Catagrafiile Vistieriei Moldovei - surse documentare pentru etimologiile toponimelor personale (II) 1

Abstract

The establishing of the "absolute" etymology of anthroponomical (personal) place names requires either field research for recent names or investigation of old documents containing information on previous owners. The fiscal censuses or inventories (Catagrafii) compiled by the Treasury of Moldova in the first part of the nineteenth century preserve the landowners and taxpayers (or non taxpayers) thus offering etymological solutions for some village names formed at that time or in the twentieth century. Based on the volumes containing lists of these censuses we clarified the etymologies of some village names (Balercari, Borsani, Bostanesti, Dariesti, Davidoaia, Gainarii, Novacesti, Strateni, Tuta, Ungureni, Ursaresti, Vetresti).

Headnote

Key-words: anthroponyms, etymologies, fiscal censuses, place names

Pentru identificarea originii toponimelor personale2, ideal este sa se depaseasca faza "etimologiilor de birou", prin care se indica doar antroponimul inclus în denumirea locului, si sa fie identificata chiar persoana care sta la originea toponimului3, prin consultarea documentelor de arhiva (inedite sau publicate) sau, în cazul toponimelor mai recente, prin efectuarea de anchete la fata locului4.

Un aport documentar semnificativ pentru identificarea etimologiilor unor nume de sate moldovenesti aparute în secolul al XIX-lea sau al XX-lea ori a unor toponime minore îl au Catagrafiile Vistieriei Moldovei, recensaminte fiscale al caror scop era cunoasterea resurselor umane si materiale, prin înregistrarea nominala a populatiei, platitoare sau nu de bir, si a proprietarilor de mosii. Parcurgerea unora dintre aceste documente, pastrate la Arhivele Nationale din Iasi, este acum facilitata, gratie initiativei cercetatorilor Mircea Ciubotaru si Silviu Vacaru. Acestia, constienti de valoarea unor astfel de recensaminte pentru istoria demografica, economica si sociala, dar si pentru onomastica româneasca, au reusit, cu ajutorul unor entuziasti voluntari, sa editeze (si deci sa puna la dispozitia publicului interesat) catagrafii ale tinuturilor Roman (pentru anii 1820, 1832 si un supliment privind situatia în Târgul Romanului la 1831), Iasi (1820), Cârligatura (1820), Bacau (1820), Hârlau (1820), Herta (1820), Botosani (1820) si Putna (1820).

Aratam în prima parte a acestui studiu ca, deoarece numele unor persoane recenzate în aceste catagrafii s-a transferat la unele terenuri, mosii sau sate ai caror proprietari erau acestia, consultarea documentelor mentionate poate clarifica etimologia unor denumiri de asezari înfiintate în secolele al XIX-lea si al XX-lea (Buruienestii, Frunzenii, Ratesul Carp, Branul, Sprânceana, Muntenii, Cioranii, Calcâiul, Ciorneiul, Cujba, Stiubeienii, Pantirii, Mahalaua Ticau) ori a unor toponime minore (Moara Negrii, Iazul Meicii, Dealul Darânga, În Cotul Mârzei etc.).

Prezentam, în aceasta a doua parte a studiului, alte câteva propuneri etimologice realizate cu ajutorul acestor atât de importante catagrafii.

Satul Ursaresti din judetul Iasi s-a desprins din satul vecin Iugani; initial, spre sfârsitul secolului al XVIII-lea, era înregistrat în documente oficiale sub numele Iugani; ulterior a avut loc o diferentiere denominativa - Iuganii din Vale (denumire data spre a fi deosebit, în functie de amplasare, de celalalt sat, numit Iuganii din Deal) - si abia în 1873 este atestata actuala denumire, Ursarestii5. Explicatia pentru acest oiconim o gasim în catagrafia de la 1820, unde în dreptul satului Iuganii din Vale sunt înregistrate 13 persoane cu numele de familie Ursarescul (CAT. VIST. I1: 153-154), deci toponimul s-a format de la un nume de familie la plural.

În legatura cu originea oiconimului Davidoaia, sat din comuna Vorniceni, Botosani, gasim în catagrafia din 1820 pentru tinutul Botosani o "Oda(i)e lui David, arman", pe mosia Vladeni (CAT. VIST. VII1: 28). Deducem ca probabil mosia si satul Davidoaia, atestate la 1858, respectiv la 1871, se vor fi numit ori dupa acestui armean, prin derivare cu sufixul -oaia (folosit pentru a desemna mosia), ori dupa numele vaduvei acestuia, Davidoaia. Familia lui David trebuie sa fi avut proprietati pentru o perioada mai mare de timp, pentru ca la 1873 este mentionat Davidel ca proprietar al unei parti a aceleiasi mosii Vladeni, aflata la sud de actualul sat Davidoaia (Gorovei 1945: 95). Un deal de lânga acest sat si un afluent al râului Jijia care curge pe lânga acest deal au preluat, de asemenea, antroponimul: Dealul Davidoaiei si Valea Davidoaia (ATLAS MOLD.).

Tuta este o localitate întemeiata probabil la începutul secolului al XIX-lea, prima sa mentiune documentara fiind la 8 octombrie 1823, într-o marturie a locuitorilor din Târgul Trotus si a locuitorilor "de peste vale din sat Tuta" (CAT. BAC.: 104). Însa înaintea satului este atestat pârâul "Tutzi"6, în harta din 1790 a lui Hora von Otzellovitz. Acest curs de apa a fost numit probabil dupa o persoana care locuia ori avea pamânt pe unde trecea acest pârâu. În sprijinul etimologiei personale a acestui toponim vine o informatie din catagrafia tinutului Bacau pentru anul 1820, unde îl gasim pe "Toader sin Ionit(a) Tutu" înregistrat printre "Laturasii ot Târgu Ocnii si sat Bratestii" (CAT. VIST. IV1: 409). Consideram ca acest Tutu poate fi un urmas al celui dupa numele caruia s-a format hidronimul aflat în discutie. Satul care s-a constituit prin asezarea pe valea acestui pârâu a unui grup venit din Transilvania7 a preluat numele. Câmpul toponimic care s -a format aici contine si denumirile Moara Tutu (situata pe Trotus, cf. ATLAS MOLD.) si Dealul Tutei, aflat la sud de sat.

Catagrafia tinutului Putna de la 1820 ne ajuta sa observam ca la originea mai multor oiconime din aceasta zona stau nume de familie colective în functie toponimica, dupa cum se poate observa în cele ce urmeaza.

Denumirea catunului Balercari, aflat în componenta satului Miera din judetul Vrancea (cf. NALR-DATE: 387), poate fi explicata datorita unei informatii cuprinse în catagrafia de la 1820 pentru tinutul Putna, care surprinde prezenta între birnicii satului Miera a lui Trifan Balerca, Apostol Balerca, Vasâlache Balerca ( CAT. VIST. VIII1: 84), Neagul Balerca si Ioan Unches Balerca (CAT. VIST. VIII1: 85). Urmasi ai acestora mai sunt si astazi în acest sat. Asadar, etimologia acestui oiconim este numele de familie Balerca derivat cu sufixul colectiv -ari.

Novacesti, parte a satului Paunesti din Vrancea este format de la numele de familie Novac, frecvent întâlnit aici, derivat cu un alt sufix colectiv: -esti. Familii Novac sunt mentionate în dreptul satului Paunesti înca din Catagrafia de la 1820 a tinutului Putna: "Dumitru Novac ot Paunesti, la o cruce cu Iordachi", "Simion Novac ot la o cruce cu Neculai", "Iordachi Novac ot la o cruce cu Dumitru", "Neculaiu Novac ot la o cruce cu Simeon" (CAT. VIST. VIII1: 408). Dealul pe care se afla situata acea parte de sat se numeste Dealul Novac (ATLAS MOLD.) sau Dealul Novacesti (cf. NALR-DATE, 381 si ancheta toponimica). Si numele altei parti a satului Paunesti, Bostanesti, s-a format prin acelasi procedeu derivativ, de la numele de familie Bostan, atestat tot înca din catagrafia de la 1820, în dreptul satului Paunesti: Ionascu Bostan (CAT. VIST. VIII1: 307), Ionita Bostan, Gheorghie Bostan, Tanas(e) Bostan si, Neculai sin Bostan (CAT. VIST. VIII1: 308). Prin polarizare, numele catunului, odinioara sat, s-a extins si asupra unui deal, Dealul Bostanesti. Mentionam ca astazi mai locuiesc multe familii Bostan în acest sat.

Satele vrâncene Vetresti si Herastrau (sau Ferastrau) au o istorie administrativa comuna, aparând în acte oficiale când contopite sub unul din nume le lor ori sub compusul Vetresti-Ferastrau, când separate. Oiconimul Vetresti, atestat pentru prima data la 1809 (cf. TTRM I2: 1298), s-a format de la antroponimul Vatra si sufixul colectiv -esti. Mai multe persoane cu acest nume de familie apar în catagrafia Putnei de la 1820 în dreptul satului Herasau, adica Ferastrau: Ioan Vatra, Necula Vatra, Dumitru Vatra (CAT. VIST. VIII1: 172), dar si Irina Vetroai (CAT. VIST. VIII1: 173). Tot în dreptul acestui acest sat sunt înregistrati la 1820 mai multi liuzi numiti si Ungurean: Dan Ungurean, Toader "ma Ungurean" (CAT. VIST. VIII1: 172), Costandin Ungurean, Toader Ungurean, Petre Ungurean (p. 173); de la numele de familie Ungurean la plural s-a format oiconimul Ungureni, atestat pentru prima data în documente la 1865, când apartinea din punct de vedere administrativ de comuna Ferastraul (cf. TTRM I2: 1248). Ancheta toponimica pe teren ne-a confirmat ca si astazi mai sunt familii numite Vatra si Ungurean în aceste sate.

Denumirea fostului sat Dariesti, consemnat documentar la 1869 si inclus ulterior în satul mai sus mentionat Ungureni (TTRM I1: 342) îsi gaseste explicatia în aceleasi pagini, unde sunt recenzate trei persoane cu nume de familie Darie: Craciun Darie, Neculai Darie, Costandin Darie (CAT. VIST. VIII1: 173). Asadar, de la acest nume de familie, prin sufixare cu -esti, s-a format oiconimul Dariesti.

Localitatea Gainarii, mentionata mai întâi, la 1837 (Sava ), ca Secaturile Gainarilor (aflate lânga Secaturile Nistorestilor), primeste ulterior, în 1964, când are loc un proces de cosmetizare a unor oiconime deranjante pentru oficalitati, un alt nume - Fagetul. Totusi, daca s-ar fi facut o documentare serioasa privind originea acestei denumiri, poate ca s-ar fi putut evita schimbarea titulaturii, pentru ca oiconimul nu are nicio legatura cu sensul "hot de gaini" sau "hot de lucruri marunte" al substantivului gainari, ci este motivat de prezenta aici a mai multor familii Gaina, unele mentionate chiar în catagrafia de la 1820: Stoica Gaina, Radul Gaina, Ivan Gaina (CAT. VIST. VIII1: 174), Radul Gaina (CAT. VIST. VIII1: 175), liuzi si birnici de pe mosia satului Nistoresti, unde s-a format ulterior satul Gainari. Într-un document anterior, de la 1808, sunt mentionati Vasile Gaina si Radu Gaina din Nistoresti, care au fugit în satul Rosca din Muntenia (Sava 1931: 60).

Prezenta pe mosiile Nerejul si Paltinul a liuzilor Savva Bors (CAT. VIST. VIII1: 182) si Stefan Bors (CAT. VIST. VIII1: 183) indica formarea de la numele de familie Bors si sufixul colectiv -ari a oiconimului Borsani, desemnând un fost sat la nord de localitatea Paltinul (judetul Vrancea); în aceste conditii, consideram ca forma Borsarul atestata la 1869-1873 este de fapt una corupta.

Începuturile satului Strateni din comuna Dersca, judetul Botosani se întrevad, consideram noi, tot la 1820, când apar atestati Ion Strateanu si Grigori a Stratoa(i)e în catagrafia tinutului Botosani, în dreptul satului Lozna (CAT. VIST. VII1: 119)8. Nu este exclus ca acestia sa fie urmasi ai unui Stratul din Dorohoi, mentionat ca martor hotarnic la 1620 (DIR, A, XVII-IV, 493 si 506).

Documente bogate în "informatii care intereseaz? istoria vietii materiale (civilizatie, comert, bunuri) si sociale (mentiunea proprietarilor, a rangurilor boieresti etc.)"9, Catagrafiile Vistieriei Moldovei se dovedesc a fi extrem de importante pentru identificarea unor etimologii toponimice, pentru obtinerea unor prime atestari privind câteva denumiri de sate sau pentru recuperarea unor variante ale acestor denumiri. Se poate astfel urmari formarea unor oiconime de la numele unor localnici ori fosti proprietari de terenuri prin derivare cu sufixe colective ori motionale, de la antroponime în functie toponimica absoluta sau de la numele de familie la plural.

Sidebar

Catagrafiile Vistieriei Moldovei - Documentary Sources for the Etymologies of Personal Place Names (II)

The establishing of the "absolute" etymology of anthroponomical (personal) place names requires either field research for recent names or investigation of old documents containing information on previous owners. The fiscal censuses or inventories (Catagrafii) compiled by the Treasury of Moldova in the first part of the nineteenth century preserve the landowners and taxpayers (or non taxpayers) thus offering etymological solutions for some village names formed at that time or in the twentieth century. Based on the volumes containing lists of these censuses we clarified the etymologies of some village names (Balercari, Borsani, Bostanesti, Dariesti, Davidoaia, Gainarii, Novacesti, Strateni, Tuta, Ungureni, Ursaresti, Vetresti).

Footnote

1 Textul de fata este continuarea studiului "Catagrafiile Vistieriei Moldovei", surse documentare pentru etimologiile toponimelor personale (I), publicat în "Analele stiintifice ale Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi", Sectiunea III e, Lingvistica, tomul LX, 2014, p. 41-50.

2 Am pastrat distinctia facuta de Petar Skok - toponimie personala, formata de la nume de persoana, vs. toponimie descriptiva, formata de la apelative.

3 "E t i m o l o g i a unui toponim nu se reduce la descoperirea unei baze antroponimice sau lexicale, ci trebuie sa justifice un raport între semnul lingvistic si obiectul (socio-)geografic" (Moldovanu 2014: VII).

4 Plecând de la ideea ca "Etimologia stabileste originea toponimului primar, modul formarii lui si gradul de motivare", Mircea Ciubotaru arata ca, în cazul toponimelor personale, trebuie urmarita, "prin insistente cercetari de arhiva, chiar identificarea persoanelor în cauza, pentru realizarea unei etimologii absolute" (Ciubotaru 2001: 25).

5 Cf. TTRM I2, p. 1254.

6 Varianta Pereu Tutzi reda, asa cum a perceput redactorul hartii, forma de genitiv pe care a auzit -o la localnici. Mai târziu, este mentionat cu forma Pârâul Tutii (ATLAS MOLD., în 1892) sau Râpa Tutana (Racovita 1895: 570). Astazi localnicii îi spun Pârâul Ursuluca, denumire destul de noua, deoarece nu am gasit-o mentionata mai devreme de mijlocul secolului al XX-lea.

7 Din Dictionarul Ortensiei Racovita aflam ca în Tuta erau, la finele secolului al XIX -lea, "capi de familie 73, toti unguri, suflete 371" (Racovita 1895: 570).

8 De-a lungul timpului, în satul Lozna va fi inclusa oficial de câteva ori localitatea Strateni.

9 CAT. VIST. I1, VII.

References

Bibliografie

Ciubotaru 2001: Mircea Ciubotaru, Oronimia si hidronimia din bazinul superior al Bârladului, Iasi, Editura Demiurg.

Gorovei 1945: Artur Gorovei, Monografia orasului Folticeni, [f.l.].

Moldovanu 2014: Dragos Moldovanu, Introducere la Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol. II, Mic dictionar toponimic al Moldovei (structural si etimologic), partea 1, Toponime personale, coordonator Dragos Moldovanu, autori Daniela Butnaru, Dinu Moscal, Ana-Maria Prisacaru, Vlad Cojocaru, Iasi, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza".

Otzelowitz 1790: Hora von Otzelowitz, Brouillon oder original Aufnahm der fünf moldauischen Districten, nemlich des Sutschawaer, Roman, Niamtz, Bakeu und Puttnaer Bezirkes.

Racovita 1895: Ortensia Racovita, Dictionar geografic al judetului Bacau, Bucuresti, Stabilimentul grafic I.V. Socec.

Sava 1931: Aurel V. Sava, Documente putnene, II, Chisinau.

ATLAS MOLD.: Institutul Geografic al Armatei, Atlasul Moldovei (sc. 1:50000), Bucuresti, 1892-1898.

CAT. VIST. I1: Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), I. Tinutul Romanului, Partea 1 (1820), volum editat de Lucian-Valeriu Lefter si Silviu Vacaru, cu o Introducere de Mircea Ciubotaru, Iasi, Editura StudIS, 2008.

CAT. VIST. IV1: Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), IV. Tinutul Bacau, Partea 1 (1820), volum editat de Mircea Ciubotaru, Sorin Grigoruta si Silviu Vacaru, cu o Introducere de Mircea Ciubotaru, Iasi, Casa Editoriala Demiurg Plus, 2013.

CAT. VIST. VII1: = Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), I. Tinutul Botosani, Partea 1 (1820), volum editat de Mircea Ciubotaru, Sorin Grigoruta si Silviu Vacaru, cu o Introducere de Mircea Ciubotaru, Iasi, Editura Demiurg Plus, 2014.

CAT. VIST. VIII1: = Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845), VIII. Tinutul Putna, Partea 1 (1820), volum editat de Mircea Ciubotaru si Nicoleta Danila, cu o Introducere de Mircea Ciubotaru, Iasi, Editura Demiurg Plus, 2014.

CAT. BAC.: Colectia de documente de la Filiala Arhivelor Statului, judetul Bacau (1400-1864). Catalog (întocmit de Dumitru Zaharia), Bucuresti, 1986.

DIR, A, XVII-IV: Documente privind istoria României. A. Moldova, veacul XVI, vol. IV, Bucuresti, Editura Academiei, 1952.

NALR-DATE: Noul Atlas Lingvistic al României. Moldova si Bucovina. Date despre localitati si informatori, volum realizat de Vasile Arvinte, Stelian Dumistracel, Ion A. Florea, Ion Nuta, Adrian Turculet, Bucuresti, Editura Academiei, 1987.

TTRM I1,2: Tezaurul toponimic al României. Moldova, coordonator Dragos Moldovanu, Volumul I, Partea 1 si Partea a 2-a, Repertoriul istoric al unitatilor administrativ-teritoriale (1772-1988), Bucuresti, Editura Academiei Române, 1991-1992.