Ceausescu si sindicatul Solidaritatea

Abstract

On 21 of August 1989, when Tadeusz Mazowiecki - one of the leader of the "Solidarity" trade union (Solidarnosc) - was appointed to lead the Government, Poland made an important step in falling out the totalitarianism. This event wired the leaders form the Communist Block, who were witnessing how the power get out of their hands. Nicolae Ceausescu, considered the last conservative leader form Eastern Europe, got wise to the news from Poland. He called an emergency meeting of the Political Executive Committee of Romanian Communist Party in order to blame the "involvement" of "American imperialists" in domestic policy of the Government from Warsaw. He was also angry to Polish comrades who did not succeed to pull down the influence of Solidarnosc during the last ten years. Ceausescu called in the action the states bellow the Iron Curtain in order to defend the socialism in Poland.

Headnote

Abstract

On 21 of August 1989, when Tadeusz Mazowiecki - one of the leader of the "Solidarity" trade union (Solidarnosc) - was appointed to lead the Government, Poland made an important step in falling out the totalitarianism. This event wired the leaders form the Communist Block, who were witnessing how the power get out of their hands. Nicolae Ceausescu, considered the last conservative leader form Eastern Europe, got wise to the news from Poland. He called an emergency meeting of the Political Executive Committee of Romanian Communist Party in order to blame the "involvement" of "American imperialists" in domestic policy of the Government from Warsaw. He was also angry to Polish comrades who did not succeed to pull down the influence of Solidarnosc during the last ten years. Ceausescu called in the action the states bellow the Iron Curtain in order to defend the socialism in Poland.

Keywords

"Solidarity" trade union (Solidarnosc); Poland; Opposition against communism; Fall of communism in Europe; Nicolae Ceausescu

Pefacerile democratice din Polonia i-au stricat lui -L Ceausescu särbätoarea national de 23 august 1989. "Solidaritatea" castigase la 4 iunie primele alegeri libere din lumea comunista, iar Wojciech Jaruzelski1 în loe sä "aefioneze ferm", cum çi-ar fi dorit liderul román, invitase sindicatul sä desemneze primul ministru. L-a numitîn aceastâ funefie pe unul dintre cei mai vocali critici ai regimului, Tadeusz Mazowiecki.

Ceausescu s-a înfuriat si speriat totodatä din cauza "evenimentelor antisocialiste" de la Varçovia. A convocat de urgenfä çedinfa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partid ul ui Comunist Román chiar în ziua desemnärii lui Mazowiecki, ocazie pentru a-$i prezenta "viziunea" despre "vara polonezä". Prezentäm ín continuare un extras din stenograma sedinfei:

Nicolae Ceausescu: Tovarâçi, cred cä cunoaçtefi cu to^ii evenitríentele din Polonia, faptul cä reprezentantul care fusese însârcinat cu formarea guvernului $i-a prezentat demisia, care a fost acceptatä, si a fost însârcinat sä formeze guvernul unul din conducätorii "Solidaritä^ii", care este cunoscut ca antisocialist, în stränsä legäturä cu cercurile impérialiste reaccionare.

în legäturä cu aceasta, ne-am sfätuit cu câfiva tovarä$i $i am adresat un mesaj conducerü sovietice, apoi câte un mesaj tuturor färilor socialiste. Am primitçi o informare în legäturä cu pozifia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez în problema formärii noului guvern $i a situafiei politice actúale. Orientarea polonezilor este în acord cu Uniunea Sovieticä $i cred cä se poate spune chiar mai mult, adicä este chiar la sfaturile Uniunii Sovietice.

însâ, dupä pärerea mea, sfaturile sunt gre$ite, nu corespund intereselor Poloniei, nu corespund cauzei socialismului în Polonia, pentru cä ele deschid calea "Solidarität" care este, asa cum s-a demonstrat în deceniul acesta, o agenturä a imperialismului sträin, în primul rând a Statelor Unite ale Americii.

Afi auzitacum care este $i pozifia Partidului Muncitoresc Unit Polonez care, într-un anumit sens este ceva, pare-se, mai fermä.

De$i noi nu cunoaçtem întru totul situafia, consideräm cä lucrurile sunt toarte grave. în orice caz, Partidul Muncitoresc Unit Polonez se pronunfä pentru a-$i menfine rolul important în viata politicé. Sigur, este greu sä spunem cum vor évolua lucrurile.

Cred cä räspunsul pe care îl däm sovieticilor, în aceste condifü, este toarte bun, iar ei, dacä vor înfelege, pot sä determine ca, conducerea partidului Muncitoresc Unit Polonez sä ia o pozifie mai fermä. Cred însâ cä ei se asociazä la pärerea sovieticilor, ca sä determine acceptarea "Solidarität".

în fond, acum discutäm între noi.

Sunt 50 de ani de când au împârfit Polonia cu Germania $i acum se pare cä existé un acord cu SUA pe spatele Poloniei, ori sâ-çi asigure problemele eu SUA pe spatele Poloniei.

Noi nu trebuie sä admitem acest lucru si trebuie sä aefionäm.

în general, deocamdatä, tot ce discutäm acum sunt problème strict interne de partid. Nu se publicä nimic.

însâ noi trebuie sä aefionäm.

Poate sä ne gândim si sä ne adresäm din nou, chiar astäzi, conducerü Partidului Muncitoresc Unit Polonez. în orice caz, pozifia lor este ceva mai clarä $i, dacä vor vedea cä gäsesc $i un anumit sprijin, färä îndoialâ vor fi încurajafi sä aefioneze.

Sigur, problema nu este dacä vor primi sau nu reprezentanfi ai "Solidarität" în guvern, dar predarea conducerü guvernului cätre conducerea "Solidarität" este gravä. Primirea în guvern ai unor reprezentanfi ai "Solidarität" se poate soluciona, dar, dupä mine, predarea este gravä. De altfei, ei publicä cele douä format care $i-au schimbat pozifiile toemai datoritä Uniunii Sovietice $i, desigur, presiunile americanilor $i färilor occidentale.

Eu am de gând ca, dupä amiazä, sä mä refer la problemele acestea.

Am deja o referire eu privire la începutul räzboiului acum 50 de ani, la împârfirea Poloniei si la ajutorul pe care l-a dat România $i care, de altfel, a fost singurul ajutor. Mä refer la faptul cä fahle occidentale nu $i-au respectât angajamentul si România a acordat întregul säu ajutor. Am spusîn cuvântare cä România a fost singurul stat care a acordat ajutor $i aceasta este realitatea.

Dupä aceea, mä gändesc sä adaug cä, în situafia grea care s-a créât, ne exprimäm deplinä solidaritate cu partidul $i cu poporul polonez si îi uräm ca, în deplinä unitate, sä depä$eascä aceastä situafie $i îi uräm deplinä solidaritate.

(Arhivele Nationale aie României, Serviciul Arhive Nationale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al Partidului Comunist Román - Sectia Cancelarie, dos. nr. 57/1989)

"Evenimentele" din Polonia se succedaserä ca un vis urát pentru Ceaucescu. El avertizase ínca din 1980 cä un sindicatjiber într-o tat din Europa de Est nu putea aduce decât deservicii comunismului.în ajunul särbätorii nationale, la 22 august 1980, convocase de urgent çedinfa CPEx pentru a discuta "provocadle antisocialiste" din tara prietenä. La acea vreme tocmai se näscuse "Solidaritatea", iar liderul román nu-$i putea închipui cum s-a putut întâmpla asa ceva. A acuzat "lipsa de combativitate" a tovarâçilor de la Varçovia, care permiseserä unor "elemente periferice" sä preia conducerea fabricilor $i sä instaleze "spiritul grevist".

"Analistul" Ceaucescu identificase $i cauza "tulburärilor": atmosfera de liberalism din societatea polonezä. Partidul í$i pierduse caracterul de clasä, majoritatea membrilor nefiind muncitori. Nici mâcarîn structurile de conducere nu-çi gäsea locul clasa producätoare. în plus, organele Ministerului de Interne erau prea blande cu fortele "antisocialiste". în primul rând, Biserica catolicä avea influent prea mare asupra popula^iei. Pe de altâ parte, emigrant erau insuficient controlafi informativ atunci când reveneau în patrie pentru concedii de odihnä sau în vizitä la rude. Incitaserà populafia la révolté contra ordinii sociale, acuza secretarul general al PCR. în plus, polonezii aveau propriile nemulfumiri legate de independent färii lor, unde sta^ionau încâ trupe sovietice. Erau grav räni^i în orgoliu2.

Un partid prea slab

îngrijorafi de ascensiunea sindicatului "Solidaritatea", secretarii generali ai partidelor comuniste din \ar\\e membre ale Organiza'Çiei Tratatului de la Varçovia s-au reunit pentru discufii la Moscova, pe 5 decembrie 1980. Tofi participant au cäzut de acord cä o intervenue în fort ar fi fost cea mai eficientä solufie. însâ cine se încumeta sä o facâ? Leonid Brejnev a déclarai cä nu mai dorea asa ceva. "Balsoi tankist" din august 1968 se temea la senectute de o solufie care i-ar fi compromis pe veci memoria. Concluzia a fost cä polonezii trebuiau sä-$i rezolve singuri problemele. întâi pe cale pasnicä, prin dialog, iar în caz de esec, prin utilizarea "organelor de stat"3.

Ceausescu nu a insistât pe solufia represiunii, de$i n-a respins-o, ca ultimä variantâ.în opinia sa, Polonia ajunsese la o "rupturä" Íntre partid $i clasa muncitoare. Propunea "lärgirea democrafiei socialiste", prin crearea unor consilii ale oamenilor muncii, care sä participe la conducerea economiei. Invoca marea sa "inovafie" în privinfa doctrinei socialiste, pringare ar fi reuçit sä-i facä pe muncitori "adevärat stâpâni" ai bunurilor poporului. în acestfel, "Solidaritatea" nu mai putea pretinde grija pentru soarta fabricilor $i uzinelor deoarece muncitorii organizafi de partid participau liber la "autoconducerea" unitäfilor economice. De fapt, nimeni nu a luat vreodatä în serios "democracia muncitoreascä" a lui Ceaucescu.

Dupä sedinfa furtunoasä de la Moscova din 5 decembrie 1980 polonezii au încercat sä dea un semnal de "fermitate", desemnând la conducerea guvernului un general, în februarie 1981. Wojciech Jaruzelski era singurul militar de carierä care conducea un stat comunist. Dar rezultatele întârziau... Lunä de lunä, "Solidaritatea" anunfa cresterea numärului de membri. Recrutaserä adepfi chiarîn rândul personalului militar!

Secretarul general al PCR era foarte nemulfumit de bâlbâielile tovarâçilor de la Varçovia. Nu s-a sfiitsâ-çi arate indignarea chiarîn prezenfa ministrului polonez de Externe, Józef Czyrek, aflat în vizitâ oficiala la Bucureçti, la începutul I unii iunie 1981. Ceauçescu considera cä liderii PMUP nu-i ascultaserä sfaturile privind refacerea legäturii dintre clasa muncitoare $i partid. Din câte aflase, la congresul comuniçtMor polonezi, programat în aceiaçi lunâ, din 300 delegafi, doar 80 erau muncitork

L-a împiedicat Ceausescu pe Brejnev sä invadeze Polonia?

Sovieticii deveneau ei iritati de modul în care polonezii gestionau problema "Solidaritätii". Succesul sindicatului alimenta declarable acide ale americanilor. Noul preçedinte Ronald Reagan afirmase cä dupä ce träise präbu$irea nazismului spera sä mai prindä si sfârçitul comunismului.

La 5 iunie 1981, Comitetul Central al PCUS a trimis cätre tóate "partidele fräte$ti" o scrisoare extrem de durä, în care-i acuza pe tovarä$ii polonezi de incapacitate. Brejnev ajunsese la capätul räbdärii. Le sugera liderilor de la Varçovia cä aveau armatä, Securitate etc. pentru a reduce la täcere "Solidaritatea".

Ameninfärile n-au avut efect. Congresul PMUP din iunie 1981 a fost un veritabil e$ec. Reales în fruntea partidului, Stanislaw Kania se temea în continuare sä intervinä în forfä. în septembre 1981, "Solidaritatea" $i-a organizat propriul congres, desemnându-l preçedinte pe "turbulentul" electrician Lech Walçsa. Probabil la presiunea sovieticilor, pe 18 octombrie 1981 secretarul general al PMUP a fost schimbat cu prim-ministrul Jaruzelski. De$i avea origine aristocraticé, generalul fusese educatîn Uniunea Sovieticä, fiind considérât un om al Moscovei.

în iarnä, evenimentele s-au précipitât. Liderii "Solidaritätii" $i-au dat întâlnire la Gdansk pentru finalul anului, fiind suspecta^ cä vorîncerca o loviturä de stat. în regim de urgenfâ, sovieticii au convocat pe 3 decembrie la Moscova Comitetul miniçtrilor apärärii din tärile participante la Tratatul de la Varçovia. Reprezentatul sovietic a dorit sä introducá în comunicatul final un pasaj despre "îngrijorarea în legäturä cu situatia din República Populará Polonä". Informât de Constantin Olteanu, ministru Apärärii, Ceauçescu a convocat çedinfa CPEx pentru a respinge aceastä initiativä. Ce treabâ aveau militarii cu o problemä politicä? Doreau oare sovieticii o justificare pentru invadarea Poloniei?

Ca urmare a indicatülor primite de acasâ, Constantin Olteanu a refuzat sâ-$i punä semnätura pe comunicatul final. Vâzându-i fronda, colegul maghiar s-a codit $i el, motivând necesitatea consultärilor cu tovarâçii de la Budapesta. Ulterior s-a declançat un mic scandal deoarece reprezentantul Ungariei amintise consecinfele invaziei sovietice din 1956: mii de morti $i rániti5. Ceauçescu avea cam aceia$i pärere. Dacá trupele Tratatului de la Varsovia lansau ocupaba, poporul polonez s-ar fi apärat. Operafiunea sfârçea cu un mäcel de mari proporÇü, care compromitea definitiv "lumea socialistä" pe plan international6.

O duminicä fierbinte în toiul iernii: stare de räzboi în Polonia

în dimineata zilei de 13 decembrie 1981, într-o duminicä, membrii CPEx au fost chemati de urgenfä la sediul Comitetului Central. Pentru început s-a dat citire comunicatului Agentiei France Presse, care anunfa cä în Polonia se decretase starea de räzboi. La ora localä $ase, vocea "tristä" a gen. Wojciech Jaruzelski a întrerupt programul radioului de stat pentru a anunta noile mäsuri exceptionale. Sediul din Varsovia al "Solidaritätii" fusese ocupat, iar mai multi lideri ai sindicatului au ajuns în arest. Nu doar opozantii au cäzut victime. Au fost ridicati de acasä fostul secretar general al PMUP, Edward Gierek, precum si fostul prim-ministru, Piotr Jaroszewicz. Aceçtia conduseserä Polonia în perioada 1970-1980. Jaruzelski a cerut polonezilor "sä nu fie värsatä nici o picäturä de sänge", iar comunitätii internationale "întelegere", deoarece "actiunea nu amenintä pe nimeni".

Ceaucescu s-a ferit sä ia imédiat pozitie fatä de evenimente. Mai întâi acepta sä vadä "cum vor évolua lucrurile". Era tare nemultumit de ce se întâmpla în Polonia pe linie de partid: "Cred cä e o räfuialä politicä între ei. Le e teamä de organizarea partidului, de asta au arestat activiçti vechi". în opinia sa, açteptaserâ prea mult pänä sä apeleze la solutia militará: "E räu cä s-a întâmplat acum. Trebuiau sä facä ordine în 1980, în varä".

Secretarul general al PCR era totuçi rezervat privind eficienta solutiei militare. Noul regim trebuia mai degrabä sä recapete încrederea clasei muncitoare în partid. Jaruzelski va pune ordine în societate, spunea Ceaucescu. Dar färä "actiuni politico-educative" nu va face nimic pentru consolidarea socialismului: "Cea mai mare parte a activului era de acord cu «Solidaritatea». Sunt problème de fond pe care societatea polonezä nu le-a rezolvat. Biserica catolicé le foloseçte împotriva partidului. De fapt, partidul nu reprezintâ Polonia, ci Biserica. Au neglijat sentimentul national al polonezilor, care e foarte puternic, dar în schimb a fost exploatat de biserica catolicé. Tóate problemele privind independenfa nafionalä sä fie problemele partidului, ale politicii statului"7.

Concluzii

în 1989, Ceausescu ajunsese cel mai conservator, $i cel mai izolat totodatä, dintre liderii comuniçti europeni. Atitudinea lui în "criza polonezä" reprezintâ un indicator semnificativ al pozifiei fafä de prefacerile democratice est-europene din anii '80. Gândea în paradigmele comunismului primar, acuzându-i chiar pe sovietici cä abandonaserä idealurile leninismului. Refuzând sä accepte cäderea Cortinei de Fier, s-a tinut cu dinfii de putere. Dintre toti secretarii generali ai "partidelor frâteçti", el a sfârçit cel mai tragic, câzând sub tirul gloanfelor în ziua de Crâciun a anului 1989.

Footnote

1 Generalul Wojciech Jaruzelski conducea Polonia din 1981, timp în care încercase färä succès sä opreascä ascensiunea "Solidaritätii".

Footnote

2 Arhivele Nationale ale Românlel, Servlclul Arhlve Nationale Istorlce Centrale, Fond Comltetul Central al Partldulul Comunist Román (în continuare CC al PCR) - Sectla Cancelarle, dos. nr. 71/1980, f. 3.

3 Comltetul Central al Partldulul Comunist Román..., f.3.-

Footnote

4 Fond CC al PCR - Sectia Relatii Externe, dos. nr. 135/1981, f. 12-13;, dos. nr. 138/1981, f. 16-20.

5 Fond CC al PCR - Sectia Cancelarie, dos. nr. 96/1981, f. 2-3; dos. nr. 101/1981, f. 2-7.

6 Fond CC al PCR - Relatii Externe, dos. nr. 138/1981, f. 16-20.

Footnote

7 Fond CC al PCR - Sectia Cancelarie, dos. nr. 101/1981, f. 2-7.

References

BIBLIOGRAFIE

Arhivele Nationale ale României, Serviciul Arhive Nationale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al Partidului Comunist Román - Sectia Cancelarie, dos. nr. 71/1980, dos. nr. 96/1981, dos. nr. 101/1981, dos. nr. 57/1989.

Arhivele Nationale ale României, Serviciul Arhive Nationale Istorice Centrale, Fond Comitetul Central al Partidului Comunist Román - Sectia Relatii Externe, dos. nr. 135/1981, dos. nr. 138/1981.