Content area
Full Text
1. Comunicarea publica - definitie, caracteristici, dite renta specifica a ei.
Între comunicare si comunitate putem vorbi despre o relatie existentiala, afirmatie intarita atât de considerable lui Aristotel despre om définit ca ,fiinta sociabila" (in Politica 1, 2), cât ci de evolutia etimologica a celor doua cuvinte, care au aceeasi radacina (ambele fac parte din familia lexicala a adjectivului "munis,-e,y). Nu putem vorbi despre o comunitate de indivizi, fara ca aceçtia sa comunice între ei. SJ eu cât legatura stabilita prin comunicare este mai puternica, eu atât sentimentul de apartenenta la acea comunitate va creçte. Altfel formulât, eu cât axa orizontala a comunicarii (comunitara) e mai profund corelata cu cea verticala (cuminecare, punere în común a celor doua coduri), cu atât sentimentul coeziunii, apartenentei la acea comunitate va creçte.
Caracterul social (relational) al comunicarii este o trasatura de baza a acesteia, ce se manifesta indiferent daca avem de-a face cu o scindare a eului interior în emitator si receptor, ca în cazul comunicarti intrapersonale, sau daca avem doi participanti la procesul comunicarti (ceea ce caracterizeaza comunicarea interpersonala), ori mai multi comunicatori (asa cum se întâmpla în cazul comunicarti de masa sau în cel al comunicarti publice).
Comunicarea publica, cea care face obiectul studiului de fata, are un puternic carácter social, în consonante cu cele precizate mai sus, si este - dupa Pierre Zemor - o comunicare formala care nu are ambitia sa ocupe câmpul total al comunicarti naturale ce se realizeaza pe un teritoriu.
Definitia oferita de cercetatoral francez este urmatoarea: "comunicarea publica este comunicarea formala, care tinde catre schimbul ci împartaçirea de informatii de utilitate publica ci spre mentinerea liantului social, a caror responsabilitate revine institutiilor publice" (P. Zemor, 2003, p. 27). In acelasi sens, Bernard Miege reliefeaza faptiri ca, trebuie sa facem distinetie între comunicarea publica ?i cea politica. Prima dintre ele tine de relatiile administrate - administrati prin care se cauta imbunatatirea contactului ci promovarea ideii comunitatii locale. Astfel, prin definitie, aceasta trebuie sa raspunda la nevoia de transparentizare a administratiilor, si are ca scop parra categorii de fapte, si anume: moderaizarea funetionarii administratiilor, schimbari de comportament Ia nivelul celor administra|i, crearea unei imagini moderne a administratiei, obtinerea adeziunii conçtiente a cetatenilor fata de proiectele administratiilor. Comunicarea municipala trebuie sa se îndrepte...