Alegerile europarlamentare în România Comunicare si marketing politic în campania din 2014

Abstract

The main purpose of this article is to analyse the evolution of the Romanian political parties from the perspective of their performance in the three rounds of European elections that ever took place in Romania: 2007, 2009 and 2014. The European elections generated a rather little interest among Romanian voters, who didn't perceive there was much at stake in this kind of elections. While this could be evaluated as a downside in terms of representation, the results offer a rather accurate image of the actual political support of the parties and their capacity to mobilize voters at a particular moment in time. An extensive analysis of the data available from the elections can provide explanations and insights for further electoral evolutions.

Headnote

Abstract

The main purpose of this article is to analyse the evolution of the Romanian political parties from the perspective of their performance in the three rounds of European elections that ever took place in Romania: 2007, 2009 and 2014. The European elections generated a rather little interest among Romanian voters, who didn't perceive there was much at stake in this kind of elections. While this could be evaluated as a downside in terms of representation, the results offer a rather accurate image of the actual political support of the parties and their capacity to mobilize voters at a particular moment in time. An extensive analysis of the data available from the elections can provide explanations and insights for further electoral evolutions.

Keywords

European Union; political parties; MEPs; political barometer

Introducere

în 2014 România s-a aflat la cea de-a treia runda de alegeri europarlamentare din istoria sa. Cele din acest an, la fel ca $i precedentul scrutin din 2009, au avut loe la termen, spre deosebire de alegerile din 2007 care s-au desfàçurat în mod exceptional în timpul exercitiului unui mandat, dupa aderarea oficiala a României la Uniunea Europeanä.

Dupa trei scrutine putem avea dátele unei analize comparative asupra modului în care au performat principalii actori politici de pe scena româneascâ în acest tip de alegeri, putem identifica în ce mäsurä exista factori care particularizeazä România în ansamblul färilor membre UE sau, dimpotrivä, dacä ne afläm în fafa aceloraçi fenomene politice $i evolutii în cazul tarn noastre ca si al altor state membre.

Ne propunem în acest articol, dincolo de o privire comparativâ asupra rezultatelor din alegerile europene, sä ne aplecäm eu preeädere asupra alegerilor din 2014, asupra campaniei électorale din acest an $i sä trägem câteva concluzii care pot fi utile pentru înfelegerea comportamentului electoral la acest tip particular de scrutin. în acelaçi timp vom verifica dacä se aplicä României teoría potrivit cäreia alegerile europene sunt de tip "second order", adicä sunt percepute de public ca având o importants secundará în raport cu alegerile nationale, ceea ce determiné câteva tendinfe de comportament electoral: absenteismul ridicat, sancÇionarea partidelor aflate la guvernare, votul pentru formaÇiuni mici/ candidaÇi marginali, atipici, darçi preponderenÇa temelor nationale în dezbaterea publica.1

Modelul explicativ al alegerilor europene ca alegeri "second order" cuprinde câteva caracteristici dupä cum urmeazä. Prima este aceea cä alegerile pentru Parlamentul European determiné o prezenÇâ mai redusä decât cele pentru Parlamentele nationale, tendinÇâ care s-a menÇinut chiar $i dupä întârirea rolului Parlamentului European în arhitectura institutional a UE. A doua caracteristicä se referâ la faptul cä partidele aflate la guvernare pierd masiv procente, alegerile europene fiind caracterízate printr-un asa-numit "efect antiguvernamental", care se resimte într-un grad din ce în ce mai mare eu cât momentul alegerilor europene este mai îndepârtat de cel al precedentelor alegeri nationale. O a treia caracteristicä Çine de faptul cä în alegerile europene au mai multe sanse sä se profileze $i sunt încurajate partidele mici sau chiar partide noi în detriments celor mari. în fine, ca alegeri de importanÇâ secundará, campania dedicatä lor este dominatä de terne de ínteres national, nu european $i este marcatä de o moblizare mai redusä nu doar la nivel de electorat, ci §i din punctul de vedere al resurselor angrenate. Acestea sunt aspectele pe care le vom urmäri si în cadrul acestui articol, în analiza alegerilor europarlamentare desfâçurate în România.

De la bun început trebuie fâcute câteva precizäri care prívese pe de o parte importanÇa contexts ui în analiza acestui tip de alegeri, pe de altä parte regulile de naturä institutional, care au relevanÇa lorîn echiIibrui votului.

De fiecare datä alegerile europarlamentare au précédât alte momente électorale, jucâpd din acest punct de vedere rolul unui test preliminar pentru partidele politice. în 2007, alegerile europene au avut loe cu aproximativ ¿ase luni mainte de campania pentru alegerile locale2. în 2009 $i 2014, europarlamentarele s-au desfâçurat eu jumätate de an înaintea alegerilor prezidentiale, dând astfel partidelor elemente de analizä realâ în baza cärora sä-$i construiascä strategia pentru competida ce avea sä urmeze. Din acest punct de vedere alegerile europene din 2009 $i 2014 au funcÇionat ca un tip de barometru într-un parcurs politic care culmineazä cu alegerile prezidentiale, ca un test national real.3 Mai mult, alegerile din 2007 $i 2009 veneau la doar sase luni dupä alte momente în care alegätorii fuseserä chemati la urne -în primul caz referendumul pentru suspendarea preçedintelui, iarîn cel de-al doilea alegerile parlamentare din toamna lui 2008. în cazul anului 2014, intervals scurs de la anteriorul scrutin a fost ceva mai mare, respectiv un an si jumätate, însâ au existât alte evenimente de parcurs care au influençât dinámica politicé. Aladar, rezultatele obçinute de partidele politice trebuie analízate în contexts politic $i istoric particular în care au avut loe, acesta fiind decisiv pentru înÇelegerea cauzelor performanÇei sau contraperformanÇei actorilor politick

în ceea ce prívente elementele de naturä institutional, respectiv regulile électorale dupä care au loe alegerile europarlamentare în România, sunt de fâcut, de asemenea, câteva precizäri. Spre deosebire de alegerile parlamentare, care se desfä$oarä în sistem uninominal, pe colegü électorale, alegerile europarlamentare sunt alegeri pe listâ naÇionalâ. Despre ponderea pe care o are votul politic în raport eu votul de persoanâ în cadrul alegerilor de tip uninominal se poate discuta separat $i nu face obiectul articolului de fatä. Dincolo de acest aspect însâ, cadrul institutional dat de alegerile pe lista $i mai ales caracterul national al listei fac ca, mai aies în absenta unor personalitäti de nivel national, votul sä fie preponderent orientatîn jurul unui partid politic. Aceastä concluzie este confirmatä de literatura de specialitate care a studiat desfâ$urarea alegerilor pentru Parlamentul European în statele membre UE de-a lungul timpului, literaturä care vorbe$te despre relevanta redusâ a componenfei nominale a listei de candidat în definirea opfiunii de vot.

Din punct de vedere metodologic, vom utiliza dátele statistice cu privire la alegerile europarlamentare, informatüle publice din media, dar si elemente care tin de observaba participativä, autorul fiind participant direct la evenimentele $i campaniile électorale din aceastä perioadä.

Rezultatele partidelor politice din Romania în alegerile europene1

Prezenta în general redusä la alegerile europarlamentare confirmé interest scäzut pe care acestea le prezintä pentru public. Miza alegerilor europene pare pentru opinia publicä una îndepârtatâ, la fei ca si temele europene, care nu sunt percepute a avea un impact direct asupra viefii de zi cu zi $i nici nu sunt de naturä a crea emotie sau mobilizare. Asa se explicä faptul cä în termeni numerici prezenta la urneîn cazul alegerilor europene a fost de aproximativ jumätate din prezenta în turul doi al alegerilor prezidentiale, diferenta de participare fiind reflecta gradului de ínteres fatä de cele douä. Astfel, în anul 2007 au fostvalabil exprimate 5.122.226 de voturi, în 2009 4.840.033, cu un plus pentru anuí 2014 pânâ la 5.566.616 de voturi. Comparativ numärul voturilor valabil exprimate a depâçit cifra de 10.000.000 la cel de-al doilea tur al ultimelor trei alegeri prezidentiale.

Patru formatiuni politice au fost reprezentate constant la alegerile europarlamentare $i au trecut de fiecare data pragul electoral: PSD, PD/PDL, PNL çi UDMR. Acestora li s-au adäugat alte formatiuni noi sau marginale care pot fi clasifícate astfel:

- partide noi care s-au prezentat o singurä daté pânâ acum la acest tip de alegeri: Partidul Liberal Democrat - PLD în anuí 2007 (rezultat în urma unei dizidenfe din PNL $i absorbit ulterior în PDL), Partidul Miscarea Populará - PMP în 2014 (rezultat în urma unei dizidenfe din PDL)

- partide parlamentare care nu au trecut pragul electoral - Partidul România Mare - PRM în 2007 çi Partidul Poporului Dan Diaconescu - PPDD în 2014

- în 2009 au avut un caz aparte al unui partid care a trecut de la stadiul de partid parlamentar la cel de formafiune neparlamentarâ în alegerile nationale, în schimb a réunit sä treacä pragul alegerilor europarlamentare - este vorba tot de PRM.

Acestor observatii li se mai adaugä o particularitate în spatiul politic románese. Alegerile europene sunt singurul tip de scrutin de nivel national desfâçuratîn România la care au avut succès candidat independent!. La fiecare dintre cele trei runde de alegeri a existât câte un candidat independent care a reuçit sä câçtige mandatul de europarlamentar. De$i sunt cazuri deloe similare de candidate eu profile distincte, cu bazine électorale diferite din care si-au obfinut voturile $i cu mesaje la fei de diferite, vorbim despre un fenomen în sine pe care l-a fäcut posibil însâçi natura alegerilor europene.

Faptul cä la alegerile europarlamentare avem cazuri de partide marginale în plan national care tree pragul electoral sau reusesc performante nea$teptate, precum $i candidati independent! care obtin un numär suficient de voturi pentru a obtine un mandat se înscrie într-o tendintä mai largä, identificabilä la nivel european. Asa cum menfionam anterior, caracterul de tip "second order" al alegerilor europene creeazä premisele pentru o alta distribuée a voturilor decât cea în cazul alegerilor pentru parlamentul national. în absenta unei mizei imediate, principiul ,,votului util" nu mai funcfioneazä în aceeasi mäsurä, ceea ce lasa loe altor optiuni, în detrimentul partidelor mari.

O privire mai atenta asupra principalelor trei formatiuni politice care au concurat la alegerile europarlamentare releva urmatorul tablou. PSD a candidatîn doua rânduri din postura de partid aflat la guvernare $i a obfinut de fiecare data peste 30%, respectiv în 2009 si 2014. Cel mai slab rezultat la acest tip de alegeri - 23% a fost obtinut de social-democrafi ín anuí 2007, când nu participau în executiv, dar sprijineau de la nivelul parlamentului cabinetul minoritar PNL-UDMR, condus de Cälin Popescu-Täriceanu. în 2009, PSD se afla la guvernare într-o coalise largä aläturi de PDL, dar nu era principala formafiune de guvernämänt. în 2014, PSD a concurat la europarlamentare din postura de cel mai mare partid din Romania, într-o formulé de coalise aläturi de PC $i UNPR, detinând totodatä funefia de prim-ministru.

în ceea ce prívente PD, acesta a obfinut rezultate de 28-29% în 2007 $i 2009 çi mai putin de jumâtate din acest scor cinci ani mai târziu, respectiv, 12% în 2014. în 2007, PD venea pe un trend pozitiv pe fondul ruperii Aliantei PNL-PD ieçirii sale de la guvernare, dar $i al suportului politic de care beneficia din partea pre$ebntelui Traían Bäsescu, recent ieçit întârit dintr-o tentativä nereuçitâ de demitere. în 2009, PDL beneficia de perioada de gratie acordatä de electorat câçtigâtorului în alegeri, în conditiileîn care la finele lui 2008 acest partid obfinuse cel mai mare numär de mandate în parlamentul national çi detinea conducerea guvernului. în schimb, în 2014 PDL avea sä deconteze încâ politic perioada 2009-2012 în care s-a aflat la putere si toemai trecuse printr-un procès de sciziune care a condus la formarea Partidului Miçcarea Populará.

în fine, de$i cífrele aratä o performanfä aproape liniarä pentru PNL, doar cu un uçor ascendent - de la 13% la 15%, circumstanfele în care au fost qbfinute aceste rezultate $i cauzele lor au fost foarte diferite de la scrutin la scrutin. în 2007, PNL se afla la guvernare ca partid principal, detinând postul de premier. Anuí 2007 fusese însâ marcat de mai multe evolutii si evenimente care au avut impact asupra PNL: destrâmarea Aliantei DA PNL-PD $i schimbarea componentei guvernului, trecerea în opozitie a PD, fostul aliat al liberalilor, ruperea unei bueâti din PNL çi formarea Partidului Liberal Democrat ai cârui artizani au fost doi ex- pre^edinfi ai PNL - Theodor Stolojan $i Valeriu Stoica, procedura de suspendare a preçedintelui Traían Bäsescu $i invalidarea referendumului de demitere, conflictul public între premierul Câlin Popescu-Täriceanu, preçedinte al PNL la acea datä $i Preçedintele României Traían Bäsescu. Rezultatul obfinut de PNL trebuie înfeles pe acest fond complex. în 2009, PNL venea dupä pierderea puterii $i râmânerea în afara executivului $i se afla în plin procès de reorganizare $i reasezare internä dupä o schimbare de leadership, în fine în 2014, aspect asupra cäruia vom reveni, alegerile europarlamentare au avut loc la scurt timp dupä decizia PNL de a iesi de la guvernare, pe fondul desträmärii Uni uni i Social Liberale, alianfä ce reunise PSD, PNL çi PC $i care se bucurase în 2012 de un masiv suport electoral $i câçtigase aproape 70% din mándatele parlamentare.

Dacä ne raportäm la ipoteza potrivit cäreia partidele de guvernämänt sunt sanciónate la alegerile europarlamentare $i la aceea potrivit cäreia cu cât mai mare este un partid cu atât pierde mai multe voturi - ipotezä din cadrul teoriei care prívente alegerile europene ca pe únele secundare - atunci observäm cä în cazul României ea trebuie semnificativ nuanfatä. Rezultatele sunt mai degrabä explicable într-un context politic complex $i sunt determinate de multe variable. Caracterul de principal partid de guvernämänt nu este cel care atrage dupä sine dimensiunea de "sanefiune" a votului la alegerile europene. Cu alte cuvinte alegätorii nu sancfioneazä neapärat partidul de guvernämänt. în funefie de context pierd voturi în alegerile europarlamentare diferí^ actori politici, pe care electoratul îi "sancfioneazâ" dintr-o serie întreaga de motive care nu \\n preponderent de performanfa la guvernare sau de apartenenta la guvernare.

Campania pentru alegerile europarlamentare din 2014

Asa cum am anticipât în analiza de mai sus asupra rezultatelor, campania pentru alegerile europarlamentare din 2014 s-a desfaçurat într-un context marcat de ruperea Uniunii Social Liberale si de iesirea Partidului National Liberal de la guvernare, produsa în februarie 2014. Timpul consumât între acest moment $i scrutinul din 25 mai 2014 s-a dovedit a fi fost prea scurt pentru ca reacfiile din spafiul public legate de USL sä se consume, pentru ca noul status quo sä fie acceptât de opinia publicä $i pentru ca PNL sä se reaseze în spafiul public $i sä fie perceput ca principala forfä de opozifie. Din acest punct de vedere PNL a fost afectat de reculul specific pe care îl înregistreazâ de régulé partidele politice atunci când pierd puterea si, în acelasi timp, a decontat electoral sfârçltul unui proiect public de care s-au légat foarte multe a$teptäri si speranfe.

în campania pentru alegerile europene din 2014 principalele partide s-au întors la brandurile lor tradifionale. în comparare cu scrutinul parlamentar din 2012 când PSD $i PNL au candidat sub sigla USL, iar PDL s-a prezentat la urne sub formula ARD - Alianfa România Dreapta, însofitâ si de o schimbare de imagine si simbolisticé, în 2014 partidele au intrat în competiré cu imaginile, simbolurile si culorile lor consacrate. Trebuie precizat totuçi faptul câ PSD a apelat la brand-ul USL, asociat cu succesul electoral din anul 2012 si a participai la aceste alegeri într-o formulé de alianfâ împreunâ cu PC si UNPR.

Din punctul de vedere al strategiei de comunicare si marketing politic, PSD a mers pe trei direct»: ideea continuärii USL (în paralel eu un diseurs anti-Bäsescu), promovarea imaginii lui Victor Ponta - premier çi preçedinte al PSD, aflat la o cotä de popularitate ridicatä si, în fine, tema mândriei nationale. Dupä cum se poate observa, aceste direct» au douä caracteristici: sunt legate mai degrabä de procesul politic decât de chestiuni concrete si sunt subiecte de ínteres national, nu terne europene. Strategie vorbind, PSD a încercat si în bunâ parte a reuçit sä dueä dezbaterea spre tema refacerii Uniunii Social Liberale si sä indueä ideea cä aceste alegeri sunt despre continuarea USL si despre sanctionarea PNL si a conducerii sale de atunci, respectiv a lui Crin Antonescu, pentru gestul de a fi iesit de la guvernare si de a fi pus capät acestui proiect. De la bun început formarea USL si miza politicé a acestei aliante a fost legaté de adversitatea în raport cu presedintele Traían Bäsescu si de opozitia împotriva a ceea ce a fost catalogat drept "regimul Bäsescu". în acest conditii una dintre tacticile folosite de PSD si presedintele säu Victor Ponta în campania de la alegerile europene a fost întretmerea în spatiul mediatic a perceptiei unui conflict cu presedintele Traían Bäsescu si continuarea unui diseurs de tip "anti-Bäsescu", în paralel cu alimentarea speculafiilor potrivit cérora ruperea USL ar fi avut în spate o reapropiere a liberalilor de Traían Bäsescu. Din punctul de vedere al strategiei de marketing politic aceste mesaje, propagate printr-un aparat media influent si de mari dimensiuni, au avut ecou în rândul publicului, fiind de naturé a ridica semne de întrebare cu privire la ruperea USL si de a centra dezbaterea în jurul acestui subiect.

în acelaçi timp, alegerile europene au pärut a fi din perspectiva PSD o prefigurare a alegerilor preziden^iale, principalul vector de imagine folositîn campanie fiind Victor Ponta, viitor candidat al PSD la cea mai înaltâ funefie în stat. Nu în cele din urmä, exploatarea sentimentului de "mândrie nafionalé" a fost o directe de comunicare bine ntitä cätre bazinul electoral al social-democrafilor.

în reflectarea acestor teme, PSD a utilizat trei sloganuri: "USL traieçte!" "Romania Puternicä în Europa" $i "Mândri cä suntem Romani!", folosind pentru acesta din urmä în spefä imagini-emblemä ale României (Delta Dunärü, Arcul de Triumf) $i culorile ro$u, galben si albastru. Al doilea slogan intitulât "Romania puternicä în Europa" era de fapt o reiterare a conceptului "Romänia puternicä", utilizat de cätre Uniunea Social Liberalä ín campania din 2012 pentru alegerile parlamentare.1

Partid ul Social Democrat a câçtigat alegerile europarlamentare cu cea 37%, scor care era însâ semnificativ mai mic decât cel estimât în sondajele de opinie $i cel sperat de conducerea partidului. Tinta social-democrafilor era în realitate de peste 40%, care ar fi însemnat o dominate absolutä pe scena politicé, în condifiile în care social-democrafii nu reuçiserâ un asemenea rezultat nid în perioadele de ascensiune electoralä maximä.

Al doilea partid ca märime, PNL a avut de fäcut fafä la douä provoeäri: sfârçitul Uniunii Social Liberale, concomitent cu nevoia de a se redefini $i repozifiona în spafiul politic pe de o parte $i "factorul Diaconu" pe de alté parte. Mircea Diaconu, fost ministru liberal al culturii $i fost senator liberal, fusese declarat incompatibil de cätre justifie în urma unui procès cu Agenfia Nafionalä de Integritate. Interpretärile asupra efectelor juridice $i politice în acest caz au fost divergente. Potrivit uneia dintre interpretäri, interdicta de a mai ocupa funefii publice era apiicabilä oricärui tip de funefie, numitä sau aleasä la orice nivel. într-o a doua accepte, declararea ca incompatibil nu ar trebui sä afecteze dreptul de a candida $i funcfiile obfinute prin exercitarea acestuia. Pe acest fond, precum çi într-un context în care tema justifiei continua sä fie una sensibilä, PNL a luat decizia de a nu ÎI include pe lista sa de candidat pe actorul Mircea Diaconu. Acesta a aies sä candideze separat $i, beneficiind de un sprijin mediatic consistent din partea unuia din trusturile de presä, $i-a construit campania pe un mesaj anti-sistem. Profilul candidatului din afara jocurilor de partid, care se "bate" cu sistemul, a fäcut ca Mircea Diaconu sä devinä principals beneficiar al "votului de protest" la adresa sistemului $i a partidelor politice. Spre deosebire de alte state europene în care am asistat la o intensificare a suportului pentru partide eurosceptice, cu accente radicale, votul de protest $i exprimarea nemulfummi în România a îmbârcat aceastä formä. Este greu de apreciat la acest moment daeä PNL ar fi obfinut un rezultat superior prin pästrarea lui Mircea Diaconu pe lístele sale. Ipoteza noasträ este cä nu sau nu într-o mäsurä semnificativä. Chiar daeä o parte dintre alegätorii acestuia au provenit din bazinul liberal, ceea ce a fäcut diferenfa a fost toemai postura de "independent" care i-a permis adoptarea unui mesaj anti-sistem si detasarea de partide. Rämas pe o listä de partid acela$i candidat ar fi fost lipist toemai de elementele de imagine $i mesaj care l-au propulsât în opfiunile devot. Mircea Diaconu a reuçit sä obfinä 379.582 de voturi, ceea ce a reprezentat (6,81%) din totalul voturilor valid exprimate.2

Principalul concept de campanie al PNL a fost "eurocampionii". Liberalii au revenit la sigla $i culorile lor tradifionale - galben-albastru, läsänd astfei în urmä apartenenfa la USL. Liberalii au pornit de la ideea cä au cei mai buni europarlamentari în funefie care aveau sä candideze pentru un nou mandat si cä în percepfia publicä aceçtia sunt considérât a fi performatîn mai mare mäsurä decât reprezentantii altor partide. Conceptul "eurocampionii" avea la bazä toemai aceastä premisä $i încercarea de a-i prezenta pe liberali ca pe o echipä câçtigâtoare într-o competifie. Din acest punct de vedere, spre deosebire de PSD, prin elementele sale de imagine fl de diseurs PNL s-a aflat mai aproape de temática europeanä, ceea ce nu i-a adus însâ procente suplimentare. PNL nu a réunit sä îfl impunâ în campanie propria direefle de comunicare fl propriile teme, fiind împins mai degrabä cätre o atitudine defensivä fl reactivé în raport cu subiectul ruperii USL. în aceste condifli PNL a fäcut douä demersuri: a anunfat cä va solicita desfiinfarea oficialä a USL în justicie, iar pe de altä parte a contestât la Birourile Electorale Judefene prezenfa pe materialele électorale ale PSD a sloganului "USL trâieçte".1 Defl a avut oficial câçtig de cauzä în acest din urmä demers, iar contestable PNL au fost în cele mai multe judefe acceptate, PSD a reuflt de fapt sä-fl atingä scopul din perspectiva strategiei de marketing politic, si anume sä menflnâîn prim-planul atenflei publice "tema USL".2

O a doua direefle strategicä în cazul PNL a reprezentat-o folosirea ca vectori de imagine în campanie a liderilor PNLCrin Antonescu fl Klaus lohannis. Acesta din urmä, la acea datä prim-vicepreçedinte al PNL fl primar al Sibiului, se bucura de o cotä de popularitate ridicatä în rândul electoratului, factor ce s-a dorit a fi exploatatîn favoarea PNL. Privind însâ rezultatele, putem observa cä la în cazul alegerilor europarlamentare din 2014 nu s-a produs un transfer între cota de popularitate a lui Klaus lohannis fl votul propriu-zis pentru PNL.

De-a lungul campaniei PNL a avut si alte initiative, care însâ nu au réunit sä schimbe nici parcursul campaniei, nici agenda media sau agenda publica: a lansat programul candidafllor pentru Parlamentul European intitulât " Prosper itäte, Naflune, Libértate", a lansat un nou program economic de facturé liberalä pentru a contracara percepfla apropierii de PSD fl a lipsei de identitate, intitulât "Economía liberalä. Prin noi înflne" fl a propus o campanie de schimbare a orei oficíale a României pentru a trece la ora Europei. Sloganele sub care s-a prezentat public PNL au fost "Susflne eurocampionii" fl în subsidiar "Puterea de a schimba".

Dintr-un anumit punct de vedere PNL ca actor politic s-a aflatîn mijlocul dezbaterile din campania electoral, în sensul cä s-a vorbit mult despre PNL, färä ca aceastä stare de fapt sä fie în avantajul liberalilor. în afara temei ruperii fl refacerii Uniunii Social Liberale, a mai existât un factor care a centrât o parte semnificativä a discuflilorîn jurul parcursului PNL. La începutul campaniei électorale, preçedintele PNL Crin Antonescu a anunfat cä va demisiona din funefle daeä partidul säu nu atinge flnta de 20%, care fusese oficial asumatä la nivel de partid. Am asistat astfei la crearea unei mize suplimentare pentru fl în raport cu PNL, tema fiind imédiat exploatatä de adversarii politici. în aceste condifli întrebârile fundamentale ale campaniei électorale pentru alegerile europene au fost daeä PNL va obflne sau nu 20%, dacá Crin Antonescu va râmâne sau nu presedintele partidului fl daeä USL se va reface sau nu dupä alegeri.

Sancflonat de douâ segmente électorale distincte-cei careîi reprosau ruperea recentâ a USL pe de-o parte fl cei care îi reprosau îndepârtarea de dreapta fl apropierea anterioarä de PSD pe de altä parte-PNL a obflnuti5%, scor despre care putem aprecia, în acest context, cä a reprezentat practic voturile electoratului säu stabil. PNL a obflnut un rezultat eu mult inferior gradului säu de reprezentare în administraba publicä localä (priman, presedinfl de Consilii Judefene, alefl locali) fl la nivel parlamentar, care se ridica la cea 25% fl a pierdut în special în mediul urban.

Cel de-al treilea actor politic ca marime, Partidul Democrat Liberal, a abordat campania electoral pentru alegerile europarlamentare din anuí 2014 din postura de partid de opozitie la USL, la guvernul Ponta, darfiind înca purtätorul ,,mo$tenirii" unei istorii recente complicate $i generatoare de adversitate publica. Perceptia asupra PDL ramânea înca puternic marcatä de experienta guvernärilor conduse de Emil Boc $i de relaya cu Traían Basescu, în ciuda delimitärii reciproce dintre acesta din urmä t PDL. De asemenea, PDLtraversase relativ recent o sciziune, ca urmare a faptului cä o grupare condusä de Elena Udrea $i consideratä apropiatä de preçedintele Traían Basescu a pàràsit PDL dupa pierderea alegerilor interne. Aceasta sciziune s-a concretizat în aparitia Partidului Mi$carea Populara.

Campania PDL, reîntors la vechea sa identitate vizualä dominatä de culoarea portocaliu, s-a axatîn principal pe doua directü: critica la adresa PSD $i în subsidiar a PNL1 ca fost partener de guvernare al social-democratilor $i promovarea unei campanii sub sloganul "Europa în fiecare casa", care i-a avut ca imagine publica pe cei mai cunoscut europarlamentari proprii - Monica Macovei $i Theodor Stolojan. PDL a obtinut putin peste 12%. în conditiile lipsei unor vectori de imagine care sä-i adueä un plus electoral, ale efectelor sciziunii, care a însemnat $i pierderea de suport la nivelul administratiei locale $i ale asocierii cu o guvernare negativ conotatä t înca prezentä în memoria publica, putem aprecia cä cei 12% reprezintä nucleu dur al PDL t sunt cu preeädere rezultatul mobilizärii $i organizärii în teritoriu.

PDL çi-a disputât o parte din electorat cu Partidul Miçcarea Populará - PMP. De$i avea ca nucleu de reprezentare foçti membri PDL, fosti consilieri si apropiat ai lui Traían Bäsescu, personaje care s-au aflat în prim planul politicii $i au exercitat puterea în anii anteriori, PMP a încercat sä se branduiascä drept o forfä nouä pe scena politicé $i sä vinä în fata publicului cu o imagine care amintea de "generafia în blugi" $i cu un set de actuni nonconformiste. Campania PMP s-a desfä$urat sub sloganul "Ridicäm România" si a continut un set de mesaje anti-guvernamentale. De$i spera la un rezultat mai bun, PMP a obtinut 6,21%, reuend sä atragä voturile electoratul dur pro-Bäsescu. Dincolo de campanie, de mesaje $i de strategia de marketing ceea ce a contât de fapt în scorul obtinut de PMP a fost identificarea cu Traían Bäsescu.

Concluzii

Dacä avem în vedere gradul de absenteism, votul atipic pentru format uni mici sau candidat independent, precum $i preponderenfa temelor nationale, constatäm cä România nu face excepte din peisajul politic european în care alegerile europarlamentare sunt de tip second order. Situât ia din România î$i are particularitäfile ei, în sensul cä, de$i existä un tip de vot negativ, sancfiunea nu se adreseazä neapérat în directa principalului partid de guvernâmânt $i nu se transformé în suport electoral pentru o zonä extremistä sau euroscepticä, ci pentru candidat atipici. De altfel euroscepticismul este un fenomen practic absent din spafiul public románese.

Una dintre lecfiile pe care o au de retinut partidele politice pentru viitor este aceea cä, pe fondul unui ínteres mai scâzut $i al unei participéri în consecinfâ, votul pentru partide la alegerile europene este mai degrabâ o reflecte a distribute electoratului dur $i a capacitätii de mobilizare. Acest lucru este cât se poate de vizibil în anuí 2014, în care principalele partide competitoare nu au réunit sä atragä la urne zone de electorat care nu le erau traditional asocíate $i practic au obtinut tóate mai pufin decât estimau. Cu alte cuvinte în proiecfiile viitoare $i în stabilirea fintelor électorale partidele vor trebui sä í$i o marjä mai largä $i í$i pregäteascä strategiile ÿnând cont de acest aspect. Aceastä concluzie este întâritâ $i de faptul cä nu existä o competiré directä între persoane la alegerile europarlamentare $i cä, în duda strategiei partidelor de a ie$i în prim plan cu liderii nafionali, capacitatea de transfer între favorabilitatea pentru un líder si votul pentru partid în acest tip de alegeri este mai redusâ decât în alte cazuri.

Footnote

1 Pentru conceptele de first order $i second order elections vezi Karlheinz Reif, Hermann Schmitt (1980), "Nine Second-Order National Elections. A Conceptual Framework for the Analysis of European Election Results", European Journal of Political Research, 8 (1980): 3-44.

2 Pentru o descriere mai detaliatä a contextului politic, procesului destabilire a listelor électorale $i campanlei électorale pentru alegerile europene din anuí 2007 vezi Dan Mihalache, lulia Huiu, Trelanl la urne, (Bucurestl: Editura Nemira, 2012), 108-172.

3 Vezi $i Bogdan Dima, "PSD resurrected o analizä a rezultatelor PSD obçinute la alegerile pentru Parlamentul European din 2007 $i 2009", Sfera Politicii, 136 (2009): 26.

Footnote

1 Pentru rezultatele complete vezl Anexa.

Footnote

1 Pentru o analiza mai aplicatä asupra afiçelor si sloganurilor électorale vezi $i http://www.hotnews. ro / stiri-politic-17118209-cum-citesc-sociologii-afisele-sloganurMe-electorale-euroscepticismulromani-teme-anti-coruptie-prezidentialele-din-toamna.htm (28.05.2014).

2 Vezi $i https://ro.stiri.yahoo.com/fenomenul-mircea-diaconu-185141158.html.

Footnote

1 Scandal pe sloganul "USL träieste'LPNL va contesta folosirea denumirii USL pe materialele allantel PSD-PC-UNPR, RTV.NET, 5.05.2014: http://www.romaniatv.net/gorghiu-pnl-va-contestafolosirea-de-catre-psd-a-denumirii-usl-pe-materialele-de-campanie_i42870.html# ixzz350TLFgtv http://www.romaniatv.net/gorghiu-pnl-va-contesta-folosirea-de-catre-psd-adenumirii-usl-pe-materialele-de-campanie_142870.html. (accesat 22.05.2014)

2 Ramona Mänescu, "Mänescu : USL nu se mai reface! Sloganul "USL träieste "este o campanie prln care PSD doreçte sä fure dln voturile celor nehotärälji". Replica. Ro, 5 mal 2014, http:// www.replicaonline.ro/manescu-usl-nu-se-mai-reface-sloganul-usl-traieste-este-o-campanieprin-care-psd-doreste-sa-fure-din-voturile-celor-nehotarati-169850/.

Footnote

1 PDL çi-a landat eurocandidatü cu sloganul «Europa în fiecare casa», pe acorduri de muzica populara, mediafax.ro, 30.03.2014 accesat 22.06.2014.

1 Voturi valabil exprimate

References

BIBLIOGRAFIE

REIF Karlheinz, SCHMITT Hermann, "Nine Second-Order National Elections. A Conceptual Framework for the Analysis of European Election Results", European Journal of Political Research, 1980, nr. 8, pp. 3-44.

MIHALACHE Dan, Huiu lulia, Trei ani la urne, editura Nemira, 2012.

DIMA, Bogdan, "PSD resurrected o analiza a rezultatelor PSD obtinute la alegerile pentru Parlamentul European din 2007 $i 2009", în Sfera Politicii, Anul XVII, Nr.136, 2009, p.26.

MÄNESCU, Ramona, "Mänescu : USLnu se mai reface! Sbganul "USLträieste" este ocampanie princare PSD doreste säfure din voturile celor nehotäräti". Replica. Ro, 5 mai 2014 http://www.replicaonline.ro/manescuusl-nu-se-mai-reface-sloganul-usl-traieste-este-o-campanie-prin-care-psd-doreste-sa-fure-din-voturile-celor-nehotarati-169850/.

Resurse online

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17118209-cum-citesc-sociologii-afisele-sloganurile-electorale-euroscepticismul-romani-teme-anti-coruptie-prezidentialele-din-toamna.htm

https://ro.stiri.yahoo.com/fenomenul-mircea-diaconu-185141158.html.

http://www.romaniatv.net/gorghiu-pnl-va-contesta-folosirea-de-catre-psd-a-denumiriiusl-pe-materialele-de campanie_i42870.html#ixzz350TLFgtv http://www.romaniatv.net/ gorghiu-pnl-va-contesta-folosirea-de-catre-psd-a-denumirii-usl-pe-materialele-de-campanie_142870.html.

PDL $i-a landat eurocandidatii cu sloganul «Europa în fiecare casä», pe acorduri de muzicä populará, MEDIAFAX.RO, 30.03.2014. http://www.mediafax.ro/politic/pdl-si-a-landat-eurocandidatii-cu-sloganul-europa-in-fiecare-casa-pe-acorduri-de-muzica-populara-12360418