Alegerile prezidentiale din România, noiembrie 2014 - o lupta acerba între stânga si dreapta -

Abstract

The article aims to analyze the presidential elections of Romania, which took place in November 2014 in two rounds. The presidential elections of 2014, represented the seventh cycle of the presidential election in the history of post-communist Romania, and also highlighting, the biggest difference between the two candidates, Victor Ponta and Klaus Johannis for the office of the president of Romania since 1992. Until 2004, the presidential elections in Romania were held every four years, but after reviewing the Romanian Constitution of 2003, elections were delayed, the presidential term of office is five years.

Headnote

Abstract

The article aims to analyze the presidential elections of Romania, which took place in November 2014 in two rounds. The presidential elections of 2014, represented the seventh cycle of the presidential election in the history of post-communist Romania, and also highlighting, the biggest difference between the two candidates, Victor Ponta and Klaus Johannis for the office of the president of Romania since 1992. Until 2004, the presidential elections in Romania were held every four years, but after reviewing the Romanian Constitution of 2003, elections were delayed, the presidential term of office is five years.

Keywords

Romanian presidential elections 2014; presidency; voting; uninominal voting

Introducere

Alegerile prezidentiale din 2014 au avut loc în datele de 2 noiembrie si 16 noiembrie, având doua tururi de scrutin, cu exceptia alegerilor din 1990, în care câstigatorul la fost desemnat din primul tur de scrutin, acesta fiind Ion Iliescu.

Principalii candidati în aceste alegeri importante pentru România au fost: Klaus Werner lohannis si Victor Viorel Ponta.

Aceste alegeri pentru presedinte din 2014, au reprezentat al saptelea ciclu al alegerilor prezidentiale dupa România comunista din 1989. Totodatä din acel an, tara noasträ a trecut de la regimul comunist monopartidist cu economie planificata, la celpluripartidist cu economie de piata libera, libertate, alegeri democratice.

Alegerile prezidentiale din 2014, au reprezentat totodatä un esec în diaspora, daca vorbim de modul de organizare, fiind marcate de oameni care asteptau de molte ore sä voteze în marile orase ale Europei. Zeci de mii de cetateni nu au reusit sa voteze, asteptând chiar si zece ore pentru a-si exercita dreptul de vot.

Un lucru ramane cert, candidatul opozitiei Klaus lohannis a câstigat fara drept de apel cu un scor gigant de 89.73% în diaspora.1

Alegerea Presedintelui României

Conform Constitutiei României, art. 83, mandatul presedintelui este de 5 am, cu posibilitatea înnoirii sale o singura data, si se exercita odata cu depunerea juramantului. * 2

Presedintele este ales popular, fiind independent de puterea leg is lat iva. Acesta poate dizolva parlamentul numai în cazul în care acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de învestiturâ.

Presedintele are menirea de a veghea la respectarea Constitutiei, precum si la buna functionare a autoritatilor publice. Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului (legislativa, executiva si judecatoreasca), precum si între stat si societate, fiind de asemenea garantul independents nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.3

Potrivit art. 5 al Legii pentru alegerea presedintelui României, alegerile prezidentiale au loc numai duminica, si au loc în luna anterioara lunii în care ajunge la termen mandatul de presedinte. Cu cel putin 60 de zile înaintea zilei votarii, Guvernul Stabileste data alegerilor prin hotarare.

Prezenta lege, specifica faptul ca: hotârârea privind stabilirea datei alegerilor se adopta la propunerea Ministeruiui Administratiei si Internelor si a Autoritatii Electorale Permanente.4

Trebuie mentionat faptul, ca formula electoralâ pentru alegerea presedintelui României are cea mai pregnanta stabilitate. în fapt, toti presedintii post-comunisti au fost a les i prin acelasi procedeu electoral. Cauza acestei stabilitati exceptional, o regasim în faptul ca modul de scrutin utilizat pentru alegerea directâ si populará a Presedintelui este stipulât chiar de Constitute.5

în cele ce urmeaza putem observa câteva pasaje din Constitutia României

Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimât.

Este déclarât aies candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în lístele electorate.

în cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceastâ majoritate, se orgeanizeazà al doiela tur de scrutin, între primii doi candidati stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur.

Este déclarai aies candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

Nici o persoanà nu poate îndeplini functia de Presedinte al României, decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive !.6

începem prin a reaminti definitia data de constituant, scrutinului prezidential:

Este déclarât aies candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegâtorilor înscrisi în lístele électorale.

în cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceastâ majoritate, se organizeazâ un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidati stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur. Este déclarai aies candidatul cu cel mai mare numar de voturi.7

Reiterând, conditia necesara pentru ca un candidat sa câstige alegerile prezidentiale este sa obtina cel putin jumatate plus unu dn voturile celor înscrisi în lisíele électorale (permanente). Daca aceasta conditie nu este îndeplinitâ, câstigâtorul este desemnat în cadrul turului al doilea, unde, participând doar doi competitori, victoria este adjudecata întotdeauna cu majoritatea celor prezenti la urne.

Remarcam ca, în anumite conditii, aceasta majoritate relativa prin raportare la 1990, cand participarea la vot a fost masiva, iar în competitie s-au inscris numai trei candidate La acea vreme, Ion lliescu a castigat alegerile cu 12.232.498 voturi, reprezentând 71,1 7% procente din totalul alegatorilor înscrisi pe lístele électorale, respectiv 82,50% din cel al alegatorilor prezenti la urne.

Având în vedere ca alegerile prezidentiale au o functie monocratica, acestea se desfasoara doar într-o unica circumscriptie electorala uninominala suprapusâ peste teritoriul national.8

Din perspectiva tipologiei sistemelor électorale, alegerea Presedintelui se desfasoara în baza unui mod de scrutin majoritar absolut (neînedplinirea conditiei majoritatii absolute a voturilor de catre un candidat presupune organizarea unui tur secund), cu vot uninominal (un singur mandat pus în joc într-o unica circumscriptie, cea nationala). Prin utilizarea unui astfel de mod de scrutin, România se încadreazâ în regula universala a democratiilor în care presedintele republiai este desemnat direct. De altfel, tipul de scrutin majoritar este cel mai bine adaptai pentru alegerea directâ a titularului unei f u net i i monocratice, precum cea de sef de stat. Varianta sa majoritara absolutâ este practicata în Europa, iar cea relativa (pluralitara), în America.9

Rezultatele alegerilor prezidentiale din decembrie 2014 - Primul tur

Potrivit Biroului Electoral Central, în primul tur al alegerilor prezidentiale din 2014, numarul alegatorilor înscrisi pe lístele de vot a fost de 18.284.066 de cetateni, iar numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne a reprezentat 9.723.232 fiind mai mic fata de alegerile anterioare din 2009 cu 223,516 de mii atunci participât 9.946.748. Voturile nule în acest tur I au reprezentând 237.761,10

Prezenta la urne la nivel de tarâ în data de 2 noiembrie a fost de 53,17% procente iar în la alegerile precedente de acum 6 ani a fost de 54,37%11 eu 1,2% puñete procentuale mai mica în 2014, fiind o diferenta insignifiantâ. La nivel urban prezenta a fost 51,64% iar rural 53,21 % pânâ în ora 21:00, fiind o participare echilibrata.12

Rezultatul acestor alegeri în primul tur de scrutin este mai mult decat echitabil pentru tabara aliantei PSD+UNPR+PC, având în vedere ca exit-poll-urile precum CSCI, 1RES, SOCIOPOL, ISOMAR s.a. l-au dat castigâtor si viitor presedinte pe Victor Ponta înca din vara anului trecut, si pierzator pe Klaus lohannis. Situatia avea sa se rastoarne în mod radical în al doilea tur de scrutin. Astfel, nici un exit-poll nu a reusit sa anticipeze un asemenea rezultat ce avea sa se consfinteasca în doar douâ saptamani, practic tot i am asistat la o rasturnare spectaculoasa de situatie.

Pana în data de 23 septembre si-au depus candidaturile 14 candidati. Acestia sunt: Hunor Kelemen, Klaus-Werner lohannis, Cristian-Dan Diaconescu, Victor-Viorel Ponta, William-Gabriel Brînza, Elena-Gabriela Udrea, Mirel-Mircea Amaritei, Teodor-Viorel Melesscanu, Gheorghe Fuñar, Zsolt Szilágyi, Monica-Luisa Macovei, Constantin Rotaru, Cälin-Constantin-Anton Popescu-Täriceanu si Corneliu Vadim-Tudor.13

în cele ce urmeazä, putem vedea în tabelul de mai jos situatia voturilor din turul întâi a tuturor celor 14 candidati precum si scorul obtinut pentru functia de presedinte al României, care s-au inscris în cursa pentru Palatul Cotroceni.

întrucât nici un candidat nu a obtinut majoritatea de voturi, va exista si un tur II în care prim i i doi clasati în ordinea voturilor valabil exprimate se vor duela. Acestia sunt Victor-Viorel Ponta si Klaus-Werner lohannis.

Pentru turul al doilea al prezidentialelor din 2014, aveau sa fie importante voturilor fostilor candidati din turul I, precum Câlin Popescu Täriceanu sau Elena Udrea, dar si celor ale unor personaje cu carácter nationalist, în spetä Corneliu Vadim-Tudor si Dan Diaconescu. Putem specifica si faptul cä alegatorii Elenei Udrea si Moncäi Macovei, de asemenea lui Hunor Kelemen, au fost în fata unei disonante cognitive. Aceste voturi s-au cristaIizat ulterior într-un vot negativ împotriva lui Victor Ponta.

Rezultatele turului al doilea de scrutin

Dacä în primul tur al alegerilor situatia a fost destul de clarâ, Victor Ponta iesind câstigâtor; în turul doi, situatia s-a schimbat la 180 de grade.

Cetätenii au sanctionat drastic în al doilea tur de scrutin pe candidatul Victor Ponta din partea Aliantei PSD+UNPR+PC, optând sä voteze cu cei din tabära Aliantei Crestin Liberale, marea majoritate alegându-l pe Klaus lohannis, votui spre dreapta a fost dat mai mult în Ardeal ca si în precedentele alegeri din 2009.

Sloganul lui lohannis "Lucrul bine facut" a avut un puternic impact în rândul cetatenilor romani de pretutindeni mergând la vot în numär mult mai mare.

Numärul persoanelor care s-au prezentat la urne în turul II a fost de 11.719.344 alegätori, iar totalul cetâtenilor înscrisi pe lístele de vot 18.280.994. Prezenta la vot a fost de 64,10%, mai mare ca în primul tur cu 10,93% procente, semn cä mobilizarea populatiei a fost bine pusä la punct de cätre cei doi candidati si staff-ul lor de campanie. Este cea mai mare prezentä dupä scrutinul prezidential din 2000 dintre Ion lliescu si Corneliu Vadim Tudor.

Dacä ne raportäm la anul de referintä 1990, remarcäm cä participarea cetâtenilor la vot a fost una uriasä, dat fiind faptul cä Romania, tocmai ce se eliberase de sub jugul comunist si trecuse la démocratie, se simtea nevoia de o schimbare radicalä în acel moment în plan politic si în rândul societätii în special. în sträinätate, totalul voturilor exprímate - 377.651. Victor Ponta a pierdut în tóate tärile, cu exceptia Palestinei, obtinând doar 10,26% procente, iar candidatul dreptei, Klaus lohannis 89,73%15, a obtinut o victorie mai mult decât evidentâ.

Potrivit datelor centralízate de cätre Biroul Electoral Central, la nivel urban prezenta a fost de 61,41 %, iar în mediul rural de 62,88%.

Comparând alegerile anterioare din 2009 si acestea din 2014, observäm cä atunci si-au exprimât optiunea de vot 58.02% pentru Traían Bäsescu si Mircea Geoanä, iar la alegerile din 2014 - 64,10%. Atunci însâ a existât o micä diferentä de voturi între primul clasat si al doilea, în schimb în alegerile actúale diferentä a fost una uriasä.

Klaus Werner lohannis a câstigat färä drept de apel turul II de scrutin, eu 6.288.789 voturi, iar Victor Ponta a obtinut 5.264.383 voturi. Totalul voturilor nule din turul II de scrutin a reprezentat 166.111.16 Klaus lohannis l-a devansat ciar pe Victor Ponta, acest lucru culminând cu o mare dezamägire pentru electoratul în vârstä adepti ai stângii.

Victor Ponta a obtinut 45,56% iar Klaus lohannis 54,43%. Asadar 8,87% procente între ultimul clasat si cel cästigätor.17 Remarcäm o diferentä de 1.024.406 de voturi, prin urmare, peste un milion de voturi între cei doi candidati pe care nimeni nu a putut sä o anticipeze.

Victor Ponta si-a recunoscut înfrângerea putin dupä ora 22:00, cu tóate cä diferentä era infimä la acel moment, conform rezulatelor partiale realízate de exit-poll-uri, felicitându-l pe omologul säu Klaus lohannis.

Diaspora, nu a contât foarte mult în ecuatia cästigärii prezidentialelor pentru lohannis, cu tóate cä foarte multe persoane din Europa nu au reusit sä-si exprime optiunea de vot, ci mai de grabä influenta electoratului din sträinätate asupra celui din tarä a reprezentat un fenomen pentru România zilelor noastre; 70.000 de persoane nu au putut schimba soarta alegerilor. Putem preciza însâ cä, lupta s-a dat pe plan intern si în Bucuresti în stabilirea presedintelui României.

Si totusi? Cum se explica o asemenea schimbare în doar doua saptamâni? Ei bine, scorul poate fi schimbat în câteva zile sau chiar ore. Un roi foarte însemnat în aceastâ campanie electoralâ, mai aies în cele doua saptamâni dintre primul si al doilea tur, dar si în ziua votului, l-a avut mediul online si retelele de socializare, fiind folosite foarte mult de catre suporterii lui Klaus lohannis, comparativ cu cei ai lui Victor Ponta. Ponta si stafful säu de campanie s-au axat mai mult pe o campanie electoralâ clasica neluând în calcul faptul cä internetul si în special Facebook au avut, si au o putere mare de penetrare în rândul populatiei si mai eu seamâ a tineretului.

Strategii PDL-ului si mecanisemele eficiente de campanie au dat roade, marketing-ul politic, agentiile de publicitate au fost foarte bine puse la punct eu mare precizie în teritoriu.

Se pare câ o mare parte din mobilizarea cetâtenilor s-a facut prin retelele de socializare, precum Facebook care l-am amintit mai sus, având un puternic impact asupra lor. Prin urmare. Klaus lohannis a câstigat în mediul online într-un mod foarte ciar; conform statist ici lor, majoritatea tinerilor cu drept de vot, au decis sä voteze cu dreapta, alegându-l pe lohannis si nu numai ei. Alianta Crestin-Liberalä si-a pus foarte bine la punct strategiile de campanie pentru lohannis, folosindu-se în special de campania în mediul online si implicit reteaua de socializare Facebook. Noua tehnologie, în spetä site-urile de socializare, au reprezentat o bazä în consolidarea obiectivelor de campanie celor din ACL.

Acestea au fost primele alegeri câstigate în mare parte prin intermediul internetului, social-media, a devenit usor un instrument politic primordial în câstigarea unor alegeri, fie ele prezidentiale, locale sau parlamentare.

latä cä Facebook-ul, a devenit unul dintre cele mai importante si eficiente intrumente pentru marketing-ul online din întreaga lume, fie cä vorbim de marketing în domeniul economic sau marketing politic. Online-ul a facilitât foarte mult munca celor din campania electoralâ a Aliantei Crestin-Liberale.

. Pe de o parte, electoratul îmbâtrânit al PSD-ului a fost învins färä doar si poate de cätre cel tânâr; acest spirit civic incontestabil si demnitatea acestuia, este demn de evidentiat în zilele noastre; pe de altâ parte, strategii PSD-ului nu s-au mai implicat în teritoriu la runda a doua de alegeri. Filialele PSD din tarä nu au mai fost active, bazându-se pe scorul foarte mare din primul tur. PSD+UNPR+PC au facut mult mai putine mitinguri prin tarä, pierzând priza la public si implicit simpatía fatä de acestia. Cele trei formatiuni politice au avut o problemä destul de serioasä în a intuí directiile corecte de urmat, pentru a securiza victoria propriului candidat.

în cadrul dezbaterilor électorale televizate, Victor Ponta a avut un limbaj mai radical fatä de cel al lui lohannis care a fost unu mult mai arbitrar. Putem mentiona, cä optiunea politicä poate fi schimbatä într-un timp asa de scurt. Klaus lohannis a câstigat mult mai dar în fiefurile électorale ale PSD-ului si UDMR-ului. Revenind la Victor Ponta, acesta a pierdut în multe zone ale tärii unde câstigase în primul tur, iar în Bucuresti a pierdut de asemenea bätälia, fiind o rästurnare de situatie fatä de primul tur al scrutinului, bucurestiul reprezentând 10% din electoratul tärii.

Probabil cä, o parte din electoratul PSD-ului s-a simtit deranjat într-o oarecare mäsurä de faptul cä Victor Ponta a anuntat direct dupâ primul tur de scrutin numele noului prim ministru - Câlin Popescu Täriceanu, considerând acestia cä Victor Ponta s-a vâzut direct eu victoria în mânâ, färä sä fie destul de abil sä astepte pânâ în ultima clipä rezultatul final, ca ulterior, sä propunä numele noului premier.

Victor Ponta nu a reusit sä îi atragä pe nehotäräti sä voteze cu el în 16 noiembrie, deoarece marea majoritate a electoratului indécis a aies în mod ciar dreapta, ascultând poate îndemnul Monicäi Macovei, care printr-o conferinta de presa a déclarât ca electoratul sa iasa la vot în turul al doilea al alegerilor prezidentiale, afirmând de asemenea daca oamenii care sunt în dilema, si nu vor iesi la vot, este posibil sa-l avantajeze chiar pe cel pe care nu-l vor presedinte.18

Sa amintim în cele ce urmeaza si despre redistribuirea voturilor catre lohannis si Ponta ín cursa electorala finala.

Daca realizam o scurta analiza referitoare la modul în care s-au redistribuit voturile din primul tur, pentru cei doi candidati, putem vedea ca: votantii Elenei Udrea, în turul II, au acordat în proportie de 86,4% votul lui Klaus lohannis, în timp ce 13,6% au mers catre Victor Ponta, de asemenea votantii UDMR au votât în proportie covârsitoare cu candidatul dreptei 88%, iar 12% din voturi au mers catre Victor Ponta. Sustinatorii lui Câlin Popescu Tariceanu - 74,3% din turul I i-au acordat votul lui Victor Ponta, iar 25,6% dintre voturi s-au dus catre lohannis, 53,9% dintre alegatorii lui Corneliu Vadim Tudor i-au respectât îndemnul acestuia votând cu candidatul PSD-ului si 46,1 % cu lohannis.

Alegatorii Monicai Macovei, si-au exprimât dorinta ín turul secund - 93,3% pentru candidatul ACL-ului iar 6,6% pentru Ponta, 55,2% dintre votantii lui Dan Diaconescu s-au dus catre Victor Ponta si 53,48% pentru lohannis, mai nou, dupa redistribuirea voturilor obtinute de Kelemen Hunor - 75,1 % pentru Klaus lohannis iar 24,8% pentru Victor Ponta si nu în ultimul rand alegatorii lui Teodor Melescanu au decis sa voteze 55,3% cu lohannis si 44,3% cu Victor Ponta. Acestea sunt dátele estimate de SOCIOPOL, privind redistribuirea voturilor catre cei doi candidati ramasi în cursa electorala pentru Cotroceni 19

Ca o mica conciuzie, Klaus lohannis a reusit sa atraga dublu de voturi fata de contracandidatul sau, Victor Ponta, de la ce i la It i candidati din primul tur. Un caz mai interesant de analizat este acela, ca cei care nu au iesit ín primul tur la vot, dar si-au exprimât optiunea, venind la vot ín turul doi în numâr mult mai mare. Acestia sunt circa 1.750.000 de persoane.

în ceea ce priveste, votul anti-Ponta din strainatate, s-ar parea ca a influentat emotional votantii din tara. Pentru Ponta nu ar fi reprezentat o problema chiar daca s-ar fi prezentat la urne, în Diaspora 500.000 de mii daca acesta si-ar fi consolidât pozitia unde a câstigat în primul tur. Esecul organizarii votului în mod corespunzator din Diaspora, în primul scrutin pare-se ca a déterminât marea majoritate a electoratului tanar sa îsi schimbe radical optiunea de vot în turul secund.

De asemenea acest vot al tinerilor din 16 noiembrie a reprezentate "un nu' categoric împotriva candidatului Victor Ponta.

Victor Ponta a pierdut 2,4 milioane de voturi din cele 7,4 milioane de la referendumul de demitere al fostului presedinte Traian Basescu din 2012. Aceasta lectie usturatoare pentru PSD, reprezinta una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria post-comunismului din tara noastra.

Ei bine, sloganul lui Ponta "Presedintele care uneste» s-a dovedit a fi un fiasco, acesta nu a reusit sa-i uneascâ pe românii din tara si nid pe cei din strainatate pentru a lua decizia sa schimbe destinul alegerilor din turul doi.

Trebuie remarcat si faptul, ca a existât o optiune fara echivoc a societatii românesti pentru dreapta. Presedintele de onoare al PSD-ului, Ion lliescu a afirmat într-un scurt interviú ca Victor Ponta este primul responsabil de dezastrul în alegerile prezidentiale, asumându-si vrând-nevrând esecul ca sef de partid si premier si ca partidul va trebui sa faca analize destul de serioase în interiorul acestuia.20

Per ansamblu vorbind, lohannis a câstigat alegerile în Transilvania datorlta faptului ca electoratul present din România, este adeptul schimbarii si al ideologiei liberale. Factorul entuziasmului s-a exprimât prin participarea destul de numeroasâ la urne. Victor Ponta a reusit sa câstige în Moldova si Muntenia, dar nu a fost îndeajuns pentru a schimba soarta alegerilor.

Putern spune ca aceste alegeri au adus o imagine pozitivâ României în Europa, datorita faptului ca presedintele nou aies al României, Klaus lohannis i s-a oferit sprijinul deschis al cancelarului german Angela Merkel. Dupa finalizarea alegerilor, Angela Merkel I-a félicitât pe Klaus lohannis într-o scrisoare, si i-a promis acestuia ca Germania va sprijini România cu sfaturi si fapte pe calea reformelor importante, de asemenea presedintele Germaniei, Joachim Gauck i-a transmis acestuia ca îsi va oferi suportul în consolidarea statului de drept, râmânând un partener de nadejde al României. Re lat i i le bilaterale dintre Germania si România pot fi întârite, iar investitiile germane si vor continua sa soseasca în numar cât mai mare în viitorul apropriat.21

Concluzïile alegerilor prezidentiale

Primul tur al alegerilor din ziua de duminica, 16 noiembrie 2014, a marcat cea mai mare diferentâ între primíi doi candidati dupa 1992 incoace; un milion de voturi, peste 10 procente. Dacá pentru candidatul de pe primul loe, cifrele sunt relativ normale (PSD în decursul anilor a obtinut mereu scoruri mari, între minimul din 2009: 32% pentru Mircea Geoana, si 41% - obtinut de catre Adrian Nastase, in 2004), pentru candidatul de pe locul doi aceasta cifra reprezinta un mare esec.

Klaus lohannis, o figura nouâ pe esichierul politic románese, a générât surpriza, reusind eu brio sa câstige fara nici o emotie în turul doi de scrutin, adjudecându-si functia de nou-presedinte al României. Acest lucru a provocat în interiul PSD-ului un cutremur, fâcându-se analize si cautandu-se tapii ispasitori care au dus la dezastrul din turul II.

Ambele tabere au dus o campanie extrem de dificilâ având o propaganda masiva de ambele parti, în încercarea de a convinge propriul electorat sa-si voteze candidatii; a fost într-adevâr o lupta acerbâ, si în campania electorala, dar si în timpul desfasurarii votului.

Referitor la campania electorala pentru alegerile prezidentiale, desi a fost marcata de diversiuni fara legatura eu dezbaterea prezidentiala, a adus la urne cel putin la fei de multi cetateni ca la alegerile din 2009, ceea ce arata ca interesul românilor din tara pentru alegerile prezidentiale este înca unul însemnat.

Votul categoric pentru o schimbare a situâtiei din România nu poate fi ignorât; daeâ lohannis va promova o politica externa inteligenta, România ar putea deveni o tara influenta în Europa si în special în Uniunea Europeanâ, si deci reprezentarea României ar fi facuta în peste hotare eu succès.

în luna mai a anului trecut, Partidul National Liberal - Sibiu, l-a propus pe Klaus lohannis sa candideze la alegerile prezidentiale ce aveau sa aiba loe în luna noiembrie 201422, iar cu patru z i le înainte, a demisionat din functia de prim-vice-presedinte PNL precum si din cea de membru al BPN.23

Noul sef al statului ales, va avea sarcina de a reseta sistemul si a înlâtura coruptia din tóate domeniile realizánd reforme de mare însemnatate în aceastä privintä.

Klaus lohannis a déclarât de la Palatul Cotroceni dupa putin timp de la investirea sa, cä SpatiuI Schengen râmâne o mare prioritate pe agenda noului presedinte al României, afirmând cä România îndeplineste deja tóate conditiile de aderare la Schengen, si cä europenizarea completä a României este unu dintre marile objective ale acestuia.24

Footnote

1 Vezi lista tuturor statelor sträine, si scorurile obtinute de cätre cei doi candidati din turul al doilea de scrutin. Lista poate fi gasita la aceastâ adresa http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_TarLStraine.xlsx accesat în 25.01.2015

Footnote

2 Art. 83 din Constitutia României 2003 Ed Regia Autónoma,, Monitorul Oficial" Bucuresti 2007

3 Vezi Constitutia României 2003

4 Legea nr. 370/2004 pentru alegerea presedintelui României, varianta actualizata 2014.

5 Alexandru Radu, Daniel Buti, Sistemul Politic Románese - Edifia a lll-a revázutá si adaugitá, (Bucuresti: ProUniversitaria, 2012), 119.

6 Art. 81, Constitutia României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003

7 Art. 81, "Alegerea Presedintelui", alin. (2) si (3), Constitutia României 2003, M.O. nr. 767/31 decembrie 2003

Footnote

8 Alexandru Radu, Política între proportinalism si majoritarism - Alegeri si sistem electoral în România postcomunistâ (lasi: Institutul European, 2012), 237

9 Alexandru Radu, Daniel Buti, Sistemul. 120

10 http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_PAR_Raport-Situatie-Preze nta-la-urne.pdf accesat în data de 25.01 2015

11 http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20 l/P/statistici/p_judete_1.txt accesat în data de 25.01.2015

12 Prezenta la urne la alegerile prezidentiale, ora de referintâ 21:00 potrivit Biroului Electoral Central

Footnote

13 http://www.mediafax.ro/politic/cine-sunt-cei-14-candidati-la-alegerile-prezidentiale-fo to-13352741 accesat în data de 25.01.2015

14 http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/ComunicatFinaIeProvizorii.pdf accesat în data de 25.01.2015

Footnote

15 Pentru mai multe detalii, a se vedea situaba pe tari la http://www.bec2014.ro/wp-content/ uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_Tari_Straine.xlsx accesat în data de 26.01.2015

16 http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Anexa-3-tur-2.tif accesat în data de 25.01.2015

17 http ://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_STAT_ Statistica-pe-competitori.xlsx accesat în data de 26.01.2015

Footnote

18 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18489376-monica-macovei-indeamna-cei-nehotarati-ia sa-vot-turul.htm accesatîn data de 21.02.2015

19 http://www.antena3.ro/politica/romania-Ia-vot/romania-si-a-ales-presedintele-vezi-cum-sau-redistribuit-voturile-in-cel-de-al-doilea-tur-al-273843.html accesatîn data de 26.01.2015

20 http://www.romanialibera.ro/politica/politica-alegeri-prezidentiale/ion-iliescu-ponta-res ponsabil-dar-nu-singur~de-rezultatul-alegerilor- nu-e-prima-data-asta-i-viata-358266 accesat în data de 28.01.2015

Footnote

21 http://www.mediafax.ro/externe/presedintele-si-cancelarul-germaniei-l-au-felicitat-pe-i ohannis-gauck-vom-sprijin i-roman ia-in-consolidarea-statului-de-drept-merkel-vom-aprof un da-relatiile-bilaterale-13587083 accesatîn data de 21.02.2015

22 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17395616-pnl-sibiu-propune-klaus-iohannis-candidat-p rezidentiale.htm accesatîn data de 26.01.2015

23 http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-a-demisionat-din-functia-de-prim-vicepresedintepnl-12650929 accesatîn data de 26.01.2015

Footnote

24 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-19231492-klaus-iohannis-locul-romaniei-este-spatiul-s chengen-orice-nelamuriri-acest-palier-tin-pur-considerente-politice-relatiile-rusia-umbrite-criz a-ucraineana-federatia-rusa-respecte-dreptul-international.htm accesat în data de 04.02.2015

References

BIGLIOGRAFIE

Sursepr imare:

RADU, Alexandru; BUTI Daniel, Sistemul Politic Románese, Editia a lll-a reväzutä si adaugitä, Bucuresti, ProUniversitaria, 2012.

RADU, Alexandru; Política intre proportinalism si majoritarism. Alegeri si sistem electoral in Romania postcomunista, Iasi, Ed. Institutul European, 2012.

Surses ecundare:

Biroului Electoral Central

Constitute României 2003 Ed Regia Autonom "Monitorul Oficial" Bucuresti 2007

Constitute României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea presedintelui României, variantä actualizatä 2014

Resurseonline :

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_ Tari_Straine.xlsx

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_PAR_Raport-Situatie-Prezenta-la-urne.pdf

http://www.bec2009p.rO/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20l/P/ statistici/p_judete_1 .txt

http://www.mediafax.ro/politic/cine-sunt-cei-14-candidati-la-alegerile-prezidentiale-foto-1-3352741

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/Com unicatFinaleProvizorii.pdf

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_RL_Situatia_Voturilor_Pe_ Tari_5traine.xlsx

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/Anexa-3-tu r-2.tif

http://www.bec2014.rO/wp-content/uploads/2014/11/SIAP2014_STAT_Statistica-pe-competitori.xlsx

http://www.antena3.ro/politica/romania-la-vot/romania-si-a-ales-presedintele-vezi-cum-s-au-redistribuit-voturile-in-cel-de-al-doilea-tur-al-273843.html

http://www.romanialibera.ro/politica/politica-alegeri-prezidentiale/ion-iliescu-ponta-responsabil-dar-nu-singur-de-rezultatul-alegerilor-nu-e-prima-data-asta-i-viata-358266

http://www.mediafax.ro/externe/presedintele-si-cancelarul-germaniei-l-au-felicitat-pe-iohannis-gauck-vom-sprijini-romania-in-consolidarea-statului-de-drept-merkel-vom-aprofunda-relati ile-bi laterale-13587083

References

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17395616-pnl-sibiu-propune-klaus-iohannis-candidat-prezidentiaie.htm

http://www.mediafax.ro/poIitic/iohannis-a-demisionat-din-functia-de-prirn-vicepresedinte-pnl-12650929

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18489376-monica-macovei-indeamna-cei-nehotarati-iasa-vot-turul.htm rati-iasa-vot-turul.htm