Comunicarea în mediul online si impactul sau social în incidentul de la Colectiv

Abstract

The present study is based on needs - action paradigm, showing the causal role of youth needs: cognitive and social needs in the online communication. In Collective case, social networks are becoming the main source of information for Romanians who want to know in real time about the tragedy and mobilizations details surrounding this incident. Research is structured on two levels: one aimed at addressing theoretical background of online communication, and other that analyzes Facebook as main engine for transmission of information, a genuine press center in the Collective drama, but also as an accelerator of social and political events.

Headnote

Abstract

The present study is based on needs - action paradigm, showing the causal role of youth needs: cognitive and social needs in the online communication. In Collective case, social networks are becoming the main source of information for Romanians who want to know in real time about the tragedy and mobilizations details surrounding this incident. Research is structured on two levels: one aimed at addressing theoretical background of online communication, and other that analyzes Facebook as main engine for transmission of information, a genuine press center in the Collective drama, but also as an accelerator of social and political events.

Keywords

online communication; social compensation; Internet; social media

Cadru teoretic. Clarificari conceptúale

Cadrul teoretic propus aduce cercetarea de fata într-un cadru conceptual integrat, care permite întelegerea rolului dinamic al diferitilor factori care influenteaza comportamentul si atitudinea utilizatorilor de online în exprimarea opiniilor, în contextul incidentului petrecut în seara zilei de 30 octombrie, la clubul Colectiv din Bucuresti, în urma caruia au decedat 64 de persoane1. Bazat pe paradigma nevoi-actiuni, studiul de fata urmareste impactul social pe care l-au avut protestele prilejuite de incendiul de la Colectiv, a caror mobilizare s-a facut în mediul online.

Noile tehnologii de comunicare le permit oamenilor sa se faca auziti si observati, sa se uneasca în scopul unei cauze si sa lupte pentru ea. Participarea la comunitatile online ofera utilizatorilor sai oportunitati pentru practicarea abilitatilor sociale si pentru exprimarea opiniilor. Internetul este vazut astazi ca mijloc de explorare a lumii sociale si are unele calitati unice: nu este mediat de autoritati, nu este fata în fata, este interactiv si poate fi anonim (de exemplu, blog-uri, forumuri, camere de chat si mesagerie instant)2. Utilizatorii sai actioneaza din diferite nevoi de compensare sociala si de gestionare a starii de spirit sociale care îi motiveaza. Astfel, motivele pentru utilizarea Internetului pot fi identificate colectiv ca motive pentru "compensarea sociala"3.

Internetul în general si social media în special este un instrument uimitor de a comunica în timp real. În cadrul descrierilor care exista, se poate spune ca social media este un instrument social de comunicare bazat pe un set de tehnologii moderne care ofera oamenilor posibilitatea de a iesi din stadiul de consumatori de continut, catre cel de editori. Aceste tehnologii le permit oamenilor sa se conecteze unul cu celalalt pentru a crea (sau co-crea) valoare prin conversatie online si colaborare4.

Comunicarea pe retelele sociale s-a dovedit nu o data ca fiind foarte eficienta (vezi cazul Rosia Montana si alegerile prezidentiale din 2014) si ca poate duce la schimbari spectaculoase, ca si în cazul tragediei de la Colectiv. În acord cu Paul Dobrescu si Ana Bârgaoanu, "Internetul nu este o simpla retea de comunicare foarte rapida. El nu este doar o imensa retea de calculatoare conectate, ci este un sistem revolutionar care a reinventat modul de a gândi afacerile, educatia, administratia si guvernarea"5.

Daca despre comunitatea online se spune ca reprezinta o zona în care problemele personale si colective sunt abordate deschis, fara retineri, si se propaga fulgerator, acest fapt este cu atât mai valabil pentru utilizatorii retelelor sociale. Unul dintre cele mai importante aspecte ale noilor metode de comunicare este ceea ce numeste David Kirkpatrick "Efectul Facebook". Mesajele pe Facebook circula cu rapiditate "de la un om din dormitorul sau, la milioane de oameni în strada"6, caci "Softul Facebook-ului face informatiile virale. Ideile de pe Facebook au abilitatea de a grabi grupurile si de a face multi oameni constienti de ceva aproape simultan, de raspândire de la o persoana la alta si de la unul la multi cu o unica problema - ca un virus."7

Totodata, Facebook "schimba modul în care oamenii comunica si interactioneaza, modul în care vânzatorii îsi vând produsele, cum guvernele ajung la cetateni, chiar si modul în care opereaza companiile. Se altereaza caracterul de activism politic, iar în unele tari acesta începe sa afecteze procesele de democratie în sine"8, ceea ce ridica mari semne de întrebare privind utilitatea acestei retele. Alaturi de alte noi forme de comunicare cum ar fi telefoane mobile, You Tube si Twitter, Efectul Facebook "împuterniceste cetatenii obisnuiti sa initieze aceasta raspândire rapida a informatiei"9 si sa tina loc de reporteri.

În prezentul demers plecam de la ipoteza conform careia participantii la grupul de discutie Colectiv considera ca prin implicarea lor pot aduce schimbari majore în societate. Initial, tinerii au protestat fata de guvern în mediul online: pe bloguri, forumuri si site-uri sociale, dupa care protestul lor a continuat fizic în strada. Fie ca a fost vorba de donare de sânge, de iesit în strada sau de verificarea unor informatii privind situatia victimelor, mobilizarea s-a facut pe Facebook, prin crearea grupurilor tematice care sustineau aceeasi cauza.

Rolul Internetului în sustinerea activitatilor cetatenilor este unul foarte important, întrucât multi români aleg social media ca mijloc de informare si participare la activitati de voluntariat, civice sau politice.

Odata cu producerea incidentului de la Clubul Colectiv, prezenta românilor în mediul online a atins cote nemaiîntâlnite. "Cererea de informatii a fost una dintre cele mai mari (...) traficul site-ului a fost mai mare decât ziua de dupa alegerile prezidentiale, dupa turul doi, care la fel, a fost un record pâna atunci, pentru toate site-urile"10, ceea ce a facut ca BBC sa numeasca aceasta mobilizare "revolutia digitala".

La nivelul societatii românesti, în luna decembrie a anului 2015 erau înregistrati 8.300.000 de utilizatori de Facebook. Dintre acestia, 61.32% sunt barbati si 38, 68% sunt femei11. La categoria de vârsta, cei mai multi dintre utilizatori (29.2%) sunt între 25-34 de ani, urmati de tinerii cu vârsta între 18-24 de ani (23.1%), 35-44 de ani (20.4%), 13-17 ani (10.3%), 45-54 de ani (10.3%)12. Asadar, peste 50% dintre utilizatori au între 18-34 de ani, sunt persoane tinere, active, cu drept de vot, care se pot mobiliza repede.

Uniti de tragedie, dar si din pricina deziluziilor din ultimii ani de la Revolutie, sute de mii de persoane s-au mobilizat pe retelele sociale pentru a-si ajuta semenii: în actiuni de voluntariat pentru donare de sânge pentru victimele incendiului si pentru asigurarea necesarului de materiale sanitare în spitale; în organizarea de teledoane si de campanii de într-ajutorare; în sustinerea morala si materials a familiilor victimelor aflate la spitale.

Facebook-ul este supranumit în preajma incidentului de la Colectiv "reteaua care a adus oamenii împreuna"13, "cel mai bun catalizator de omenie si de fapte bune"14, "centru de presa. Un loc din care informatiile au putut fi aflate cu usurinta"15, "comunitate de emotie, comunitate de gândire si comunicate de actiune"16, iar pentru români a însemnat "motorul nervos al mobilizarii voluntarilor, sursa de raspândire imediata a stirilor si platforma care a întarit sentimentul solidaritatii"17. Acest lucru demonstreaza ca utilizatorii de Facebook "pot acoperi evenimente - uneori în câteva minute sau ore dupa ce s-au produs - pe care mass-media traditionale le ignora sau nu le pot acoperi din diverse motive"18, dupa cum mentioneaza Jim Whiting.

Protestul continua din mediul online în strada

Sub sloganul "Coruptia ucide!", "românii au transformat tristetea si frustrarea în solidaritate si responsabilitate"19, iesind cu miile în strada si organizând cele mai mari proteste din ultimii 26 de ani. Principala nemultumire a protestatarilor a fost modul în care autoritatile au acordat avizele si licentele de functionare a localurilor publice, vizând apoi întreaga clasa politica pe care au acuzat-o de coruptie si facând-o direct responsabila de problemele sociale cu care se confrunta societatea româneasca.

Publicatia "The Economist" arata o serie de aspecte care au premers incendiului din clubul Colectiv: "iresponsabilitatea (folosirea artificiilor într-un subsol cu izolare fonica din polistiren); incompetenta (clubul era prost condus, iar iesirile de urgenta nu erau corespunzatoare), aparenta coruptie (cladirea nu avea toate avizele necesare)"20.

La data de 1 noiembrie 2015, în Piata Universitatii din Bucuresti, 8000 de persoane au organizat un mars de comemorare a victimelor de la Colectiv si s-au alaturat apoi altor 2000 de persoane aflate la locul incidentului pentru a aduce un ultim omagiu celor decedati. La 3 noiembrie 2015, protestatarii au iesit din nou în Piata Universitatii, nemultumiti de declarative primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a anuntat ca nu are ce sa-si reproseze, deoarece clubul Colectiv functiona legal21. La protest au participat circa 25.000 de persoane care au cerut demisia lui Cristian Popescu Piedone, dar si a premierului Victor Ponta si a vicepremierului Gabriel Oprea.

Pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta împreuna cu Guvernul României, dar si primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat. Protestele au continuat si în urmatoarele zile în majoritatea oraselor din tara: Constanta, Timisoara, Cluj, Galati, Sibiu sau Iasi, dar si în diaspora: Paris, Londra, Roma, Madrid, Berlin sau New York. Mesajele strazii22 cer respect, corectitudine si protectie: "De ce suntem aici? Pentru ca pe 30 octombrie niste tineri au mers la un concert si nu s-au mai întorsc niciodata", "Din cauza unui sistem în care autorizatiile albe se dau pe bani negri", "Vrem sa avem cu totii imunitate la dezastre, nu sa aiba ei imunitate politica", "Vrem bunastare, nu manipulare". Ca urmare a miscarilor sociale ample, în România a fost investit un nou guvern, condus de tehnocrati.

Asa cum afirma cercetatorul Jesse Drew, social media poate fi, cu siguranta, un accelerator important de evenimente, dar simplele comunicari în retele nu pot rasturna guverne. Pentru ca revoltele sa aiba succès, oamenii trebuie sa iasa în strada23, ceea ce s-a si întâmplat în cazul de fata. Nivelul de constientizare a problemelor i-a scos pe români din casa si i-a fäcut activi, admitând cä numai prin implicarea lor pot aduce schimbari în societate.

Protestele de strada au fost numite de catre presa "Revolutia Colectiv"24 sau "Revolutia CTRL ALT DEL"25, aluzie la cerinta românilor de a reseta clasa política si sociala, dar si la generatia care a stârnit revoltele. Principalii actori ai protestului sunt tinerii, studenti sau proaspat angajati, ori someri care s-au aratat nemultumiti de felul în care functioneaza lucrurile în România si mai ales dezamagiti de clasa politica.

Concluzii

Prin incidentul de la Colectiv comunicarea în mediul online cunoaste cea mai mare nevoie de informatie de pâna acum. Interesul românilor în utilizarea retelelor sociale este mai mare în rândul tinerilor, dar se remarca o tendinta de crestere în rândul persoanelor de vârsta a treia. Facebook a reprezentat principala sursa de informatie pentru românii care au dorit sa afle în timp real amanunte despre tragedie si despre mobilizarile din jurul acestui incident, devenind organizator al centrelor de voluntariat, precum si motor al protestelor stradale. Incendiul de la Colectiv a însemnat pentru români deopotriva o constientizare a suferintei si o responsabilitate colectiva, prin preferinta directa pentru actiune, nu doar pentru observarea pasiva a evenimentelor.

Footnote

1În incinta Clubului Colectiv au decedat 26 de persoane, iar în zilele de dupa incendiu numarul mortilor a crescut la 64.

2 Louis Leung, "Effects of Motives for Internet Use, Aloneness, and Age Identity Gratifications on Online Social Behaviors and Social Support among Adolescents", în Robert Zheng, Jason Burrow-Sanchez, Clifford Drew (Eds.), Adolescent Online Social Communication and Behavior. Relationship Formation on the Internet, (Hershey, New York: Information Science Reference, 2010), 122

3 Leung, "Effects", 121.

4 Peter R. Scott, J. Mike Jacka, Auditing Social Media. A Governance and Risk Guide (Hoboken, New Jersey: Wiley, 2011), 5.

5 Paul Dobrescu, Ana Bârgaoanu, Mass Media si societatea (Bucuresti: SNSPA, 2001), 64.

6 David Kirkpatrick, The Facebook Effect (New York: Simon & Schuster, 2010), 7.

7 Kirkpatrick, The Facebook, 7.

8 Kirkpatrick, The Facebook, 15.

9 Jim Whiting, Online Communication and Social Networking (United States: Reference Point Press, 2012), 17.

10 Sorin Kosz, coordonator digi24.ro, în reportajul "Revolutia digitala", difuzat la emisiunea Bonton, pe postul Digi 24, în data de 8 noiembrie 2015.

11 http://www.facebrands.rO/demografice.html#evolutie, accesat la 1 februarie 2016.

12 http://www.facebrands.ro/demografice.html#varsta, accesat la 1 februarie 2016.

13 http://www.infoziare.ro/stire.read.php?newz_id=5379605, accesat la 1 februarie 2016.

14 Oana Botezatu, blogger, cu referire la mobilizarea pentru donarea de sânge în sprijinul victimelor de la Colectiv. http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stil+de+viata/BONTON +colectiv+Revolutia+digitala, accesat la 1 februarie 2016.

15 Andreea Vasile, blogger, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stil+de+viata/BONTON+colectiv+Revolutia+digi tala, accesat la 1 februarie 2016.

16 Valeriu Turcan, consultant politic https://www.facebook.com/hashtag/colectiv?source=feed_ text&story_id=1069048439792890, accesat la 28 ianuarie 2016.

17 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stil+de+viata/BONTON+colectiv+Revolutia+ digitala, accesat la 1 februarie 2016.

18 Whiting, Online Communication, 17.

19 http://www.ziare.com/stiri/incendiu-club-colectiv/the-guardian-nu-demisia-lui-ponta-e-sti rea-ci-cum-romanii-au-transformat-tristetea-si-frustrarea-in-solidaritate-1391881, accesat la 1 februarie 2016.

20 http://www.economist.com/news/europe/21678282-protests-about-deadly-nightclub-f ire-have-toppled-romanias-government-they-have-yet-change, Collective responsibility, 14 noiembrie 2015.

21 http://www.mediafax.ro/social/incendiul-din-colectiv-primarul-piedone-spune-ca-nu-are -ce-sa-si-reproseze-clubul-colectiv-functiona-legal-autorizatia-de-functionare-foto-14868966, Ana Maria Lazar: Incendiul Colectiv- Primarul Piedone spune ca nu are ce sa-si reproseze: Clubul Colectiv functiona legal, www.mediafax.ro, 31 octombrie 2015.

22 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/manifest-colectiv-mesajul-strazii-pentru-autoritati-im unitate-la-dezastre-nu-imunitatate-politica.html, Manifest colectiv. Mesajele "Strazii" pentru autoritati: Imunitate la dezastre, nu imunitate politica, stirileprotv.ro, 13 noiembrie 2015.

23 Jesse Drew, A Social History of Contemporary Democratic Media (New York and London: Routledge, 2013), 171.

24 Marian Sultanoiu: Revolutia Colectiv a desfiintat Victoria lui Ponta, www.gandul.info, 4 noiembrie 2015.

25 Denumire data de Euronews, pornind de la o pancarda tinuta în mana de catre o tanara iesita în strada: Protestul CTRL ALT DEL.

References

BIBLIOGRAFIE

DOBRESCU, Paul, BÂRGÂOANU, Ana, Mass Media si societatea, Bucuresti: SNSPA, 2001

DREW, Jesse, A Social History of Contemporary Democratic Media, New York and London: Routledge, 2013

KIRKPATRICK, David, The Facebook Effect, New York: Simon & Schuster, 2010

LEUNG, Louis, "Effects of Motives for Internet Use, Aloneness, and Age Identity Gratifications on Online Social Behaviors and Social Support among Adolescents", în Robert Zheng, Jason Burrow-Sanchez, Clifford Drew (Eds.), Adolescent Online Social Communication and Behavior. Relationship Formation on the Internet, Hershey, New York: Information Science Reference, 2010, 120-135

VOWE, Gerhard, HENN, Philipp (Eds.), Political Communication in the Online World. Theoretical Approaches and Research Designs, New York: Routledge, 2016

WHITING, Jim, Online Communication and Social Networking, United States: Reference Point Press, 2012.

Surse online

http://www.digi24.ro

http://www.economist.com

https://www.facebook.com

http://www.facebrands.ro

http://www.infoziare.ro

http://www.ziare.com

stirileprotv.ro

www.gandul.info

www.mediafax.ro