Alegeri prezidentiale 2014 - Klaus Iohannis si condamnarea trecutului comunist1

Abstract

Throughout this study, we are presenting a proposal to highlight the main reasons which led to Klaus Werner Iohannis winning the presidential elections in 2014, and we are also analyzing one of the situations that identifies the standpoint of the former mayor of Sibiu towards the condemnation of communist past. A symbolic gesture of disapproval of the communist crimes, which led to controversy in the public opinion, was also the decoration of the former political prisoner Octav Bjoza with the National Order "Star of Romania" with the rank of Knight; but this event underlined Iohannis's great respect towards those who suffered in the communist prisons of Romania. Sustaining the founding of a museum of communism and also the visit to the National Council for the Study of the Securitate Archives (CNSAS), represented moments that denoted, on the one hand- the condemnation and the assuming of communism, and on the other hand-the fact of "always remembering" and "the obligation not to forget" the dramatic events of that time period.

Headnote

Abstract

Throughout this study, we are presenting a proposal to highlight the main reasons which led to Klaus Werner Iohannis winning the presidential elections in 2014, and we are also analyzing one of the situations that identifies the standpoint of the former mayor of Sibiu towards the condemnation of communist past. A symbolic gesture of disapproval of the communist crimes, which led to controversy in the public opinion, was also the decoration of the former political prisoner Octav Bjoza with the National Order "Star of Romania" with the rank of Knight; but this event underlined Iohannis's great respect towards those who suffered in the communist prisons of Romania. Sustaining the founding of a museum of communism and also the visit to the National Council for the Study of the Securitate Archives (CNSAS), represented moments that denoted, on the one hand- the condemnation and the assuming of communism, and on the other hand-the fact of "always remembering" and "the obligation not to forget" the dramatic events of that time period.

Keywords

presidential elections 2014; Klaus Iohannis; Victor Ponta; Traian Basescu; Octav Bjoza; condemnation of the communist past; museum of communism; archives of The National Council for the Study of the Securitate Archives (CNSAS)

Plecat oarecum cu sansa a 11-a în cursa pentru alegerile prezidentiale sasul Klaus Iohannis a reusit în 16 noiembrie sa-l învinga pe contracandidatul sau, liderul pesedist Victor Ponta. Fostul primar de la Sibiu, conform cu statistica pe competitor! oferita de Biroul Electoral Central a obtinut 54,43 %, fata de 45,56 % cát a reusit sa întruneascâ premierul Victor Ponta.2 La acel moment exista un scepticism la nivelul populatiei din România în ceea ce priveste faptul câ un candidat este de etnie germanâ si în plus nu este nici ortodox. Dar, în pofida tuturor criticilor la care a fost supus Iohannis si-a pastrat calmul specific nemtesc si eu multa dibacie i-a convins pe români sa-l voteze.

Au avut loc mai multe dezabteri, s-au véhiculât argumente varite despre Victoria candidatului liberal la functia de presedinte al României. Unul dintre motívele pentru care Iohannis a fost aies presedinte s-a regasit sintetic într-un articol scris de profesorul Doru Radosav în decembrie 2014, studiu ce punea în discutie patriotismul primarului de la Sibiu.3 4

Universitarul clujean analiza faptul ca lohannis,,se aflâ la intersectia a doua mari întrebàri. Una care vine dinspre alegatori:"Cum s-a putut vota un sas (german) la functia de presedinte al României?" si una care vine dinspre el însusi: "Cum as putea fi eu, un sas, presedinte pentru România si pentru poporul román ?".a

Tinând cont de faptul ca a te defini patriot trebuie sa ai legatura puternica cu o "comunitate, etnie, popor, tara, teritoriu", lohannis cum bine remarca Radosav, "se situeaza azi, concentric si gradual, de la Sibiu, în Transilvania si apoi în România. Cea mai importantâ situare pentru el este acum în România, pentru ca el nu este un cetâtean sau locuitor oarecare eu domiciliu stabil sau flotant, ci este câstigàtorul presedintiei României, adicâ un locuitor eu adresâ prescurtatâ si directa: România. Din aceastâ perspectiva, el este într-un fei delocalizat ca cetâtean eu domiciliu stabil sau flotant si reheat în România. Càlàtoriile si deplasàrile electorate prin tara au produs aceastâ delocalizare si situare a lui într-un întreg teritoriu national, adica pretutindeni. Aceste câlâtorii au avut semnificatia constructiei si înscrierii treptate a unei comuniuni tainice între conducâtor si tara sau între Klaus lohannis si poporul román.5

Desigur ca numeroasele deplasari électorale si apropierea de oameni au contât în alegerea sa ca presedinte, însâ au existât si alte motive cum ar fi: 1. lohannis a fost perceput drept un sas corect, disciplinât, gospodar si rational. Venirea unui neamt la "carma" tarii poate fi interpretata drept o întoarcere în istorie, cum s-a întâmplat cu aducerea lui Carol I în anul 1866. Doar un presedinte de origine nemteasca putea sa aduea liniste într-o Românie cuprinsa de dezgust, coruptie, ,,o tara tensionata si conflictuala" eu proprii sai cetateni. De aceea, neamtul lohannis era si este solutia pentru încercarea de a scoate România din prapastia economica, sociala, politica si mentala în care a fost "aruncata" în mándatele fostilor presedinti; 2. românii intrasera într-o stare de saturatie fata de presedintii "vorbareti", dar care desi au promis multe, au facut destul de putin. lohannis desi este tacut, îi place "lucrul bine facut", sta în expectativa, îsi calculeaza fiecare cuvânt spus si mai presus denota multa încredere si stâpânire de sine; 3. acesta a demonstrat în dezbaterea televizata de la postul de televiziune B1 TV din data de 12 noiembrie 2014 ca imaginea sa este nepatata, fata de cea a lui Ponta, unde suspiciunea plagiatului tezei sale de doctorat s-a dovedit a fi reala. în aceea dezbatere, cum a afirmat si juranlistul Cristian Tudor Popescu "Domnul Ponta nu a adus nimic nou" el a fost "tupeist, smecher, cacealmist"6; 4. lohannis a avut sprijinul românilor din diaspora, care într-o proportie covârsitoare au sanctionat neregulile de la sect i i le din strainatate din primul tur de scrutin si partial în cel de-al ll-lea. Mai mult, românii din diaspora au sanctionat "aroganta" si "coruptia" obladuita în România de guvernarea pe~ sedistâ; 5. discretia, bunul simt, atitudinea sa mereu calculata, au fost argumente puternice în competitia pentru presedentie; 6. poate cel mai important motiv ce a déterminât câstigarea alegerilor a fost faptul ca lohannis nu a avut legatura cu regimul comunist, practic el delimitându-se de metehnele si practicile din trecut. Ponta, chiar daca nu a fost membru al PCR, totusi în mod indirect prin partidul sau s-a stabilit o "legatura nociva" ce avea sa-l coste multe voturi.

În ceea ce priveste pozitia sa fata de comunism, acesta si-a exprimât regretul pentru ca si în acest moment multi români trâiesc eu nostalgia fostului regim. lata cum surprinde într-un mod a nal it ic, în cartea sa Pas eu pas, respingerea comunismului: "Mise pare trist ca astazi unii români îl regreta pe dictatorul Nicolae Ceausescu. Eu am fost, cum am mai spus deja, un anticomunist în privat. Am fost împotriva comunismului ca individ, la nivel personal, la fei ca toata familia mea. Atunci nu aveai cai de a exprima aceste lucruri, decâtîn anumite situatii de nesupunere civica, despre care am povestit. Sunt un anticomunist convins si cred ca Ceausescu a fost unul dintre cei mai toxici români. Multi spun ca a fost bine pe vremea lui pentru ca toata lumea avea o casa si o locuinta, desi toata lumea facea bancuri la adresa lui. însà uitam de crimele în masa, de faptul ca nu puteam sa ne spunem parerea cu voce tare, uitam de viata gri, uitam de martiri, de câlcarea în picioare a simbolurilor nationale, de falsificarea istoriei; retinem doar lucrurile bune, ca într-un ,,filtru roz al memoriei". Uitam de discriminarea confesionala, de faptul ca nu puteai sa calatoresti dacá nu erai parte din sistem sau apropiat al sistemului. Va amintiti cum ne trezeam la 4 dimineatà pentru doua stiele de Iapte ? Sau ca de multe ori nu aveam ce sa punem pe masa ? Se pare ca am uitat, culmea!, toemai aceste lucruri. A fost cea mai grea perioada din istoria recenta a Romániei.7

Daca lohannis a declarat raspicat ca este un anticomunist convis, pe 8 decembrie 2004 în dezbaterea electorala de la TVR 1, Traian Basescu recunostea eu nonsalanta ca este un comunist nu doar el, ci si contracandidatul sau pentru prezidentiale, Adrian Nastase: "Mai, ce biestern o fipe poporul asta de a ajunspânà la urma sa aleaga între doi fosti comunisti? între Adrian Nastase si Traian Basescu. în 15 ani, nu a aparut unul sa vina din lumea asta, sa nu fi fost târât de naravurile comunismului, sa nu fi fost afectat de nimic. Ce blestem o fi?"8

Daca Basescu în 2004 a câstigat mandatul de presedinte toemai prin aceasta "doza de sinceritate", în 2014, nu dupa 15 ani, ci dupa o perioada de 25 de ani, lohannis un candidat a carui moralitate nu poate fi contestata, neafiliat vechilor structuri comuniste si cu puternice sentimente anticomuniste a reusit sa obtina încrederea românilor. în locul presedintilor eu vechi state în PCR, sau a celor de tipul: pe care "i-a învins sistemul", sau a presedintilor din "topor, jueatori" a venit un presedinte echilibrat, cu o imagine bunâ si în rândul statelor occidentale, în special al Germaniei.

Imediat dupa depunerea juramantului de investiturâ pentru presedinte, lohannis a demonstrat ca dezavueza regimul comunist si a fâcut câteva gesturi politice, dar si cu o tenta istorica, care de unii au fost critícate, dar de o mare parte dintre români au fost aprecíate.

Decorarea pe 22 decembrie 2014 cu Ordinul National "Steaua României" în grad de cavaler lui Octav Bjoza9, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România, a créât un val de critici la adresa noului presedinte, gestul sau fiind catalogat un "act dezamagitor de populism"10 Mai mult, Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului MCA România l-a aeuzat pe lohannis ca a acordat distinctia "unui detinut politic care se afiseaza public cu un partid sustinator al Miseárii Legionare si al neo-nazismului."u

Bineînteles ca Bjoza a negat legaturile eu miscarea legionara12, iar faptul ca, în temnitele comuniste prin care a trecut a cunoscut si legionari, acesta nu poate fi aeuzat ca ar fi fost el însusi legionar.

În altâ ordine de idei, cum spunea Bjoza, Gulagul románese i-a uniformizat atât pe libeali, taranisti, cuzisti, carlisti sau regalisti, cât si pe legionari, asfel încât toti ar putea fi considerati anticomunisti, sistemul comunist adusese la acelasi nivel diferentele de gen si viziune politica.13 Pânâ la urma, societatea româneascâ a ajuns la un numitor común: nu toti membrii Part idu lui Comunist trebuie condamnati, nici macar toti fosti sefi, ci doar aceeia care au aplicat masuri brutale.14 în aceasta logica, de ce si legionarii nu ar beneficia de acelasi statut moral, pe care îl au comunistii?15

În orice caz, decorarea unui fost detinut politic reprezinta un act de curaj si responsabilitate politica, morala si istorica fata de cei care au suferit în spatíuI concentrationar comunist. lohannis a facut prin acest gest, ceea ce presedintii anteriori nu au reusit, sa condamne prin fapte regimul comunist; decorarea lui Bjoza în pofida disputelor si intrigilor care planeaza asupra unor consilieri ai presedintelui, constituie un moment esential, un gest simbolic în aproprierea unui trecut traumatizant, dar si o dovada de respect fata de demnitatea umana.16

Pe langa aceasta decorare, cu câteza zi le înainte, pe 16 decembrie, la 25 de ani de la Revolutia din 1989, lohannis a ajuns într-un loe al memoriei si suferintei romârilor: Timisoara. Discursul presedintelui este emotionant si plin de semnificatie istorica : "Regimul comunist s-a prabusit asa cum s-a si insta lat. Prin crime si abuzuri. Nu ne maiputem permite sa ignoram lectiile trecutului, asa cum sunt ororile cornunismului în România. Viitorul democratic al României depinde de modul in care ne asumam un trecut tragic. Avem nevoie mereu de amintire si reamintire. România are nevoie de un Muzeu National al Comunismului. Voi pleda pentru construirea unui astfei de Muzeu National."17

Mesajul transmis de lohannis este unui pedagogic si istoric, în sensul în care prin intermediul memoriei, prin amintire si reamintire ne vom putea asuma trecutul dureros, iar România va dobándi cu adevarat calitatea de stat democratic, numai prin aceasta responsabilitate, în primul rand etica.

Pedagogía memoriei va veni în completarea pedagogiei istoriei,18 care în mare parte a fost intrumentalizata de regimul comunist; istoriei oficíale, a documentelor (Doru Radosav), va trebui sa îi ia locul memoria celor care au fost traumatizati în Gulagul románese.

Memoria traumatizanta se identifica cu identitatea noastra ca natiune si poate contribuí la schimbarea discursurilor istorice, ea i se poate opune determinând un alt tip de diseurs istoric, de aceea este difícil de a face o distintie clara între memorie si istorie.19 Memoria reprezinta un mod de reflectare al prezentului, dar poate fi si rabufnirea trecutului traumatic în arealul prezentului, a unui trecut uitat sau uzitat politic, refu lat si slab reprezentat prin actiuni si practici de memorare si rememorare.20

Prin intermediul memoriei nu uitam even imente le trag ice din perioada comunista, sau poate dorim sa uitam aceste episoade istorice pentru a privi cu detasare spre viitor. "Fuga de trecut" cu sigurantá nu ne va ajuta sa depasim momentele dificile în care ne aflam, dar nu trebuie sa existe nici o "obsesie a trecutului"21 mereu presanta asupra prezentului.

Tocmai prin crearea unui Muzeul National al Comunismului, cum îl numea presedintele lohannis putem sa aducem trecutul mai aproape de prezent, sa încercam "sa-l îmblânzim", sa-l apropiem de generatiile tiñere. Ideea acestui muzeu care reprezinta si o modalitate de "împâcare cu trecutul" a fost reiterata de presedinte si în cadrul vizitei din data de 26 ianuarie 201 5 la depozitele ce detin arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de la Popesti-Leordeni. în cadrul aceste vizite lohannis a precizat: «Mi se pare toarte important sa nu trecem prea repede peste istoria noastra recenta. Am spus si, din pacate, dupa ce am aflat astazi, pot sa reafirm: nu am reusit sa cunoastem destul de bine istoria noastra recenta, vorbesc aid de anii comunismului. Este nevoie de o studiere mult mai atenta si, în final, de o reconciliere a noastra cu istoria noastra recenta. Acest lucru nu s-a întâmplat acum si fara aceasta etapa este greu de crezut sa putem sa trecem pur si simplu mai departe»22

Desi în concluziile Raportului Final-Tismaneanu se propune înfiintarea unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania, asemeni Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, sau chiar inserarea în cadrul muzeelor de istorie din tara a unor sectiuni dedicate ororilor comunismului23; totusi datorita unor diverse motive de natura política, burocratica, sau pur si simplu a de lasa r i i si rea-vointei, acest demers nu a fost dus la bun sfarsit.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romanía a avut mai multe initiative de înfiintare a unui astfel muzeu, dar proiectele lor nu au fost agreate de parlamentari sau de guvernanti.

Este inadmisibil ca la 25 de ani de la caderea regimului comunist nu exista în România o convergent^ care sa determine înfiintarea unui Muzeu al Dictaturii Comuniste. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, créât în 1993 de Ana Blandiana si Romulus Rusan pe ruínele fostei închisori de maxima siguranta de la Sighet24, precum si Memorialul Râmnicu Sârat-închisoarea tâcerii (1945-1963)25, consituie o baza de la care s-ar putea pleca spre înfintarea unui Muzeu National al Comunismului.

în acest context, suportul pe care îl ofera lohannis este unui benefic pentru memorializarea comunismului si pentru asumarea trecutului recent. Se poate observa ca prin gesturile sale, presedintele întelege semnificatia istorica pe care o are o condamnare veritabila a comunismului.

în mod evident a dorit sa-si înceapâ mandatul de presedinte delimitându-se ciar de comunism, dar în acelasi timp asumândusi-l atât discursiv, cât si prin actiuni ce ne dau încredere spre un viitor promitâtor. lohannis a înteles câ este nevoie de o Românie a bunului simt, o tara care trebuie "purificata" de "fantomele comunismului".

Footnote

1 Aceasta lucrare a fost realizata si publicata prin finantarea de catre Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin proiectul "Sistem intégrât de imbunatatire a calitatii cercetarii doctorale si postdoctorale din România si de promovare a rolului stiintei în societate": POSDRU/159/1.5/S/133652.

2 http://www.bec2014.ro/rezultate-finale16-noiembrie/,accesat la 16 februarie 2015.

Footnote

3 Doru Radosav, "Este Klaus lohannis un patriot" Revista 22, (09.12.2014), http://www. revista22.ro/este-klaus-iohannis-un-patriot-51263.html, accesat la 16 februarie.

4 Doru Radosav, "Este Klaus"..., http://www.revista22.ro/este-klaus-iohannis-un-patriot-51263. html

5 Doru Radosav, "Este Klaus"..., http://www.revista22.ro/este-klaus-iohannis-un-patriot-51263. html

6 Dezbatere Ponta-lohannis, B 1 TV. Cine a câstigat cea de-a doua confruntare? Cristian Tudor Popescu: "Nu-I votez pe Victor Ponta", http://www.gandul.info/politica/dezbatere-ponta-ioha nnis-b1-tv-cine-a-castigat-cea-de-a-doua-confruntare-cristian-tudor-popescu-nu-l-votez-pe-vict or-ponta-13539457, accesat la 17 februarie 2015.

Footnote

7 Klaus lohannis, Pas eu pas, (Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2014), 18-19.

8 "Blestemul poporului román", http://www.ziare.com/articole/confruntare+basescu+nastase, accesat la 17 februarie 2015.

9 Pentru mai multe detalii biografice despre Octav Bjoza se poate consulta http://afdpr.ro/ octav-bjoza, accesat 17 februarie 2015.

10 lonut lordachescu, "lohannis, criticat aspru pentru decorarea lui Bjoza: "Act dezamagitor de populism", 26 dec. 2014, http://www.dcnews.ro/iohannis-criticat-aspru-pentru-decorarea-lui-b joza-act-dezamagitor-de-populism_463267.html, accesat la 17 februarie 2015.

11 "Klaus lohannis, criticat pentru decorarea lui Octav Bjoza", http://www.cotidianul.ro/klaus-i ohannis-criticat-pentru-decorarea-lui-octav-bjoza-253924/, accesat la 18 februarie 2015.

Footnote

12 Într-un interviú pe gandul, Bjoza a subliniat ca ,,nu a simpatizat miscarea, nu a sustinut-o, si ca nu are prieteni fosti sau actuali legionar", http://www.gandul.info/interviurile-gandul/ confesiunea-legionaruIui-octav-bjoza-tanar-fiind-intrand-la-19-ani-si-cateva-luni-in-temnita-er am-avid-in-a-Iua-de-la-fiecare-daca-gaseam-ce-avea-el-mai-bun-si-am-Iuat-de-la-toti-13742440 , accesat la 19 februarie 2015. Vezi si discursul sau din data de 07. 11.2009 disponibil la https:// www.youtube.com/watch ?v=ejXiJP2_9h A

13 Sever Voinescu, "Deruta constiintei în fata complexitatii". Dilema Veche, 568, (31 decembrie 2014-7 ianuarie 2015), http://dilemaveche.ro/sectiune/ce-lume-traim/articol/deruta-constiintei -fata-complexitatii-raului, accesat la 19 februarie 2015.

14 Sever Voinescu, "Deruta"..., http://dilemaveche.ro/sectiune/ce-lume-traim/articol/deruta-co nstiintei-fata-complexitatii-raului

15 Sever Voinescu, "Deruta"..., http://dilemaveche.ro/sectiune/ce-lume-traim/articol/deruta-co nstiintei-fata-complexitatii-raului

16 La Ínceputul alocutiunii de la ceremonia de decorare a domnului Bjoza, presedintele lohannis a tinut sa precizeze: "Este prima decoratie pe care o confer în calitate de presedinte al României si, de aceea, am tinut în mod special ca aceasta sâ fie acordatâ dumneavoastrâ, în chip simbolic, în numele Asociatiei Fostihr Detinuti Politici din România din câteva motive. înainte de tóate, pentru ca mandatul meu va fi unul al respectului fata de tóate valorile noastre, asadarsi fata de eroii si martini nostri, întrucât o natiune nu poate avea viitorfara a-si respecta, înainte de tóate, trecutul. în al doilea rând, pentru ca în 25 de ani România a gàsit putine prilejuri de a împàrtàsi bucuria eu acesti oameni care au luptat împotriva comunismului si si-au sacrificat tineretea, familia, viitorul si sperantele pentru a salva ideea de libértate si demnitate. în al treilea rând, pentru ca prin acest moment vreau sa marchez ínceputul unui nou capitol în istoria noastrâ recentâ, un presedinte care pune în vahare înainte de tóate modelele din societate, iar fostii detinuti politici reprezinta cu siguranta repere de moralitate pentru tânâra generate. La vârsta de 20 de ani, domnul Bjoza a fost arestat si întemnitat de càtre Securitate si a fost condamnât pe nedrept, fiind obligat sa suporte supliciul anilor de detentie si sa cutreiere nu mai putin de 14 locuri de detentie. Pânâ în 1989 a fost persécutât continuu de autoritâtile comuniste, dar acest lucru nu l-a împiedicat nicidecum sa militeze dupâ Revolutie pentru idealurile de libértate si démocratie. " Alocutiunea se poate consulta integral la http://www.presidency.ro/7_ RID=det&tb=date&id=15389&_PRID=search, accesat la 18 februarie 2015.

Footnote

17 Dani Dancea, " Klaus lohannis Ia Timisoara. Mesajul presedintelui ales pentru romani la 25 de ani de la izbuenirea Revolutiei", 16 decembrie 2014, http://adevarul.ro/locale/timisoara/kla us-iohannis-ajuns-timisoara-copil-asteapta-autograf-cartea-autobiografica-presedintelui-ales1_54904285448e03c0fdcd0288/index.html, accesat la 19 februarie 2015.

18 Vezi Dumitru-Catalin Rogojanu, "The Pedagogy of Memory and History. Reflections on the Romanian Gulag", The Proceedings of the International Conference Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, Târgu-Mures, 2 (2014), http://www.upm.ro/ldmd/LDMD-02/Hst/Hst%20 02%2036.pdf, accesat la 19 februarie 2015.

19 Jean-Charles Szurek "Pentru o memorie democrática a trecuturilor traumatizante", Istoria Recenta în Europa. Obiecte de Studiu, Surse, Metode. Lucradle simpozionului international organizat de Colegiul Noua Europa, (Bucuresti, Colegiul Noua Europa, 2002), 55, http://www. nec.ro/pdfs/publications/relink/istoria-recenta-in-europa/JEAN-CHARLES_SZUREK.pdf, accesat la 19 februarie 2015.

20 Jean-Charles Szurek "Pentru"..., 56.

21 Paul Ricoeur, Memoria, istoria, uitarea. Traducerea de llie Gyurcsik si Margareta Gyurcsik, (Timisoara, Amarcord, 2001), 541-542.

22 Rares Constantinescu, "In vizita la arhivele CNSAS. lohannis: Sustin în continuare înfiintarea unui Muzeu al Comunismului", 26 ianuarie 2015, http://www.cotidianul.ro/iohannis-sustin-in-c ontinuare-infiintarea-unui-muzeu-al-comunismului-255574/, accesat la 20 februarie 2015.

Footnote

23 Raport Final, Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, (Bucuresti, 2006), 637, http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf, accesat la 20 februarie 2015.

24 Vezi loana Diaconescu "Muzeul Comunismului din România", România Literarâ, 33, (2011), http://www.romlit.ro/muzeul_comunismului_din_romnia Informatii suplimentare se pot consulta la http://www.memorialsighet.ro/, accesat la 20 februarie 2015.

25 Mai multe detalii se gasesc la http://memorialulramnicusarat.ro/, accesat la 20 februarie 2015.

References

BIBLIOGRAFIE

Carti:

lOFIANNIS, Klaus, Pas cu pas, Bucuresti, Curtea Veche Publishing, 2014.

RICOEUR, Paul, Memoria, istoria, uitarea. Traducerea de llie Gyurcsik si Margareta Gyurcsik, Timisoara, Amarcord, 2001.

Resurse online:

ALOCUTIUNE Klaus lohannis, 22.12.2014, http://www.presidency.ro/7_ RID=det&tb=date&id=15389&_PRID=search

BEC, http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-16-noiembrie/

BJOZA, Octav, http://afdpr.ro/octav-bjoza

"BLESTEMUL poporului roman", http://www.ziare.com/articole/ confruntare+basescu+nastase

CONSTANTINESCU, Rares ,,în vizita la arhivele CNSAS. lohannis: Sustin ín continuare înfiintarea unui Muzeu al Comunismului", 26 ianuarie 2015, http://www.cotidianul.ro/ioha nnis-sustin-in-contînuare-infiîntarea-unui-muzeu-al-comunismului-255574/

References

DANCEA, Dani, " Klaus lohannis la Timisoara. Mesajul presedinteiui ales pentru romani la 25 de anl de la izbucnirea Revolutiei", 16 decembrie 2014, http://adevarul.ro/Iocale/timisoara/ klaus-iohannis-ajuns-timisoara-copil-asteapta-autograf-cartea-autobiografica-presedintelui-ales-1_54904285448e03c0fdcd0288/index.html

DEZBATERE Ponta-lohannis, B 1 TV. Cine a câstigat cea de-a doua confruntare? Cristian Tudor Popescu: "Nu-I votez pe Victor Ponta", http://www.gandul.info/politica/dezbatere-pon-ta-iohannis-b1-tv-cine-a-castigat-cea-de-a-doua-confrunta re-cristian-tudor-popescu-nu-l-vo-tez-pe-victor-ponta-13539457

DIACONESCU, loana "Muzeul Comunismului din Romania" Romania Literara, 33, (201 1), http://www.romlit.ro/muzeul_comunismuIui_din_romnia

DISCURS, Octav Bjoza-07.11. 2009, https://www.youtube.com/watch?v=ejXiJP2_9hA

INTERVIU, Octav Bjoza gandul, http://www.gandul.info/interviurile-gandul/confesi-unea-legionarului-octav-bjoza-tanar-fiind-intrand-la-19-ani-si-cateva-Iuni-in-temni-ta-eram-avid-in-a-lua-de-la-fiecare-daca-gaseam-ce-avea-el-mai-bun-si-am-luat-de-la-to-ti-13742440

IORDaCHESCU, Ionut "lohannis, criticat aspru pentru decorarea lui Bjoza: "Act dezamagitor de populism", 26 dec. 2014, http://www.dcnews.ro/iohannis-criticat-aspru-pentru-decora-rea-lui-bjoza-act-dezamagitor-de-populism_463267.html

"KLAUS lohannis, criticat pentru decorarea lui Octav Bjoza", http://www.cotidianul.ro/ klaus-iohannis-criticat-pentru-decorarea-lui-octav-bjoza-253924/

MEMORIALUL Râmnicu Sarat-închisoarea tacerii (1945-1963), http://memorialulramnicusa-rat.ro/

MEMORIALUL Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, http://www.memorial-sighet.ro/

RADOSAV, Doru "Este Klaus lohannis un patriot" Revista 22, (09.12.2014), http://www.revis-ta22.ro/este-klaus-iohannis-un-patriot-51263.htmI

RAPORT Final, Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictatura Comuniste din Romania, (Bucuresti, 2006), http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf

ROGOJANU, Dumitru-Catalin, "The Pedagogy of Memory and History. Reflections on the Romanian Gulag", The Proceedings of the International Conference Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, Târgu-Mures, 2 (2014), http://www.upm.ro/ldmd/LDMD-02/Hst/ Hst%2002%2036.pdf

SZUREK, Jean-Charles "Pentru o memorie democratica a trecuturilor traumatizante", Istoria Recenta in Europa. Obiecte de Studiu, Surse, Metode. Lucradle simpozionului international organizat de Colegiul Noua Europa, (Bucuresti, Colegiul Noua Europa, 2002), http://www. nec.ro/pdfs/publications/relink/istoria-recenta-in-europa/JEAN-CHARLES_SZUREK.pdf

VOINESCU, Sever, "Deruta constiintei în fata complexitatii" Dilema Veche, 568, (31 decem-brie 2014-7 ianuarie 2015), http://dilemaveche.ro/sectiune/ce-lume-traim/articol/deruta-con-stiintei-fata-complexitatii-raului