutique de l'appareil. On a suivi l'administration du produit Mastisept chez des vaches à mammites de différentes gravités et aspects cliniques ainsi que les résultats thérapeutiques consécutifs à ce traitement.

INTRODUCERE

Concentrarea animalelor si intensivizarea cresterii acestora are pe lânga efectul benefic de sporire a productiei si cresterea eficientei economice si efecte negative. Astfel, În cazul vacilor de lapte, concentrarea lor În efective mari a dus implicit la introducerea mulsului mecanic , care pe lânga alti factori ce tin de igiena mulsului si Întretinerea animalelor , constituie factori predispozanti ai mamitelor, ce duc la scaderea calitativa si cantitativa a productiei de lapte.

În acest sens, serviciului sanitar veterinar Îi revine un rol important În cresterea productiei de lapte, ameliorarea calitatii laptelui si asigurarea sanatatii glandei mamare. În acest scop este obligatorie, pe lânga mulsul igienic, Îngrijirea corecta a ugerului, si o tehnica de muls corespunzatoare , precum recunoasterea si tratarea la timp a afectiunilor mamare.

În tratamentul mamitelor la vaca se utilizeaza diverse preparate farmaceutice care contin ca principii activi antibiotice sau/si chimioterapice, În principal, si alti adjuvanti care maresc eficienta terapeutica a preparatului.

Scopul acestei lucrari este de a evalua eficacitatea terapeutica a produsului Mastisept Forte În combaterea mamitelor clinice si subclinice la vaci. S-a urmarit admnistrarea produsului la vaci cu mamite de diferite gravitati si aspecte clinice, precum si rezultatele terapeutice consecutive acestui tratament.

MATERIAL SI METODA

Cercetarile s-au efectuat pe un numar de 65 vaci aflate În lactatie din rasa Holstein-Friza . Cele 65 vaci au fost investigate clinic, iar paraclinic s-a efectuat testul R-Mastitest si examenul bacteriologic al laptelui. Animalele luate În studiu au fost identificate pe baza evidentelor existente În ferma, iar cele care au fost depistate cu mamita clinica si subclinica ce urmau sa fie tratate cu produsul Mastisept au fost Însemnate distinct. Femelele depistate cu mamite clinice si subclinice au fost constituite Într-un lot experimental urmând sa fie tratate cu produsul Mastisept suspensie, ot constituit din 15 vaci care aveau afectate un numar de 30 sferturi mamare din care 13 sferturi diagnosticate cu mamita clinica si 17 sferturi diagnosticate cu mamita subclinica. Preparatul Mastisept Forte suspensie pentru utilizare intramamara are urmatoarea compozitie:

Rifampicina................................................1,0 g

Oxitetraciclina clorhidrat.......................................3,0 g

Tripsina......................................................0,2 g

Anestezina...................................................2,0 g

Excipient pâna la.......................................100,0 ml

Mastisept Forte actioneaza datorita efectului bactericid specific si sinergic al rifampicinei si oxitetraciclinei, Împotriva bacteriilor Gram-pozitive (Str. agalactiae, Str. dysgalactiae, Str. uberis, St. aureus etc) si Gram-negative (E. coli, Corynebacterium pyogenes, Pasteurella haemolytica, etc ) care afecteaza glanda mamara. Efectul bactericid al produsului este intens favorizat de actiunea proteolitica a tripsinei. Prezenta anestezinei reduce senzatia de durere, fap care permite abordarea usoara a animalului si efectuarea tratamentului. Produsul se foloseste În tratamentul mamitelor acute si subacute instalate În perioada de lactatie. Protocolul de lucru a constat În administrarea a 3 doze, fiecare doza continând 5 ml preparat; s-au efectuat 3 admnistrari intramamare la interval de 48 ore Între administrari.

Dupa recoltarea laptelui pentru examen paraclinic si a probelor pentru examen bacteriologic sferturile afectate au fost mulse complet, iar În sinusul mamar s-a introdus cu ajutorul unei seringi 5 ml de Mastisept, dupa care s-a efectuat un usor masaj al sfertului respectiv În vederea distribuirii preparatului În cisterna laptelui.

Înaintea fiecarei recoltari de probe de lapte si administrarii produsului s-a facut asepsia sferturilor prin spalare cu apa si stergerea mamelonului cu un servetel de hârtie. Înaintea fiecarei administrari s-a verificat prin examen clinic starea glandei mamare si a continutului ei , cu scopul de a surprinde eventualele reactii iritative provocate de preparatul administrat sau ca si consecinta a tehnicii de administrare. Deoarece produsul are o consistenta vâscoasa si chiar solida la temperatura scazuta, Înainte de administrare a fost necesara Încalzirea acestuia la temperatura de 38-40°C.

Dupa 6 zile de la ultima administrare de Mastisept Forte, fiecare femela a facut obiectul unui examen clinic general si local al glandei mamare. S-au prelevat probe de lapte din care s-a efectuat testul R-Mastitest si examen bacteriologic.

REZULTATE SI DISCUTII

Investigatiile s-au efectuat pe un numar de 65 vaci; În urma examenelor clinice si paraclinice efectuate pe un numar de 260 sferturi mamare a reiesit ca 55 sferturi (21,15%) erau afectate de mamita clinica(22 sferturi) si mamita subclinica (33 sferturi). De asemenea a rezultat ca 24 vaci (36,92%) din efectivul controlat avea unul sau mai multe sferturi afectate de mamita clinica sau subclinica. În urma efectuarii testului R-Mastitest la 30 sferturi afectate, la un numar de 19 sferturi s-a obtinut o reactie intens pozitiva (++) si la 11 sferturi o reactie pozitiva (+). În ceea ce priveste antibiograma efectuata releva faptul ca germenii izolati erau sensibili la tetraciclina, antibiotic ce se gaseste În preparatul Mastisept. Antibiograma efectuata la 6 zile de la ultima administrare de Mastisept a aratat faptul ca germenii izolati din 20 sferturi mamare erau sensibili sau moderat sensibili la neomicina, care de asemenea intra În componenta preparatului Mastisept.

În urma coroborarii rezultatelor examenului clinic cu cel paraclinic s-a stabilit diagnosticul de mamita clinica la 12 (40% ) sferturi mamare si de mamita subclinica la 18(60%) sferturi mamare la vacile tratate cu Mastisept.

În urma tratamentelor efectuate dupa protocolul descris mai sus si prelevarea de lapte la 6 zile dupa ultima administrare de Mastisept, a rezultat ca la testul R-Mastitest efectuat la laptele provenit de la cele 30 sferturi afectate, doar la 7 sferturi (23,3%) s-a obtinut reactie pozitiva (+). În urma tratamentelor efectuate cu produsul Mastisept au fost considerate ca vindecate clinic 15 sferturi mamare ( 50%), vindecate clinic si bacteriologic 9 sferturi mamare (30%) , iar 6 sferturi (20%) au fost considerate cu mamita cronica, considerate vindecate global 24 sferturi (80%).

La controlul bacteriologic efectuat pe un numar de 26 probe de lapte provenit de la vacile cu mamita clinica si subclinica prelevate la 10 zile dupa tratament si tratate cu Mastisept s-a constatat prezenta germenilor identificati si Înainte de tratament . Acest lucru confirma ca a avut loc o reinfectie a sferturilor mamare cu stafilococi, streptococi, E. coli, având În vedere si starea de igiena necorespunzatoare a ugerului.

În ceea ce priveste efectul iritativ al preparatului medicamentos si a tehnicii de administrare, nu au fost consemnate nici imediat dupa prima, a doua si a treia administrare si nici la 6 zile dupa tratament reactii iritative cu ocazia examenului clinic general si local.

CONCLUZII

Rezultatele obtinute În urma tratamentului cu Mastisept În combaterea mamitelor clinice si subclinice la vaci confirma faptul ca acestea sunt eficace mai ales În tratamentul mamitelor subclinice.

Rata globala de vindecare a fost de 80% , neproducându-se reactii iritative si locale la administrarea intramamara.

Conditionarea produsului prin ambalarea În seringi de material plastic prevazute cu alonje pentru administrarea intramamara, o singura doza/seringa, evita si un potential risc al reinfectiei prin folosirea aceleiasi seringi la administrare.

References

BIBLIOGRAFIE

Boitor I. - Diagnosticul si tratamentul bolilor obstetrical-ginecologice si ale glandei mamare la bovine, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1987

Darau P.A. - Studiul clinic si epidemiologic al mamitelor la vaca, Teza doctorat (manuscris 2004, Arad)

Seiciu Fl., Voicescu S. - Glanda mamara. Morfofiziologie si patologie, Ed. Fundatiei "România de Mâine" Bucuresti, 1997