DESTINUL UNUI TÂNAR SUVERAN, MIHAI I AL ROMÂNIEI

Abstract

Romanian monarchy is a form of government more complex. The history of this small dynasty is an integral part of our people. King Michael, the young king brought his country for a short period of glory he needed. In a confusing time he managed to pull Romania in World War II and to provide stability it needed. His expulsion from his own country was not the end of our monarchy, just a dark stage until His return in the early 90s. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract. Romanian monarchy is a form of government more complex. The history of this small dynasty is an integral part of our people. King Michael, the young king brought his country for a short period of glory he needed. In a confusing time he managed to pull Romania in World War II and to provide stability it needed. His expulsion from his own country was not the end of our monarchy, just a dark stage until His return in the early 90s.

Keywords: Romanian monarchy, King Michael, House of Hohenzollern-Sigmaringen, Marshal Ion Antonescu

Mihai I al României, simbolul unitätii statului román, se naçte la 25 octombrie 1921 la castelul Foiçor de la Sinaia , într-o României monarhicä, consideratä mândria Balcanilor. El este fiul legitim al regelui Carol al II lea çi al reginei-mamä Elena, nepotul regelui Ferdinand çi al Reginei Maria precum çi stränepotul reginei Victoria a Marii Britanii. Naçterea sa a fost vestitä în toatä tara prin salve de tun, moment care a marcat întarirea institutiei monarhice conferindu-i stabilitate çi continuitate. Mihai, al doilea moçtenitor pe linie directä în ceea ce priveste succesiunea la tron, a avut o copilärie marcatä de neîntelegerile permanente dintre pärintii säi.

Carol al Il-lea nefericit în cäsätoria sa cu princesa Elena a Greciei, realizatä în culisele Palatelor Regale Europene de catre mama sa Regina Maria, care a dorit pentru copii säi cele mai bune conexiunii cu familile dinastice, îçi ignora adesea fiul, în timp ce regina-mamä Elena, confruntându-se cu un sot infidel, s-a dedicat în întregime unicului säu fiului säu. Tatäl Carol, viitorul rege, întâlnind-o pe Elena Lupescu, se hotâraçte sä remuée la tron, dreptul säu dinastic din naçtere, pierzându-çi tóate privilegile regale çi sä piece în sträinätate aläturi de noua sa amantä, Duduia.

Mâniat de decizia pe care primul säu fiu a propus-o çi confruntându-se çi anterior cu o serie de räzvrätiri din partea sa, Regele Ferdinand este nevoit sâ-çi modifice testamentul, în urma cäruia tänärul print Mihai devine noul rege al României, în timp ce tatäl säu rämäne un simplu cetätean, Carol Caraiman, care locuia cu ibovnica sa la Paris. Viitorul rege çi-a petrecut o parte a copilärie sale la Siania, aläturi de mama çi bunici sai. "Eram la Ρ elisor, regele era foarte boolnav, nu imi amintesc foarte mult"94,\ Momentul morÇû lui Ferdinand, datoritä cancerului intestinal din 1927, produce o serie de schimbäri în ceea ce priveçte situaba interna a României. Jara avea un succesor, însâ acesta era în vârsta de doar çase ani, motiv pentru care s-a constituit un cadru legal, regenÇà, formatä din Principele Nicolae, fratelel lui Carol al-II-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Mirón Cristea çi Gheorghe Buzdugan. Micul rege pleacä de la Siania spre Bucureçti împreuna eu regina-mamä Elena çi este întâmpinat la sosirea sa de câtre Ionel Brätianu. In momentul în care Mihai este proclamai rege, la o vârsta fragedä, membri regenjei depun juramântul de credinÇa în fata parlamentului, iar întreaga garnizoanä jura credinjä noului rege95. La flecare întrunirea oficialä acesta era însoîit adesea de mama sa, care îl încuraja çi îl sfatuia în privi^a ceremonialului. "Foarte vag imi aduc aminte, când ie§eam în public cu mama mea, imi spunea sä dau mâna eu cutare sau eu cutare96".

Criza politicä, socialä çi economicä survenitä dupä moartea regelui Ferdinand a creat premisa reîntoarceri lui Carol al-II-lea din exil. Carol Caraiman revine în tara la 6 iunie 1930 cu sprijinul târaniçtilor çi a unei parÇi din armatä. Regele îçi aminteçte câ cea care i-a adus vestea despre reíntoarcerea tätälui säu, a fost Regina Elena. "Mama a fost eea care a venit sâ mä anunfe câ tatâl meu se întorsese. Imi amintesc câ era în mod vizibil tulburatâ. Cât despre mine, am simfit câ mi se stränge inima la simplul gând câ aveam sâ îl cunosc pe bârbatul care o fâcea sâ sufere atâta §i câteodatâ sâ plângâ97". Una dintre condifiile pe care Carol trebuie sä le îndeplineascâ pentru a fi din nou rege era aceea ce a renunÇa la iubita sa Elena, însâ dupa ce este investit, Duduia revine în tara aläturi de Carol, moment în care regina-mamä este exilata, iar Mihai, copil flind este silit sä aceepte sâ-çi viziteze mama doar de douä ori pe an. "Bucuria mea cea mai marea fost de câte ori puteam sa o vö*/98". Unii dintre politicienii vremii çi-au exprimat în mod direct sentimentele pe care le nutreau pentru revenirea lui Carol, primul ministru Maniu cerându-i acestuia sâ-çi asume rolul de regent,însâ este nevoit sä demisioneze într-o perioadä relativ scurtä, men{ionänd faptul cä a depus un jurämänt de credinjä fa{ä de regele säu Mihai" çi de Regenjä . Presa vuia de la primele ore ale diminetii, prima paginä prezentând amänun^it revenirea lui Carol la Bucureçti. Guvernul lui Gh. Gh. Mironescu a avut misiunea de a anula legile din ianuarie 1926, prin care Mihai era numit rege al Românei, declarându-se câ succesiunea la tron îi revine principelui Carol, flind primul descendent pe linie directä al regelui Ferdinand. Prima mäsurä pe care a adoptat-o Carol odatä cu revenirea sa, a fost aceea de a-çi detrona propriul ñu, proclamându-se rege sub titlul de Carol al-II-lea iar lui Mihai acordându-i titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia100. Pentru noul principe moçtenitor, începe cea de-a doua etapä din copiläria sa, prima sa domnie încheindu-se într-un mod brutal, acum Mihai se confrunta eu un tatä care încerca sâ-çi impunä propria voin{ä politicä çi cu lipsa mamei care i-a fost întotdeauna aläturi. Mihai pe parcursul celor zece ani petrecu{i längä regele Carol al-II-lea îçi înso{ea întotdeauna tatäl la ceremoni de deschidere, depuneri de jurâmânt, implicându-se pe cât îi era permis unui copil în viaja politicâ a viitoarei sale moçtenirii.

Incepând eu 1940 România începe sä sufere un eçec, pierde teritorii foarte importante, Basarabia în favoarea URSS, nord-estul Transilvaniei în favoarea Ungariei çi Cadrilaterul în favoarea Bulgariei, tara resim{ind çi o presiunea din partea regimurilor totalitäre, în special al Uniunii Sovietice.

Deciziile pe care regele Carol al-II-lea le-a adoptai au dus într-un timp scurt la prâbuçirea regimului säu. Mihai îçi aminteçte despre o întrevedere între mareçalul Ion Antonescu çi tatäl säu, în care acesta îi cere sä renun{e la tronul säu. "Când Antonescu i-a cerut sä abdice ceva fundamental s-a schimbat în viafa mea"101. în acest mod începe a doua domnie a regelui Mihai I al României, care avea sä dureze doar çapte ani, odatä cu anuí 1940 çi cu abandonul regelui Carol. Situaba politicä nu se schimbase foarte mult, în ceea ce priveçte factorul de decizie. Puterea executiva îi aparÇinea mareçalului Ion Antonescu çi miseärii legionare, iar pe plan extern Romania acorda sprijin politic çi economic Germaniei hitleriste. In momentul în care Mihai repreia frâiele {ärii sale îçi încheiase studiile çi îçi finalizase examenul de bacalaureat.

1 Π9

Regele Mihai era preponderent împedicat de mareçal sä ia decizii în plan politic , însâ acest lucru nu 1-a oprit ca împreunâ cu mama sa, Regina Elena, sositä în România imediat dupä ce Carol a fost obligat de împrejurâri sä renun{e, sä schimbe regulile Casei Regale, deschizând publicului porÇile Pelesului çi reducând fastul.

1 ?Λ

România inträ în räzboi în anul 1940, iar Mihai afla aceastä vestea de la Radio BBC , Antonescu luând deeizia de unul singur farä a se consulta în prealabil cu vreun om politic. Elita politicä româneascâ împreunâ eu Regele Mihai s-a opus decizilor luat de mareçal eu vehement, încercând sä sublinieze greçeala imensa a mareçalului în ceea ce priveçte implicarea {ärii într-un astfel de conflict, în timp ce campania din est complica çi mai mult relatiile României eu celelalte {äri din Europa de vest, în special cu Anglia çi Statele Unite. Una dintre cauzele principale care au determinat conflictul dintre Mihai çi Antonescu a fost implicarea României aläturi de cauza germanä în räzboi împotriva Uniunii Sovietice, însâ mai iritant era amestecul mareçalului în problemele Casei Regale104.

Tânârui rege era nevoit sä se întâlneascâ cu o serie de çefi de stat, printre care çi Mussolini si Hiler. Majestatea Sa povesteçte cä protocolul îi cerea sa faeä acest lucru, însâ el ca çef de stat çi reprezentant al unei monarhii de tip occidental nu era încântat. In luna octombrie a anului 1941, regina- mamá i-a comunicat lui Mihai Antonescu cä doreçte sä facä o vizitä la Floren^a, ministerul de externe nu s-a opus, însâ i-a sugerat Majestä|ii Sale sä o înso{eascâ. Guvernul a aranjat astfei cä familia regalä sä cälätoreascä prin Germania, primind în ultima clipä o invitare pe care nu o puteau refuza, çi anume de a dejuna aläturi de Fuhrer105. Aceastä situare era pu{in stânjenitoare, fiindcä regina mamä Elena îl vizitase în urmä cu un an pe Hitler, într-un cadru neprotocolar, iar regele se afla în imposibilitatea de a refuza invitaba, fíind obligat de împrejurâri sä se gändeascä cum va explica întrevederea sa guvernelor occidentale.106 Atmosfera dejunului a fost una tensionatä, regina vorbea fluent limba germanä, iar Fuhrerul pärea distant fajä de rege. Mihai I nu poate uita cä în urmä cu un an Hitler a sus{inut faptul cä noul suveran era mult prea tänär çi cä ar trebui sä fíe ghidat în arta politicä de mareçalul Antonescu707. "Nuputeai sä ai o conversare normalä cu Hilter, nici la nivelul simplei politeîi. Când ajungea la un subiect care interesa, vedeai cä ochii încep sâ-i sticleascä, vorbea mult, agitat. Nu §tiu cum se comporta în discu{ile particulare, în cele oficíale vroia sä impresioneze cu orice pre{. Dacä erai atent, î{i dâdeai seama cä vorbe§te eu patimâ despre lucrurile pe care le puteai citi în orice jurnal nazist"108. ,,Μ-a impresionat în sensul periculos, avea o expresie pe faß foarte nepläcutä, pe când Mussolini dincolo era ca to{i italieni, nu am avut o impresie foarte speciala nici de la er109.

Regele Mihai I a încercat sä scoatä România din räzboi în condi{ii umane, ceea ce a reprezentat începutul unei ac{iuni sus^inute, de a reda românilor statutul lor liber çi independent precum çi de ai asocia puterilor occidentale110. Majestatea mârturisesçte cä "toatä populafia României, nu mai putea sä suporte räzboiul"111.

Pregatirea ieçiri României din räzboi a început la sfarçitul anului 1942 çi sistematic în 1943. Maniu împreunâ eu Brätianu erau adepti ideii cä România nu trebuie sä continue räzboiul pe teritoriul rusesc, iar ieçirea unei {äri dintr-un räzboi presupune o procedura mult mai complexä, scopul fínit era acela de a elibera Basarabia ce se afla pe teritoriu rusesc, practic s-a mers mult prea departe. In timp ce "Antonescu /inea sä-§i acopere pînâ la capât promisiunea câtre Hitler. Or, noi trebuia sâ împiedicâm realizarea tocmai a acestui mod obstinat de a vedea J J2 ·· ·· ·· ·· ··· · lucrurile" . Decizia înlâturârii mareçalului çi a scoaterii României din Räzboi a luat-o împreunâ cu Maniu çi Brätianu, în încercarea de a pune la punct un plan cât mai realist, aveau nevoie de pruden^ä, fiindcä nu voiau sä pericliteze relaya dintre Antonescu çi Hilter, relate care era privitä dintr-un unghi diferit de cei doi actori politici. Pe rege îl främänta sentimentul cä în loc sä îçi atingä obiectivul vizat alätuiri de oameni politici loiali säi, ei tindeau sä se îndepârteze tot mai mult de acesta. Regele se vede nevoit sä cedeze, atunci când din partea aliatilor soseçte un comunicat în care i se cere sä-i aduca pe socialiçti çi comuniçti în cadrul grupului lor. Aceasta nu era doar o sugestie ci o decizie, un ordin, regele nu conçtintiza în acel moment puterea pe care Moscova începea sä o exercite asupra comuniçtilor români, gândindu-se cä "ei nu reprezintä 1 1 o nimic, sînt doar cîteva sute de oameni Regele povesteçte mult mai târziu despre faptul cä la BBC si la Vocea Americii existau discursuri precum "ie§iii din räzboi ori altminteri nu vâ ve{i mai putea aräta fa{a în lumea civilizatä114 ",räspunsul nostru fíind unul afírmativ Româniai dorea acest fapt motiv pentru care solicita sprijinul aliatilor.

Mareçalul Antonescu a refuzat iniciativa scoaterii României din räzboi, iar planul oamenilor politici, Maniu, Brätianu, Titel Petrescu a fost zädärnicit. In momentul punerii sale în aplicare la 26 august, cele trei Personalität politice nu erau de gäsit, flecare dintre ei "plecaserä în diferite locuri-n-a fost chip sä dau de vreunul115". în aceste conditi Regele se vede nevoit sä ia a de al convinge singur pe mareçal. Antonescu continuä sä refuze, motivul fíind faptul cä "çi-a dat cuvîntul de onoare de o fiter în faja lui Hitler cä o sä mergä cu el pînâ în pânzele albe çi cä farä aprobarea lui Hitler el nu retrage trupele de pe front116". Procesul acesta a fost discutât çi în alt cadru, cu doamna Kollontay, ambasadoarea Rusiei la Stockholm, însa regele nu cunoaçte detalii acestei întrevederi fiindcä nu a fost înçtiintat niciodatä. Condi|iile stabilité de Antonescu päreau a fi mai bune decât cele negocíate de grupul adevers, însâ acesta açtepta permisiunea lui Hitler, râmînîndui loial pânâ la final. In timpul dialogului eu regele la care era prezent çi generalul Sänätescu, mareçalul a declarta cä nu poate pleca "çi sä lase tara în mâna unui 117 copil" . Aproximativ dupä o orä de negocieri regele încheie întrunirea prin fraza care avea sä încheiei cariera mareçalului: "Dacä lucrurile stau a§a, atunci nu ne mai râmâne nimic de 1 i o facut ". Episodul numit de istoricii lovitura de stat de la 23 august 1944 s-a petrecut, iar acum grupul oamenilor politici ai vremii împreunâ eu regele erau preocupa^ de formarea noului guvern, menit sä scoatä România dintr-o aliantä nepotrivitä.

In decursul aceleiaçi seri s-a prezentat la palat von Kilinger, ambasadorul Germaniei, care aflase despre arestarea lui Antonescu, un nazist idealist, care credea cu stoicism în cauza fiihrerului119. A doua zi, dupä momentul arestärii lui Antonescu, a început bombardamentul asupra oraçului, noul guvern având doar o noapte la dispozitie sä se pregäteascä pentru consecintele deciziei sale. Lupta condusä de cätre rege împotriva comunisului çi a guvernului condus de Groza, sustinut de sistemul sovietic a fost una acerbä timp de aproximativ trei ani pânâ la plecarea regelui în exil. Despre aceçti ani tensionati, care au marcat profund evolutia statului román în perioada dintre 1944-1947, regele spune cä "au fost ani grei, obositori, eu pufine satisfacíii, §i în ceea ce mâ prívente, §i în ceea ce priveçte {ara. Eram tänär. Am învâfat repede sä renunf la mine însumi. Próblemele ßrii erau prea multe §i prea complexe ca sä-mi mai râmânâ timp de gândire pentru persoana mea. Maturizarea s-a produs rapid §i în mod dureros, pentru cä aproape tóate chestiunile care mä solicitau päreau sä nu aibä ie§ire. §i uneori nici nu aveau. In aceastä perioadä au fost date lovituri decisive încercârilor noastre de-a 1 ")Ci reinstala, în drepturile ei tradifionale, demócrata" . "M-am gândit adesea la ace§tipatru ani, räzboiul a distrus nu numai bunuri materiale. A distrus bunul cel mai important al individului, încrederea în valorile în care crezuse pînâ atunci. Comuniçti au fost întotdeauna puternici în perioadele de confuzie "I2!.

Regele mârturiseçte eu regret cä începând cu anul 1945 România împârÇea aceeaçi soartä cu a unui stat ocupat, situaba era tensionatä, iar "atmosfera politicä era irespirabilâ122",în timp ce situaba reala era total opusä, tara nu era învinsâ, lumea träia într-o eterna confuzie çi nu era lasatä sä se lämureaseä. Aceesta a résinait prezenÇa sovieticilor în tóate palierele politice, prin încercâri repetate de a se implica în totalitate acolo unde existau fisuri în viaja noasträ. România era "un organism social obosit. Procesul de stabilizare a economiei nationale era zädärnicit de un numär din ce în ce mai mare de manifestaîii. Activitatea instigatorilor nu mai putea fí controlatä. Sabotajele, provocate cu çtirea çi sub supravegherea sovieticilor, erau puse în seama a§a-ziselor forje reaccionare ale tärii"123. Regele sim{ea o amenizare din partea Moscovei, însâ a rämas în tara chiar daca ac|iunile acesteia legate de România erau ilegale, fund vorba despre majoritatea acîiunilor de dupä 1945. Prin intermediul crizei regale provocate regele dorea sä atragä atenea poporului în ce primejdie se aflä. "Trebuia sä mä desolidarizez de orice ac}iune a guvernului. finta principalâ a fost atinsä. Jara §i-a dat seama ca η-am nimic de-a face cu comunismul §i cä lupt împotriva lui. Pe Aliafii din vest greva mea i-a deranjat. §i ei voiau lini§te, pentru ca pe fondul lini§tii de la noi sä-§i consolideze relaßle cu Sovietele. Am observât câ nu totdeauna lini§tea e bunä. Oamenii o vor fie cînd nu trebuie, fie împotriva altora"124. Din acel moment pozijia lui Mihai I ca rege era amenintatä. In seara de 29 decembrie 1947, regele este chemat de urgenjä la Bucureçti de cätre Groza, men{ionând faptul cä doreçte sä discute cu Majestatea sa o chestiune de familie. Ajuns în casa din çoseaua Kiseleff soseçte Groza însoîit de Dej spunându-i regelui "Am venit sä discutâm despre un divorf amiabil"125, Groza încercând sä explicä cä statul roman nu mai avea nevoie de monarhie, aceasta reprezentând o formä învechitâ de guvernare care împiedicâ "democratizarea çi modernizarea {ärii Dupä ce i-a înmânat actul oficial prin care se cerea demisia sa Groza a replicat, "fara a fost învâfatâ sâ va iubeascâ. De-acum o s-o învâfâm sä ne iubeascâ pe noi"127. Aceea a fost clipa în care regele a "înîeles cä nu se mai poate face mare lucru. Am citit documentul §i m-am întors în salon. Am încercat sä tratez cu cei doi în termeni rafionali. N-a fost chip sâ ne în te lege. De fapt, Constituya pe care eu o invocam încetase de mult sâ mai aibâ o putere asupra lor. Au recurs la §antaj. Mi-au comunicat câ, tergiversânduse semnarea actului, locuitorii Bucureçtiului î§i vor da seama câ aici se întâmplâ ceva deosebit, iar ei, membrii guvernului adicä §i comunista, vor fi nevoifi, pentru a contracara orice formä de opozifie, sä execute peste o mie de studenfi dintre cei ce fuseserä arestafi în ultimul an.128". Aceste arestäri s-au petrecut progresiv, mul^i dintre ei erau arestati pentru greva din '45, iar al{ii aparÇineau diferitelor partide politice, ele reprezentau un mod de a îndepârta rezistenÇa anticomunista. " Viafa lor fusese pusâ în mâinile mele, nu puteam sà-mi iau o asemenea räspundere faß de /arä "129.

Regele Mihai a ales astfei abdicarea, calea sacrifíciului se sine, a luat decizia corecta pe care doar un adevarat om politic este capabil sä o sus^inä, nu-çi putea sacrifica poporul pentru un capriciu personal. Cedând çantajului regimului comunist a fost nevoit sa piece, iar peste statul roman s-a açternut încet secera si ciocanul. In decursul zilei de 3 ianuarie, împreuna cu regina - mama Elena, päräsea peronul garii Siania. Regele îçi aminteçte çi astäzi faptul cä peronul era gol, acolo erau prezenji doar câjiva militari întorçi cu spatele la el, açteptând sä urce în vagonul trenului regal, însâ în clipa în care trenul se pregätea sä piece regele a observât cum unul dintre solda# a întors privirea cätre el cu ochii înlâcrimaîi, realizând ca monarhia va continua sä träiascä chiar daca el este silit sä piece în astfel de condifii130 din "tara pe care a luat-o cu împrumut "m.

Footnote

92 Nicolae Iorga, Mircea Vulcanescu, Mihail Polihroniade, Regii României:Carol I, Ferdinand, Carol al Π-lea, Mihai I: o istorie adeväratä, Bucureçti, Editura Tess Exprés, 1998, p. 149.

93 Ibidem.

Footnote

94 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-58302, film documentar Regele Mihai I al României, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

95 Ibidem.

96 Ibidem.

97 Nicolae Iorga, Mircea Vulcanescu, Mihail Polihroniade, Regii României:Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I: o istorie adeväratä, Bucureçti, Editura Tess Exprés, 1998, p. 150.

98 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-58302, film documentar Regele Mihai I al României, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

99 Nicolae Iorga, Mircea Vulcanescu, Mihail Polihroniade, Regii României:Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I: o istorie adeväratä, Bucureçti, Editura Tess Exprés, 1998, p. 151.

Footnote

100 Ibidem.

101 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-58302. film documentar Regele Mihai I al României, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

102 Ibidem.

103 Ibidem.

104 Ivor Porter, Mihai I al României: regele çi tara, Bucureçti, Editura Allfa, 2007, p. 74.

Footnote

105 Ibidem, p. 73.

106 Ibidem, p. 74.

107 Ibidem.

108 Ibidem.

109 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-58302. film documentar Regele Mihai I al României, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

110 Ibidem.

111 Ibidem.

112 Mircea Ciobanu, Convorbiri eu Mihai I al României, Bucureçti, Editura Humanitas, 1997, p. 18.

Footnote

113 Ibidem, p. 19.

114 Ibidem.

115 Ibidem, p. 20.

116 Ibidem, p. 21.

117 Ibidem.

118 Ibidem, p. 22.

119 Ibidem, p. 25.

Footnote

120 Ibidem, p. 37.

121 Ibidem, p. 38.

122 Ibidem.

123 Ibidem, p. 41.

l24 Ibidem, p. 53.

125 Ibidem, p. 60.

126 Ibidem.

127 Ibidem.

Footnote

128 Ibidem, p. 61.

129 Ibidem, p. 62.

130 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-60933, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

131 http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-77546, accesat la data de 20 ianuarie 2013.

References

Bibliografie

CIOBANU MIRCEA, Convorbiri cu Mihai I al României, Bucureçti, Editura Humanitas, 1997.

IORGA NICOLAE, VULCANESCU MIRCEA, POLIHRONIADE MIHAIL, Regii României .Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I: o istorie adeväratä, Bucureçti, Editura Tess Exprès, 1998.

PORTER IVOR, Mihai I al României: regele §i tara, Bucureçti, Editura Allfa, 2007.

http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-58302

httr)://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-60933.

http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-77546