Content area
Full Text
Dorin ŞTEF, Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Maramureş, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2016, 279 p.
Apărut în 2016 în colecţia „Cultura tradiţională" a Editurii Ethnologica din Baia Mare, Dicţionarul etimologic al localităţilor din judeţul Maramureş continuă seria lucrărilor de tip micromonografic dedicate oiconimelor maramureşene (Localităţile judeţului Maramureş, 1971 şi Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Maramureş, editat în 2012 de Societatea Culturală Pro Maramureş „Dragoş Vodă" din Cluj-Napoca), înscriindu-se, totodată, în rândul dicţionarelor „cu întindere judeţeană" (p. 3) şi abordare etimologică a numelor topice, alături de Dicţionarul geografico-istoric şi toponimic al judeţului Timiş (de Remus Creţan şi Vasile Frăţilă, 2007) şi Dicţionarul etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj (de Gheorghe Chende-Roman, 2006)11.
Autorul, Dorin Ştef, redactor-şef al cotidianului „Glasul Maramureşului", nu este la prima încercare de tezaurizare a specificităţii culturale, lingvistice şi mai ales folclorice a zonei, sub semnătura sa apărând şi lucrările Mioriţa s-a născut în Maramureş (2005), Istoria folcloristicii maramureşene (2006), Antologie de folclor din Maramureş (2007), Maramureş brand cultural (2008) şi Dicţionar de regionalisme şi arhaisme din Maramureş (2011, 2015).
Dicţionarul în discuţie este intitulat etimologic deoarece, spre deosebire de lucrările anterioare consacrate oraşelor şi satelor din judeţul Maramureş, aici ni se propune o inventariere generoasă a tuturor soluţiilor etimologice vehiculate de-a lungul timpului pentru oiconimele din zonă. Departe de a fi doar etimologic, dicţionarul însumează un volum impresionant de informaţii diverse despre 247 de localităţi maramureşene existente în prezent şi alte 87 dispărute sau contopite.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole. Primele două, Judeţul Maramureş. Cadru general (p. 5-6) şi Regiuni ale judeţului Maramureş (p. 7-19), oferă date de ordin geografic, administrativ, demografic şi etnic privind actualul judeţ Maramureş, care include atât regiunea Maramureş, cât şi zonele Lăpuş, Chioar şi jumătate din Codru, aflate în Transilvania de Nord. Pentru toate aceste regiuni se fac referiri şi la evoluţia istorică, subdialectele vorbite, patrionime şi nume posttoponimice. Etimologia toponimului Maramureş ocupă un loc important în cadrul celui de-al doilea capitol. Cea mai vehiculată soluţie, care propune contopirea hidronimelor Mara şi Mureş, este respinsă de Dorin Ştef, care consideră că Mureş (cu formele vechi Maris, Moris) nu este decât un alt...