PLANTA - UN AJUTOR PRETIOS PENTRU INGINERUL CONSTRUCTOR

Headnote

This paper, presents a few plants belonging to the forest herbaceous forae in Romania, which have the feature to be messengers of geotechnical characteristics, namely: they indicate the existence of running or stagnant underground water and respectively, the soil nature. Both information types are extremily useful to the engineer who desings trasportation installations, because they make possibile both the right placing of route direction and taking notice of building materials deposits.

INTRODUCERE

Organizarea În spatiu a suprafetelor paduroase care urmeaza a fi parcurse cu taieri, trebuie facuta cu mult discernamânt si având o multime de factori referitori la tehnica utilizata, cerintele ecologice si silviculturale precum si pe cele legate de natura si starea terenului.

Pentru inginerul proiectant de instalatii de transport (drum auto, cai de acces) este util sa recunoasca, fara studii geotehnice prealabile, o serie de caracteristici În legatura cu proprietatile pamânturilor pe care urmeaza sa se construiasca. O astfel de posibilitate i-o confera lumea plantelor ierboase.

Relatiile dintre lumea plantelor si ingineria contructiilor s-au clarificat foarte mult În ultimele decenii si au fost valorificate În folosul tehnicii contructiilor.

Biologia inginereasca este utila pentru constructor din urmatoarele puncte de vedere, si anume:

a) planta ofera informatii referitoare la apa si natura pamântului statiunii pe pentru vegeteaza;

b) planta ofera informatii În legatura cu capacitatea portanta a terenului suport pentru constructii;

c) planta serveste ca material biologic de constructie pentru fixarea si consolidarea superficiala a versantilor si taluzurilor;

d) biologia plantelor confera date folositoare pentru tratarea sapaturilor, nivelarilor, În vederea reducerii suprafetelor nude.

În cele ce urmeaza ne vom referi numai la plantele din prima categorie, si anume la acelea care sunt purtatoare de informatii geotehnice. De fapt nu toate plantele, ci numai un anumit numar foarte restrâns ofera astfel de date, iar dintre acestea o buna parte poate fi Întâlnita si În flora forestiera.

Atât pentru proiectantul forestier de drumuri auto cât si pentru tehnologul de exploatare care se ocupa cu accesibilitatea parchetelor, este bine si util sa cunoasca plantele care, prin cerintele pe care le au fata de mediul lor de viata, pot da informatii pertinente despre unele caracteristici geotehnice.

Cunoscând elementele fundamentale ale Biologiei ingineresti, doar prin simpla recunoastere a prezentei unor plante indicatoare se pot evita zone improprii amplasarii unui traseu de instalatie de trannport, sau sa se sesizeze depozite de materiale de constructie, Întretinere, etc.

PLANTE INDICATOARE DE APA SUBTERANA MIGRATOARE

Pentru sesizarea existentei apei În subteran exista o serie Întreaga de plante ce pot fi utilizate ca bagheta magica. Prin ele se poate recunoaste daca si la ce adâncime apare apa curgatoare de infiltratie sau apa freatica.

Urmatoarele plante indica sigur apa curgatoare (de migratie) În pamânt:

Phragmites australis (Trestie, Stuf). Apare, de cele mai multe ori, pe malurile apelor dulci si are o absorbtie moderata de apa. În terenuri uscate pe versanti, pe câmpii si araturi, indica apa freatica curgatoare, la adâncimi cuprinse Între 1,50-2,00 m, deasupra straturilor coezive impermeabile. Prefera, pentru crestere pamânturi argiloase grele, având radacini pâna la 2,50 m.

Thyfoides arundinacea (Ierbaluta). Prefera pamânturi afânate, cu apa usor pâna la repede curgatoare. Apa se afla la un nivel superior fata de zonele În care creste Phragmites australis.

Scirpus sylvaticus (Pipirig). Indica apa freatica ce se afla În apropierea suprafetei terenului, pâna la maximum 1,00 m adâncime, frecvent În jurul izvoarelor, iar mai departe sigur pe artera de apa subterana.

Molinia caerulea (Iarba albastra). Indica apa freatica continua, dar slab migratoare, al carei nivel poate oscila puternic În functie de anotimp. Constituie un adevarat semnal de avertizare pentru prezenta apei freatice, chiar daca În timpul sapaturilor s-a stabilit teren uscat.

Equisetum telmateia (Coada calului). Terenuri În panta cu aceasta planta indica pericol iminent de alunecare, În cazul În care În el se executa sapaturi (taieturi).

Eqiusetum sylvaticum (Coada calului). Reprezinta un semnal foarte sensibil de putina apa migratoare. Fâsii orizontale pe versanti indica orizontul permeabil, iar fâsii ce se desfasoara spre aval pun În evidenta traseul apei subterane În ogase de eroziune si arata pericol sigur de alunecari de teren, În cazul În care se deschide versantul prin sapatura.

Alte plante care traiesc În padure, sau si În padure, si indica aceleasi proprietati ale apei, sunt: Eriophorum vaginatum (Bumbacarita), Lysimachia vulgaris (Galbinele), Filipendula ulmaria (Cretusca), Cirsium oleraceum (Crastaval), Calla palustris (Coada zmeului), Cherophyllum hirsutum (Asmatui salbatic), Aruncus dioicus (Barba popii), Carex pendula (Rogoz mare).

3. Plante indicatoare de apa subterana statatoare

Urmatoarele plante apar numai daca În subteran exista apa statatoare, fara semne de acumulare sau varsare:

Juncus effusus (Pipirig, Urzica). Creste pe pamânturi umede, sarace În aer si indica umiditate mare În straturile superioare.

Eriphorum vaginatum (Bumbacarita). De cele mai multe ori indica apa statatoare (acumulata), fara scurgere. Aceeasi remarca este valabila si pentru Eriphorum latifolium. Cele doua specii se pot usca În timpul verii, dând impresia ca substratul pe care se afla este uscat. Pe povârnisuri cu Eriphorum, pe suprafete mlastinoase, sapaturile trebuie facute cu precautie deoarece se pot declansa scurgeri care pot deteriora instalatiile de trasport, sau pot aparea chiar scurgeri noroioase.

Sphagnum acutifolium (Muschi de turba). Apare, de cele mai multe ori, În asociatii cu Eriphorum, În mlastini de altitudine, pe ape statartoare subterane.

PLANTE INDICATOARE DE NATURA PAMÂNTURILOR

Dependentele dintre plante si natura pamânturilor pe care traiesc nu sunt asa de univoce ca acelea care reflecta cantitatea si felul apei. Cu toate acestea, prezenta unora dintre ele permite sa se decida În deplina siguranta În legatura cu natura pamânturilor si sa fie astfel utile inginerilor proiectanti de drumuri si de instalatii pasagere.

Urmatoarele plante sunt indicatoare de pamânturi de tipul lehmului, sau care se transforma În lehm:

Convallaria majalis (Lacrimoara). Planta Îsi modifica puternic forma În raport cu continutul de lehm. Pe nisipuri pure se formeaza numai o frunza În forma de fus, de culoare galbui-verzuie si fara flori. Cu cresterea continutului de lehm si pe lehm proaspat se formeaza frunze rotund-ovale de culoare verde Închis pâna la albastrui si acoperite cu ceara sub forma de praf flori mari pline si În forma de clopot; mirosul scade pe masura ce pamântul devine mai sarac.

Tussilago farfara (Podbal). Indica sigur lehm umed sau argila. Aparitia sa pe Întinderi nisipoase Înseamna Întrânduri de lehm sau zone bine conturate cu lehm. Fâsii si grupe mari pe versanti apar, de cele mai multe ori, la aparitia lehmului la suprafata sau al vânelor de argila cu orizonturi de izvoare.

Hepatica triloba (Trei rai). Lipseste pe pamânturile pure de nisip; si aici, o data cu cresterea continutului de lehm, frunzele se Închid la culoare si au o crestere mai pronuntata.

Pulmonaria officinalis (Plumarica, Mierea ursului). Culoarea frunzelor se Închide o data cu cresterea continutului de lehm, În acelasi timp florile Îsi schimna culoarea de la rosu - carmin pâna la albastru Închis - violet.

Se mai pot aminti, tot din grupa plantelor indicatoare de lehm Stellaria nemorum (Steluta) si Taraxacum officinale (Papadie).

Lumea plantelor ce prefera pamânturile nisipoase este mult mai redusa, iar În flora forestiera sunt putin reprezentate. Totusi, se poate mentiona Calluna vulgaris (Iarba neagra) care creste pe pamânturi afânate, permeabil si sarace În calcar.

În ceea ce priveste pamânturile cu continut mare de calcar, fie sub forma de roca, sau pamânturi rezultate din degradarea fizica si alterarea chimica a rocii de calcar, sau chiar calcar În solutii, deosebit de sigure În mesaj, sunt: Brachypodium pinnatum si Brachypodium sylvaticum (Obsig). Tufisuri si insule pe suprafete plane presupun existenta calcarului la suprafata. Aparitia În fâsii pe versanti indica existenta calcarului acoperit cu un strat subtire de pamânt. Prezenta la picioarele versantilor a tufisurilor si fâsiilor cu aceste plante indica apa de infiltratie bogata În calcar, pe substrat impermeabil.

CONCLUZII

Din multitudinea plantelor ierboase care alcatuiesc flora forestiera, un numar redus evidentiaza pregnant o anumita cerinta a acestora fata de una din conditiile de mediu. Proprietatea acestora poate fi usor exploatata de inginerul proiectant, deoarece - fara studii prealabile de geotehnica rutiera - el poate sa decida În cunostinta de cauza, numai prin prezenta unor plante, zonele care trebuie evitate pentru desfasurarea traseului unei instalatii de transport sau, dimpotriva, locurile unde se gasesc depozite de material propriu pentru constructii.

Observarea atenta a plantelor din flora forestiera precum si a mediului În care ele traiesc vor permite, cu siguranta, Îmbogatirea cunostintelor si largirea spectrului geotehnic pe care acestea Îl pot oferi.

References

BIBLIOGRAFIE

Krüdener, A. von, 1959: Ingenieurbiologie. Verlag Ernest Reinhardt, München

***, 1966: Grundbau - Taschen. Verlag von Wilhelm Ernest v. Sohn, Berlin, München