Content area
Full Text
În lumea creatina, o mare aten#e s-a acordat rolului pe care religia 1-a acordat formärii spirituale a omului. Moartea leagä omul de trecut (de strâmoçii säi), de prezent çi de viitor Aceasta a générât la omul primitiv preocuparea fa(ä de moarte çi fa(ä de cadavru çi a déterminât sentimente de respect, venerare, teamä (date de imobilismul cadavrului, de puterile lui maléfice çi de posibilitatea ca sufletul sä revinä în locurile în care a träit) çi chiar dezgust (générât de substancie çi mirosurile neplâcute pe care acesta le exalä).
În aceste condi#i au apärut reac#i de îndepârtare a resturilor cadaverice în func#e de mediul geografic çi de mediul de viajä: prin inhumare, depozitare în peçteri, aruncare în ape curgätoare - Gange, distrugere (prin incinerare) sau de conservare (de ex. prin mumifiere). Amintim de asemenea canibalismul practicat de popula#ile primitive. Alegerea uneia sau alteia din cäile menciónate a fost determinatä de condi#ile de viajä din colectivitatea respectivä çi de nivelul dezvoltärii istorice.
Dátele ob#nute prin examinarea leziunilor traumatice osoase probeazâ actele de violenjä în care a fost antrenat omul preistoric. Cercetarea detaliatä a acestora (eu descrierea localizärii çi a particularitä#lor lor lezionale) oferä detalii asupra actului traumatic çi constituie argumente asupra cauzei çi condi#ilor în care acestea s-au produs (agresiuni interumane care au ca urmare moartea, accidente, leziuni produse de animale, ritualuri fünerare, canibalism). Aceste leziuni constituie modifican antropice (leziuni traumatice, deseämäri, perfora#i, fracturi, arsuri etc) çi modifican naturale (alteräri fízicochimice). Astfel de leziuni çi modificäri au apärut în condi#ile luptelor între grupurile popula#onale, în actele de canibalism sau sub ac#unea animalelor (Gambier, 1996).
Psihanaliçtii, unii biologi, specialiçtii în magie, mitologie au luat în discu#e canibalismul çi 1-au interprétât prin prisma doctrinelor cärora le apar#n. Aceasta a avut loc în condi#ile în care tóate religiile creçtine îl contestâ çi îl considerâ ca fiind "o sfidare pägänä". Este greu de demonstrat în ce mäsurä a apar#nut unor ritualuri sau de ce oamenii 1-au practicat.
În continuare, redäm un paragraf din M. Auge - "Religie fi antropologie" :
"Sigur cä e încâ greu sä convingi câteva min# pline de bune inten#i cä pâgânismul nu e un päcat sau sä le sugerezi cä poligamia, vräjitoria, canibalismul, nu sunt percepute ca ciudate çi odioase (sau ridicole) decât prin intermediul fantasmelor...