Crearea, la nivel national, a bazei de date administrative privind localitatile din spatiul românesc (precizari teoretice si metodologice legate de cartografierea realitatilor geografice în spatiul românesc)

Abstract

For mapping of various geographical realities, at the most detailed level, in the Romanian space is necessary, first, knowledge of the network of settlements, since we have information (archaeological, epigraphic, historical, documentary, statistical, political and administrative) and until today. We opted for such an approach, first because the Romanian space is remarkable, over time, by a formidable instability of administrative boundaries, both external (border) and the internal ones (if and when they will be there). In realization of this approach we have to solve several problems. Among them, we highlight the difficulty of access to information, especially for older ages (prehistory, antiquity, the Middle Ages and, to some extent, for the modern era). This problem can be solved, even partially, by appealing to archaeological finds, inscriptions, documents and the exploitation of onomastic material (place names and / or anthroponyms). Another problem is the administrative variability (when it existed or can be reconstituted). In view of this, we have opted to insert - both in data file and in the basemaps - the network of settlements in each historical epoch / period, the settlements subordinated to the current basic administrative units (municipalities, cities, municipalities), which will be aggregated at the level of administrative interwar counties. This level of representation will also ensure the comparability - at local and / or county level - between the different analyzed historical periods. We use, however, for each historical period, the existing administrative organisation at the time, to the extent that it exists and / or can be reconstructed. Related to the previous question, there is another, related to encoding basic administrative units (hamlets, villages, monasteries, isolated farms, estates, small handicraft units - for example, so-called medieval Transylvanian glajarii - fortifications, towns, cities, etc.) in so as to be respected both the uniqueness and the continuity of settlement (as long as it has existed) and the membership to higher administrative level existing at the time - on the one hand, and the possibility of his classification timeless (for all analyzed historical periods) in the basic administrative units (present villages, towns, cities) and / or (interwar) counties.

Headnote

Key-words: administrative data, Romanian space, network of settlements, geographical realities

(ProQuest: ... denotes non-US-ASCII text omitted.)

1. Introducere

Pentru reprezentarea cartografica a diferitelor realitati geografice, la cel mai detaliat nivel posibil, în spatiul românesc1 este necesara, în primul rând, cunoasterea retelei de asezari, de când exista informatii (arheologice, epigrafice, istorice, documentare, statistice, politico-administrative) si pâna în zilele noastre. Am optat pentru un asemenea demers, în primul rând deoarece spatiul românesc se remarca, de-a lungul timpului, printr-o formidabila instabilitate a limitelor administrative, atât a celor externe (frontiere), cât si a celor interne (daca si când acestea vor fi existat).

2. Probleme

În realizarea practica a acestui demers avem de rezolvat mai multe probleme. Printre acestea, evidentiem dificultatea accesului la informatii, mai ales pentru epocile mai vechi (epocile preistorice, antichitatea, Evul Mediu si, într-o oarecare masura, epoca moderna). Aceasta problema poate fi rezolvata, fie si partial, prin apelul la descoperirile arheologice, inscriptii, documente si valorificarea materialului onomastic (toponime si/sau antroponime).

O alta problema este legata de variabilitatea decupajului administrativ (atunci când el a existat sau poate fi reconstituit). Tinând cont de acest fapt, am optat pentru redarea - atât în fisierul cu date, cât si pe fondurile de harta - a retelei de asezari existente în fiecare epoca/perioada istorica, a localitatilor arondate la nivelul actualelor unitati administrative elementare (comune, orase, municipii), care vor fi agregate la nivelul judetelor administrative interbelice2. Acest nivel de reprezentare va asigura si posibilitatea de comparare - la nivel local si/sau judetean - între diferitele intervale istorice analizate. Vom utiliza, însa, pentru fiecare interval istoric, arondarea administrativa existenta în acel moment, în masura în care ea exista sau/si poate fi reconstituita3.

Legat de problema precedenta, exista o alta, legata de codificarea unitatilor administrative elementare (catune, sate, manastiri, ferme izolate, mosii, mici unitati mestesugaresti - de exemplu, asa numitele glajarii medievale ardelene - cetati, târguri, orase, etc.), în asa fel încât sa fie respectata atât unicitatea si continuitatea asezarii (atât timp cât ea a existat), cât si apartenenta sa la nivelul administrativ superior existent în acea vreme - pe de-o parte, dar si posibilitatea încadrarii sale atemporale (pentru toate perioadele istorice analizate) în unitati administrative elementare (comune, orase, municipii actuale) si/sau judete (interbelice). Dupa o îndelunga chibzuinta, am decis ca, chiar cu riscul unor coduri lungi, greoaie, sa aplicam fiecarei asezari un asemenea cod unic care va trebui sa includa mai multe elemente de identificare proprie, sub forma unei/unor denominari alfa-numerice, care sa cuprinda:

- apartenenta la regiunea istorica actuala;

- încadrarea în judetul interbelic corespunzator;

- includerea într -o unitate administrativa elementara actuala;

- dupa caz (daca exista si/sau poate fi reconstituita) apartenenta la decupajul administrativ existent în fiecare epoca.

Astfel, dubla codificare va cuprinde, în primele doua coloane ale fisierului Microsoft Excel cu date, codul actual general al fiecarei asezari (existente si/sau disparute), alocat comunei/orasului/municipiului actual si/sau al judetului interbelic pe teritoriul caruia se localizeaza, iar a doua - codul specific, caracteristic fiecarei epoci/perioade istorice, doar pentru asezarile existente în acel interval istoric. Pri mul cod va include initialele României (interbelice), cele ale regiunii istorice mari (Moldova - în sens larg, Tara Româneasca, Transilvania - în sens larg), numerotarea (în ordine alfabetica, dar cu cifre) a regiunilor propriu-zise4, apoi a judetelor interbelice componente (tot în ordine alfabetica, cu numere formate din doua cifre), a municipiilor, oraselor si comunelor actuale apartinatoare (cu numere formate din trei cifre, începând cu resedinta de judet, celelalte asezari urbane - începând cu celelalte municipii, în ordine alfabetica, apoi - celelalte orase, tot în ordine alfabetica, continuând cu comunele, de asemenea notate alfabetic5) si a localitatilor (primele - resedintele unitatilor administrative elementare actuale, apoi, în ordine alfabetica, celelalte asezari existente azi în componenta acelei unitati administrative elementare, urmate, în ordinea cronologica a aparitiei lor, de asezarile disparute), numerotate cu doua cifre. Al doilea cod va cuprinde, dupa caz, abrevierea tarii în componenta careia se afla asezarea în acel interval istoric, numerotarea unitatii administrative intermediare (provincie, comitat, district, scaun, tinut, eyalet/vilayet, sangeac/kaza, raia, gubernie, uezd, ocol, plai, plasa, regiune/raion, okrug etc.), apoi a diviziunilor elementare si a localitatilor apartinatoare. În coloanele urmatoare va fi notata denumirea provinciei interbelice, a judetului interbelic, a unitatii administrative elementare actuale, apoi, dupa caz, a unitatilor administrative de nivel regional/judetean si/sau local existente în fiecare interval istoric, numele asezarii (pentru cele actuale), numele asezarilor disparute (pentru cele al caror nume nu se cunoaste va fi notat, cu litere italice, toponimul actual ce le atesta) si o rubrica de observatii. Toate aceste elemente vor fi cuprinse într-o foaie de lucru Microsoft Excel, care va include precizari legate de fiecare perioada, dar, pentru fiecare interval istoric se va realiza câte o foaie de lucru separata.

3. Precizari metodologice legate de crearea bazei de date administrative pentru spatiul românesc

Referitor la cunoasterea retelei de asezari, vom avea în vedere inventarierea acelor surse ce ofera informatii legate de diferitele atestari ale locuirii în acest spatiu: descoperiri arheologice (pentru epocile preistorice, antichitate si o buna parte din Evul Mediu), colectii de inscriptii (înregistrate, în mare masura, în partea finala a antichitatii, mai rar si doar pentru anumite regiuni, în Evul Mediu timpuriu), colectii de documente (care surprind primele atestari documentare, apartenenta administrativa, de regula consemnate în epoca medievala, etc), înregistrarile statistice (urbarii, conscriptii, catagrafii - realizate în secolele XVII-XVIII si în prima parte a secolului al XIX-lea - si recensaminte - dupa 1850), indicatoare de localitati, dictionare, enciclopedii, legislatie privitoare la modificarile administrative (referitoare, în principal, la perioada de dupa Unirea Principatelor). Foarte utilie sunt si lucrarile de sinteza ce surprind asemenea realitati, pentru diferite perioade (de exemplu, pentru Moldova, lucrarea lui Constantin Burac, ce trateaza evolutia tinuturilor Tarii Moldovei, din secolele XIV-XV, pâna la jumatatea veacului al XVIII-lea, având si o lista cu atestarile documentare ale localitatilor medievale moldovenesti, grupate pe tinuturi, sau Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol. I, partile I-IV, care evidentiaza atestarile toponimice ale localitatilor din Moldova dupa 1774, ori, pentru Transilvania - cu Banatul, lucrarea lui Coriolan Suciu, în doua volume, Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania; de asemenea, foarte utile sunt lucrarile lui Nicolae Stoicescu, care a repertoriat, pe regiuni istorice, monumentele din Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova). De un real folos sunt, în acelasi sens, în special pentru perioada de pâna la al doilea razboi mondial, hartile istorice si cele topografice, începând cu cele realizate, din 1700 de stolnicul Constantin Cantacuzino (pentru Tara Româneasca), sau de domnitorul-carturar Dimitrie Cantemir (pentru Moldova), de ridicarile topografice austriece si rusesti din secolele XVIII-XIX, pentru Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia si Moldova, precum si de valoroasele colectii de harti topografice românesti, realizate, de la finele secolului al XIX-lea, de Institutul Geografic al Armatei române (astazi Directia Topografica Militara). Din multe dintre aceste surse de documentare vor fi extrase si toponimele ce precizeaza existenta de odinioara a unor asezari disparute (nume de tipul Saliste, Siliste, Seliste, etc.). Precizam ca, desi am adaugat o bibliografie extinsa, aceasta nu are în nici un caz pretentia de a fi exhaustiva.

Aceste date vor fi introduse în calculator, într-un fisier Microsoft Excel, cuprinzând codul unic (general) al asezarii (dupa precizarile amintite anterior), precum si codul specific. Fiecare localitate va primi acest cod specific pentru fiecare perioada/moment, pe care, în masura posibilitatilor, daca are continuitate pe mai multe etape istorice, îl va pastra neschimbat, pentru aceste intervale de timp.

Acest cod va include, asa cum am mentionat, initialele României (interbelice) - RO, cele ale regiunii istorice mari (Moldova - în sens larg - MLD, Tara Româneasca - TRO, Transilvania - în sens larg - TRS), numerotarea (în ordine alfabetica, dar cu cifre, începând cu cifra 1) a regiunilor propriu -zise, apoi a judetelor interbelice componente (tot în ordine alfabetica, cu numere formate din doua cifre - 01, 02, 03, etc.), a municipiilor, oraselor si comunelor actuale apartinatoare (cu numere formate din trei cifre, începând cu resedinta de judet6 (001), celelalte asezari urbane - începând cu celelalte municipii, în ordine alfabetica (002, etc.), apoi - celelalte orase, tot în ordine alfabetica, continuând cu comunele, de asemenea notate alfabetic) si a localitatilor (primele - resedintele unitatilor administrative elementare actuale, apoi, în ordine alfabetica, celelalte asezari existente azi în componenta acelei unitati administrative elementare, urmate, în ordinea cronologica a aparitiei lor, de asezarile disparute), numerotate cu doua cifre (din nou, pornind de la 01, 02, 03, si asa mai departe).

Al doilea cod va cuprinde, dupa caz, abrevierea tarii în componenta careia se afla asezarea în acel interval istoric7, numerotarea unitatii administrative intermediare (provincie, comitat, district, scaun, tinut, eyalet/vilayet, sangeac/kaza, raia, gubernie, uezd, ocol, plai, plasa, regiune/raion, okrug etc.), apoi a diviziunilor elementare si a localitatilor apartinatoare.

Se adauga celelalte coloane (deja mentionate), cuprinzând elemente referitoare la numele actual al localitatii, precum si cel din perioada analizata (daca nu se cunoaste numele din perioada descoperirii arheologice, a atestarii din document sau din inscriptie, se va nota, cu litere italice, toponimul actual din raza localitatii pe teritoriul careia exista acea asezare în respectiva perioada istorica), regiunea geografico-istorica în care se încadreaza, apoi, pe cât este posibil - apartenenta statala (denumirea din acea perioada a entitatii politico-administrative), numele unitatii/unitatilor administrativa/administrative (destul de relativa, în perioada statului geto-dac, dar suficient de exacta, în multe cazuri, în perioada dacoromana si, ulterior, din secolele XII-XIV, pentru statele medievale românesti), atât la nivele administrative superioare (judet/comitat/district/eyalet/megye/vilayet/uezd si/sau regiune, respectiv, plasa/plai/ocol/cerc/járás/sangeac/kaza/vedomostie si/sau raion, etc.), cât si, daca exista8, la nivel de unitate administrativa de baza (municipiu, oras, comuna si altele), precum si intervalul de timp în care a functionat acea încadrare administrativa (cât mai exact posibil), dar si precizari/observatii legate de disparitii de asezari, schimbari de nume, comasari de localitati, etc..

Precizarile referitoare la fiecare epoca/perioada istorica vor fi notate separat, în câte o foaie de lucru Microsoft Excel. La final, o foaie de lucru Microsoft Excel va cuprinde toate precizarile (începând cu codul general si cel specific) legate de fiecare localitate, de la primele atestari arheologice, epigrafice, documentare, onomastice, statistice si pâna astazi, grupate pe mari regiuni istorico-geografice, judete interbelice si unitati administrative elementare actuale (municipii, orase, comune). Spre exemplu, daca ne referim la codul general, pentru Bucuresti, acesta va avea forma ROTRO206001009, pentru municipiul Cluj codul va fi ROTRS1040010110, pentru Cernauti codul va avea forma ROMLD2020010111, pentru municipiul Lugoj (judetul Severin), va fi ROTRS2030010112, iar pentru satul Arpasul de Sus (judetul Fagaras) - ROTRS01050030213. În cazul codului specific, pentru asezarea de la Andrieseni (judetul Iasi14), datata în epoca bronzului acesta va fi TDMLD30700115, codul localitatii Buridava (Ocnita, judetul Vâlcea), pentru perioada dacica va fi DCTRO30500116, codul coloniei grecesti Tyras (Cetatea Alba) pentru perioada daco-romana (de apartenenta la provincia Moesia Inferior) va fi de forma RIMOS10300117, cel al asezarii din locul numit Teba (Medias, judetul Târnava Mare), atestata în perioada migratiilor va fi DRTRS11200618, cel al orasului Bacau, pentru a doua jumatate a secolului al XVIII-lea va avea forma PRMLD1010100119, cel al asezarii Küstenge (Constanta) din prima parte a secolului al XIX-lea (când era parte a eyaletului otoman Silistrê) va avea forma TRKBK3010100120, al orasului Arad la începutul secolului trecut (ca parte a Ungariei, în cadrul Imperiului austro-ungar) ar urma sa fie AHERD401010010121, cel al orasului Sighetul Marmatiei (judetul Maramures), pentru perioada interbelica va fi ROTRS401020010122, iar cel al orasului Turnul Severin, pentru intervalul 1960-1968, va avea forma ROTRO5120010123. Se poate remarca faptul ca, pe de-o parte, nu toate codurile au aceeasi "lungime" (complexitatea lor fiind data - sau nu -, dupa caz, de prezenta/absenta unor nivele administrative), iar pe de alta parte faptul ca, mai ales pentru etapele istorice premergatoare epocii moderne, chiar si acolo unde exista anumite nivele administrative, am realizat o "îmbinare" între unitati administrative cunoscute (la nivelele unde exista) si cele utilizate pentru codul general (în special la nivel regional si judetean). Toate exemplele au, cel putin în acest stadiu al demersului nostru, un caracter pur orientativ.

Dupa definitivarea fisierului cu informatiile legate de asezari, va urma realizarea mai multor fonduri de harta ce vor cuprinde localitatile existente (cu atributul corespunzator codului din fisierul Microsoft Excel) si decupajul administrativ (daca si pentru ce perioada este atestat si cunoscut), pentru fiecare perioada/moment istoric, în functie si de modificarile politico-administrative externe (modificari de frontiere) si/sau interne (reforme administrative, comasari, desfiintari de localitati, comune, etc.).

4. Schita a evolutiei istorice a decupajului administrativ în spatiul românesc

Epocile preistorice. Pentru epocile preistorice este de presupus ca singurul nivel administrativ existent a fost dat de comunitatile gentilic-patriarhale (obstile gentilice, transformate, treptat, în obsti teritoriale, constituite, preponderent, daca nu exclusiv, din tarani liberi, existenta si cunoasterea lor fiind posibila, practic, doar pe baza descoperirilor arheologice).

Epoca antica. În perioada conturarii uniunilor de triburi si, ulterior, a organismelor politico-statale (statele create de traco-frigieni si lydieni în Asia Mica - în primele secole ale mileniului I î. Hr., statul odrys, pentru secolele V-I î. Hr., cel geto-dac, de la Burebista la Decebal, în secolele I î. Hr.-I d. Hr.), apare un început de organizare la un nivel superior, care cuprindea si centre aproape urbane (cu o diferentiere social-economica în mai multe categorii de profesiuni: mestesugari, comercianti, scribi, militari, aparat administrativ, lucratori în mine, multe dintre ele atestate arheologic, epigrafic si/sau documentar, etc), fortificate - adesea resedintele vechilor uniuni de triburi.

Ulterior, în perioada romana, înregistram atât un foarte activ proces de urbanizare (care explica, macar în parte, si intensa romanizare a acestor regiuni), cât si aparitia primului decupaj de tip regional - provinciile, mai întâi în Asia Mica - Pont-Bithynia, apoi în Peninsula Balcanica - Macedonia, Tracia, Moesia Inferior, Moesia Superior si, în fine, la nord de Dunare - Dacia, reorganizata în mai multe rânduri. Acest decupaj provincial (confirmat atât documentar, cât si epigrafic) a fost si el reconfigurat, mai ales la sud de Dunare, pâna în veacul al VII-lea d. Hr., la nord de Dunare, Dacia fiind abandonata spre finalul secolului al III-lea d. Hr., dar cu reveniri temporare (si partiale24) ale Imperiului, în secolul al IV-lea (sub Constantin cel Mare) si al VI-lea (în vremea lui Justinian).

Epoca medievala. Dupa disparitia autoritatii romane (secolul al III-lea, la nord de Dunare si la începutul celui de-al VII-lea - la sud de fluviu), comunitatile locale (atestate, de aceasta data, din nou, exclusiv de marturii arheologice), exclusiv rurale si/sau ruralizate, s-au organizat în obsti taranesti (numite de Nicolae Iorga "romanii populare"), care, din secolele VIII-IX, odata cu conturarea unui nou popor neo-latin (cel român), s-au "coagulat" în uniuni de obsti, de tipul cnezatelor, ducatelor si voievodatelor, adesea numite "tari", care au stat la baza constituirii statelor medievale românesti. Daca la sud de Dunare, Taratul româno-bulgar, afirmat sub conducerea dinastiei românesti a Asanestilor (1185 -1277) a fost acaparat, definitv, dupa 1280, de elita nobiliara bulgara, iar în Transilvania si Banat regalitatea maghiara a împiedicat acest proces de "coagulare" (rezultând, totusi, un voievodat autonom al Transilvaniei), la sud si est de Carpati, dupa 1300 s-au constituit, ca state românesti independente, Tara Româneasca (care a inclus, dupa 1388, si Dobrogea, amenintata de înaintarea din sudul Balcanilor a puterii otomane) si Moldova.

Înca din primele decenii de existenta independenta, cele doua state si-au creat si diviziunile administrative de nivel departamental - judetele (în Tara Româneasca) si tinuturile (în Moldova), având la baza traditia politico-juridica a vechilor judicium din perioada daco-romana. Dupa modelul judetelor românesti, sasii si secuii din Transilvania, colonizati de Regatul Ungariei, s-au organizat în scaune de judecata, în vreme ce regalitatea de la Buda a organizat o mare parte a regiunilor intracarpatice în comitate, dupa modelul feudal occidental (aceste unitati administrative fiind mentionate în documentele medievale). Acolo unde comunitatile românesti au supravietuit, fie si temporar, în afara limitelor celor trei state românesti medievale (în Imperiul bizantin, taratele bulgare, Serbia medievala, Croatia, Ungaria, Polonia, etc.), ele au beneficiat de o organizare specifica, tipic româneasca, mentionata de autoritatile statelor respective, sub numele de "jus valachicus", "jus valachorum" (ulterior, pâna si otomanii au recunoscut si respectat aceste autonomii românesti, pe masura ce au înaintat spre centrul Europei). Judetele si tinuturile au fost subdivizate, treptat, în mai multe subunitati mai mici, numite plaiuri - în zonele montane, ocoale sau plasi - în cele mai joase. Pericolul otoman a afectat, dupa 1400, statele românesti, care au suferit pierderi teritoriale (succesiv, dupa 1417, Dobrogea a fost transformata în pasalâc, Turnul25, Giurgiu, Braila si Tighina au devenit raiale turcesti, apoi o mare parte a Banatului si chiar arealul din jurul Oradei au devenit, de asemenea, pasalâcuri. Totusi, toate cele 3 state românesti si-au conservat existenta, ca state aflate sub suzeranitatea otomana, platind tribut Înaltei Porti. Din 1711, timp de aproximativ un secol, si Hotinul a devenit raia turceasca.

Epoca moderna. Dupa 1700, ofensiva statelor crestine vecine a dus la anexarea, succesiva, de catre acestea a unor teritorii românesti: Transilvania (în 1699), Banatul (1718) si Oltenia (în acelasi an, dar numai pâna în 1739), Bucovina (în 1775) - toate, de catre Imperiul habsburgic si Basarabia (în 1812) - de catre Imperiul tarist. Procesul de modernizare, declansat în Principatele Dunarene (Tara Româneasca si Moldova) dupa Revolutia lui Tudor Vladimirescu (1821) a dus la schimbari rapide, inclusiv în ceea ce priveste decupajul politico-administrativ (unele judete sau tinuturi fiind desfiintate si încorporate la unitatile administrative vecine), pentru ca, dupa Unirea Principatelor, prin Legea comunala din 1864, sa fie înfiintate comunele (urbane si rurale), iar nivelul departamental sa fie unificat, toate unitatile de acest tip fiind denumite judete (inclusiv în Moldova), subîmpartite în plasi. Administratia româneasca a reformat, de mai multe ori, aceste nivele (cel mai afectat fiind nivelul comunal), în anii 1887, 1894, 1904, extinzând organizarea administrativa româneasca si în regiunile încorporate în aceasta perioada (în sudul Basarabiei, între 1856 si 1878, unde, ulterior, administratia rusa a mentinut aceasta organizare pâna la Unirea acestei provincii cu Tara, în martie 1918, în nordul Dobrogei, din 1880 si în sudul acestei regiuni - Cadrilaterul, din 1914).

Epoca contemporana. În urma primului razboi mondial, când s-au unit cu România (1918), succesiv, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul, s-a impus necesitatea uniformizarii si armonizarii organizarii administrative pe întregul teritoriu al României Mari, astfel încât, s-a promulgat, de catre legislativ, o noua lege, în 1925, afectata si ea, de modificari, în 1929, 1931 si 1936. Temporar, în anii 1929-1931, cu intentia descentralizarii administrative, s-a încercat crearea unui nivel administrativ regional, judetele fiind agregate în 7 directorate ministeriale. Încercarea efemera a lui Carol al II-lea de a desfiinta, prin comasarea în 10 tinuturi, de nivel regional, a judetelor interbelice (1938) a avut un caracter efemer, în toamna anului 1940 revenindu-se la organizarea în judete. Aceasta s-a aplicat pe un teritoriu sensibil diminuat, în urma rapturilor teritoriale din a doua parte a acestui an, dar, în anii 1941-1944, a fost extinsa, nu doar asupra Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Hertei (eliberate de sub ocupatia sovietica), ci chiar si asupra Transnistriei. Ultima parte a celui de-al doilea razboi mondial a readus nordul Transilvaniei (ocupat în 1940 de Ungaria horthysta) la România, dar a consemnat si cedarea, din nou, a teritoriilor ocupate de URSS în 1940 (în vreme ce Cadrilaterul încorporat, tot în 1940, de Bulgaria, a ramas în componenta statului vecin de la sud de Dunare).

Venirea la putere, din 1945, a comunistilor, cu sprijin militar sovietic, a afectat si organizarea politico-administrativa. Astfel, în 1950, judetele si plasile au fost desfiintate, fiind înlocuite, dupa model sovietic, cu regiuni, subdivizate în raioane. Acest model de tip sovietic a suferit, însa, mai multe modificari, ce au afectat atât numarul, cât si configuratia unitatilor administrative: 1952, 1956 si 1960. În 1964, regimul a modificat, printr-un decret, numeroase nume de localitati, comune, orase, etc. Ascensiunea la vârful regimului a lui Nicolae Ceausescu (1965) a dus, în februarie 1968, la revenirea la organizarea traditionala a României în judete, dar nu toate unitatile de acest tip, existente pâna în 1950 au reaparut pe harta tarii. În plus, daca raionul suplinise si preluase multe din functiile vechilor plasi, aceste unitati nu au mai fost reînfiintate, fapt ce a favorizat stagnarea sau chiar reculul vechilor centre de plasa/raion (adesea, orase mici sau comune cu un rol important, în plan local, de releu la nivelul comunelor învecinate). La finele aceluiasi an, un decret ducea la comasarea a numeroase comune. Organizarea judeteana aparuta în 1968 a fost, si ea, modificata, atât în 1979, când, pe de -o parte, numarul sectoarelor Capitalei a fost redus de la 8 la 6, iar pe de alta parte au aparut câteva zeci de noi municipii, pe lânga cele create cu 11 ani mai devreme. La începutul anului 1981 au fost înfiintate, prin reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita, judetele Giurgiu si Calarasi, comunele din jurul Capitalei fiind reunite într - un Sector agricol Ilfov, subordonat Bucurestiului. Ultima reglementare comunista a fost operata în aprilie 1989, când, pe de-o parte, un numar de comune a fost ridicat la rangul de oras, iar altele - desfiintate, prin comasare, în cadrul asa-numitei politici de "sistematizare". Aceasta masura de desfiintare de comune a fost abrogata la începutul anului 1990, în anii urmatori, procesul legislativ ducând, pe de -o parte, la ridicarea Ilfovului la rang de judet (1996), iar pe de alta parte la reînfiintarea, în anii 1994-2012, a câtorva sute de comune, desfiintate la sfârsitul anului 1968.

Aceeasi instabilitate politico-administrativa a cunoscut si al doilea stat românesc independent (re)aparut pe harta Europei în 1991: Republica Moldova. Numeroase schimbari au afectat numarul si configuratia unitatilor administrative din perioada sovietica: în mai 1948 au fost desfiintate judetele din perioada administratiei românesti si înlocuite cu raioane, acest act fiind urmat de o politica de reducere a numarului acestor unitati de la 60 pâna la 35, în 1959. În acest an, pentru scurt timp, regimul sovietic a comasat raioanele în 4 districte - Balti, Chisinau, Tiraspol si Cahul - desfiintate în 1963. Daca în 1964 mai existau doar 26 de raioane, ulterior numarul lor va creste, la 31 în 1969, 33 în 1972, ajungând la 40 în 1981. Dupa 1991, mai ales dupa ce fortele reformiste au câstigat alegerile din 1998, s-a manifestat optiunea revenirii la forma româneasca traditionala de organizare administrativa - judetul. Acest fapt a fost realizat în noiembrie 1998, fiind create 9 judete (inclusiv judetul Dubasari, ce grupa unitatile administrative din partea transnistreana) la care, cu statut echivalent judetului se adauga Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (cu statut autonom din 1994) si municipiul Chisinau, ce avea statut special din 1995, fiind împartit în 5 sectoare. Revenirea fortelor comuniste la putere (2001) a dus la reîntoarcerea la nivelul administrativ raional (din 2002), situatie ce se mentine si în prezent, chiar daca, din 2009, la conducerea celui de -al doilea stat românesc s-au reinstalat fortele politice pro-europene, reformiste.

5. Concluzii

În urma finalizarii acestor activitati, se vor putea stabili si reprezenta cartografic, cu mai multa precizie, pe epoci istorice, în functie si de datele existente (daca ele exista sau pot fi calculate), realitatile demografice, social-economice, etno-confesionale, toponimice, antroponimice etc, la un nivel pe cât de detaliat posibil, pentru fiecare epoca si perioada istorica. Acest fapt va usura si munca tuturor acelor specialisti care doresc sa realizeze comparatii, pentru diferite arii geografice si perioade istorice diverse, a celor care realizeaza monografii sau diverse studii pe teme geografice, etnografice, istorice, economice, sociale, politice, demografice, onomastice, lingvistice s.a.m.d.

Sidebar

Creation at National Level of the Administrative Data Regarding the Localities in the Romanian Space (Theoretical and Methodological Notes Related to Mapping the Geographical Realities in the Romanian Space)

For mapping of various geographical realities, at the most detailed level, in the Romanian space is necessary, first, knowledge of the network of settlements, since we have information (archaeological, epigraphic, historical, documentary, statistical, political and administrative) and until today. We opted for such an approach, first because the Romanian space is remarkable, over time, by a formidable instability of administrative boundaries, both external (border) and the internal ones (if and when they will be there).

In realization of this approach we have to solve several problems. Among them, we highlight the difficulty of access to information, especially for older ages (prehistory, antiquity, the Middle Ages and, to some extent, for the modern era). This problem can be solved, even partially, by appealing to archaeological finds, inscriptions, documents and the exploitation of onomastic material (place names and / or anthroponyms).

Another problem is the administrative variability (when it existed or can be reconstituted). In view of this, we have opted to insert - both in data file and in the basemaps - the network of settlements in each historical epoch / period, the settlements subordinated to the current basic administrative units (municipalities, cities, municipalities), which will be aggregated at the level of administrative interwar counties. This level of representation will also ensure the comparability - at local and / or county level - between the different analyzed historical periods. We use, however, for each historical period, the existing administrative organisation at the time, to the extent that it exists and / or can be reconstructed.

Related to the previous question, there is another, related to encoding basic administrative units (hamlets, villages, monasteries, isolated farms, estates, small handicraft units - for example, so-called medieval Transylvanian glajarii - fortifications, towns, cities, etc.) in so as to be respected both the uniqueness and the continuity of settlement (as long as it has existed) and the membership to higher administrative level existing at the time - on the one hand, and the possibility of his classification timeless (for all analyzed historical periods) in the basic administrative units (present villages, towns, cities) and / or (interwar) counties.

Footnote

1 Întelegem prin "spatiu românesc" acel teritoriu care a apartinut României în per ioada sa de maxima extensiune, între cele doua razboaie mondiale. Acest teritoriu include, în prezent, România, partea basarabeana a Republicii Moldova, tinutul Hertei, nordul Bucovinei, nordul si sudul Basarabiei (aflate în componenta Ucrainei), precum si sudul Dobrogei - Cadrilaterul (apartinând astazi Bulgariei). În masura posibilitatilor si, în functie de informatiile existente, pentru diverse perioade istorice, vom acorda atentie si acelor teritorii care au fost si/sau sunt locuite si astazi de comunitati românesti, situate în Transnistria (privita în sens larg, ca teritoriul dintre Nistru si Bugul de Sud), Podolia, Galitia, nordul Maramuresului, Ungaria, Slovacia, R. Ceha, precum si acelor comunitati românesti existente sau/si disparute, de pe cuprinsul Peninsulei Balcanice (morlaci, sopi, aromâni/ macedoromâni, meglenoromâni, istroromâni), continuatoare ale traco-geto-dacilor romanizati. Mai adaugam faptul ca atât Transnistria, cât si unele comune si orase din lungul actualei granite de vest a tarii (cu Ucraina, Ungaria si Serbia) au apartinut României pentru intervale de timp mai scurte (câteva luni - cazul celor din fostele comitate maghiare Bichis si Cenad, din vestul fostelor comitate Bihor si Satu l Mare si din nordul fostului comitat Maramures - în anii 1919-1920, sau câtiva ani -, unele comune din nordul judetului interbelic Satul Mare, unde, în 1921, s-a realizat o rectificare de frontiera cu Cehoslovacia, alte câteva - în vestul judetului Timis-Torontal, care a suferit o alta rectificare de frontiera cu Regatul Sârbilor, Croatilor si Slovenilor/Iugoslavia, în 1926, ori Transnistria, pâna la Bugul de Sud - administrata de România, din toamna anului 1941, pâna la începutul anului 1944.

2 Am optat pentru aceste unitati administrative judetene tinând cont de faptul ca, daca în Bulgaria, actualele regiuni Silistra si Dobrici din Cadrilater corespund, cel putin ca dimensiuni, unor judete românesti (interbelice sau actuale), în teritoriile aflate azi în componenta Republicii Moldova si a Ucrainei, unitatile administrative postsovietice imediat superioare comunelor si oraselor sunt prea mici si nu pot fi comparate cu decupajul judetean românesc interbelic si/sau actual.

3 Astfel, una dintre dificultati este legata de imposibilitatea de a preciza ce fel de organizare administrativa a existat în anumite epoci/perioade istorice. Nu putem preciza decât cu aproximatie ce unitati administrative va fi avut, de exemplu, Regatul dac (probabil, fiecare trib va fi avut o asemenea unitate administrativa, dar limitele lor nu pot fi precizate) iar în ceea ce priveste nivelul administrativ local, este dificil de stabilit daca si în ce masura dacii aveau asezari urbane. De asemenea, chiar daca în perioada romana se cunoaste cu o oarecare precizie atât decupajul regional (provincial), care se suprapunea (fie si partial) peste teritoriul locuit de traco-geto-daci, cât si reteaua de asezari urbane, nu stim aproape nimic despre nivelul de organizare a asezarilor rurale (vicus, pagus) - în ce masura acestea includeau, fiecare, doar câte o singura asezare sau mai multe (precum comunele de azi). Despre perioada post-romana (secolele IV-IX/XII, la nord de Dunare, un interval ceva mai scurt - la sud de fluviu), informatiile legate de diviziunile administrative superioare unitatilor elementare lipsesc cu desavârsire, iar cele de baza erau reprezentate doar de sate, organizate în obsti taranesti. Chiar si dupa aparitia statelor medievale românesti, existenta unui nivel administrativ intermediar între puterea centrala (domnia, Sfatul domnesc) si cea locala (concentrata în sate si în asezari urbane - târguri, cetati, orase) - judete, tinuturi, scaune, comitate, districte, kazale etc.- nu a dus si la organizarea unitatilor administrative elementare în entitati de tip comunal (care apar, în spatiul extracarpatic cel putin, abia dupa Unirea Principatelor, iar în Transilvania - dupa intrarea în vigoare a dualismului austro-ungar). Astfel, asezarile rurale existente se rezumau la sate (cu statut diferit - sate razasesti/mosnenesti, sate aservite, aflate pe mosiile domnesti, manastiresti si/sau boieresti/nobiliare, adesea aceeasi asezare putând avea doua parti, cu statut diferit: o parte - sat de tarani liberi, cealalta - supusa unui stapân feudal), orasele fiind diferentiate atât în spatiul intracarpatic (unele erau "orase libere", având un oarecare grad de autonomie fata de puterea centrala), cât si în cel extracarpatic (unde feudalii au încurajat - în special în partea finala a Evului Mediu - aparitia unor târguri, supuse însa feudalului locului). O alta situatie aparte se consemneaza - dupa 1700, pâna la jumatatea secolului al XIX-lea - în Transilvania si Banat: existau asezari (rurale) cu o parte civila a populatiei si o alta inclusa în "granita militara" austriaca. Iar asemenea exemple se pot da în continuare, dar credem ca cele enumerate sunt suficiente si ilustrative pentru a proba complexitatea situatiilor ce pot fi întâlnite de -a lungul diferitelor epoci istorice.

4 Astfel, Moldova va include, în ordine alfabetica, Basarabia, Bucovina si Mol dova (partea neocupata de austrieci si rusi din vechea Tara a Moldovei, cuprinsa între Carpati - la vest si Prut - la est), Tara Româneasca - Dobrogea (inclusiv Cadrilaterul), Muntenia si Oltenia, iar Transilvania - Ardealul Banatul, Crisana si Maramuresul.

5 Desi, în linii mari, decupajul administrativ comunal respecta vechile limite judetene (si regionale) interbelice, exista si situatii-problema, cum este, de exemplu, situatia actualei comune Câineni (azi, în judetul Vâlcea). Localitatile componente apartin nu doar la doua foste judete interbelice (satele de la est de Olt tineau de Arges, iar cele de la vest de râu - de fostul judet Vâlcea), ci si la doua regiuni geografico-istorice diferite: satele vestice tineau de Oltenia, cele de la est de Olt - de Muntenia. Tot în actualul judet Vâlcea, dupa 1992, înglobarea comunei Goranul în componenta municipiului Râmnicul Vâlcea a dus la trecerea municipiului oltean la est de Olt, în fostul judet muntean Arges. Optiunea noastra este de a diviza aceste unitati administrative, în lungul Oltului, care, din prima parte a secolului al XVIII-lea, delimiteaza Oltenia de Muntenia. Pe de alta parte, desi Crisana ar fi trebuit sa cuprinda si orasul Brad si mai multe comune din bazinul superior al Crisului Alb, am decis sa lasam aceste unitati administrative la judetul (ardelean) Hunedoara, din care acestea fac parte înca din vremea comitatului maghiar cu acelasi nume (aparut în a doua parte a secolului al XIX-lea). De asemenea, localitatile banatene alipite, înca din perioada interbelica, municipiului Arad vor ramâne la acesta (deci, la Crisana), chiar daca istorico-geografic ele se gasesc în Banat. În ceea ce priveste limitele intramoldovenesti (mai ales cele dintre Basarabia si Moldova), chiar daca unele judete moldovenesti (Botosani, Iasi, Falciu) au trecut Prutul într-o parte a perioadei interbelice, datorita faptului ca acele comune apartin (istorico-geografic) Basarabiei - ne-a îndemnat sa le lasam judetelor basarabene de care apartinusera înainte de Unirea cu România. O alta problema este legata de judetele divizate de granitele trasate în 1940: Radauti, Dorohoi, Constanta, Caliacra, Durostor. În cazul Radautilor, frontiera divizeaza un judet bucovinean, judetul Dorohoi a pierdut tinutul Hertei, iar actuala granita româno-bulgara taie în diverse sectoare trei din cele 4 judete dobrogene. Fiind, în general, limite intraregionale, am decis reîntregirea fiecaruia dintre aceste judete, inclusiv la nivelul codurilor generale actuale. Si în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietica exista asemenea probleme, atât în ceea ce priveste vechea limita basarabeano-bucovineana (localitati din Basarabia incluse în raioane cu o preponderenta a unor localitati bucovinene si invers), cât si în legatura cu divizarea unor judete basarabene: pe de-o parte, judetul Hotin are o parte la Ucraina (nordul), o alta - la Republica Moldova, iar judetele bugecene (Tighina, Cetatea Alba, Ismail, Cahul) au, în diverse proportii, bucati de teritoriu în componenta Republicii Moldova si/sau a Ucrainei. În fiecare caz, aceste judete vor fi reîntregite între limitele lor interbelice. Mai rar, exista si situatii de unitati administrative ce trec peste limitele istorice dintre statele românesti medievale. Astfel, din 1968, orasul muntean Predeal, alipit judetului ( ardelean) Brasov, a înglobat si satele Timisul de Jos si Timisul de Sus ce tin de Transilvania. Orasul banatean Orsova (azi în componenta unui judet oltean, Mehedinti) are în componenta sa vechea localitate olteana de granita Vârciorova. Comuna Ghimes-Faget, din judetul Bacau, include atât sate moldovenesti, cât si ardelenesti, etc. În aceste cazuri, în masura posibilitatilor, vom proceda la separarea localitatilor respective, conform vechilor diviziuni istorice.

6 Exceptie va face Bucurestiul , care, ca localitate, si pentru ca are statut de capitala a tarii, dar si deoarece numerotarea sectoarelor din componenta va începe de la 01, va fi notat, pentru acest criteriu, în forma 00.

7 Pentru intervalele în cazul carora nu se poate preciza apartenenta la o enti tate politico-administrativa, se vor utiliza urmatoarele abrevieri, pur conventionale: SP = spatiul preistoric (pentru epocile preistorice), TD = teritoriul traco-dac (pentru perioadele în care spatiul carpato-balcanic, locuit de traco-geto-daci nu a avut organizari statale), DR = teritoriul daco-roman (pentru perioada migratiilor). Pentru celelalte situatii vor fi folosite urmatoarele abrevieri: FR = Frigia, LD = Lidia, OD = Regatul odrys, DC = Dacia (Regatul dac), PI = Imperiul persan, MI = Macedonia (regat, imperiu), GC = colonii grecesti, TH = Tracia (regat elenistic), RI = Roma (Imperiul roman), RB = Imperiul roman de rasarit (bizantin), RW = Imperiul roman de apus, BG = Bulgaria, HU = Ungaria, RS = Serbia, TR = Turcia (Imperiul otoman), AH = Austria (Austria habsburgica, Austro-Ungaria), PL = Polonia (inclusiv Uniunea polono-lituaniana), RU = Rusia, PR = Tarile (Principatele) Române, CS = Cehoslovacia, RO = România.

8 Pentru intervalele istorice fara o organizare administrativa atestata superioara localitatilor, strict conventional vom utiliza si criteriile regional si judetean.

9 Codul poate fi "decriptat" astfel: RO = România, TRO = Tara Româneasca, 2 = Muntenia, 06 = judetul Ilfov, 001 = municipiul Bucuresti, 00 = codul pentru întreaga localitate (tinând cont ca aceasta are în componenta mai multe sectoare, care actualmente, vor primi codurile de la 01 la 06). Acolo unde nu se mai mentioneaza, abrevierea RO pentru România, se subîntelege ca este vorba de aceeasi apartenenta statala.

10 TRS = Transilvania, 1 = Ardeal, 04 = judetul Cluj, 001 = municipiul Cluj, 01 = localitatea Cluj.

11 MLD = Moldova, 2 = Bucovina, 02 = judetul Cernauti, 001 = orasul regional Cernauti, 01 = localitatea Cernauti.

12 TRS = Transilvania, 2 = Banat, 03 = judetul Severin, 001 = municipiul Lugoj, 01 = localitatea Lugoj.

13 TRS = Transilvania, 1 = Ardeal, 05 = judetul Fagaras, 003 = comuna Arpasul de Jos, 02 = satul Arpasul de Sus.

14 Toate localizarile spatiale, acolo unde ele apar si daca nu se fac alte precizari, se refera la încadrarea în regiunile geografico-istorice amintite, respectiv în judetele interbelice.

15 TD = teritoriul traco-dac, MLD = Moldova (în sens larg), 3 = Moldova, 07 = judetul Iasi, 001 = localitatea Andrieseni (notata cu litere italice deoarece nu se cunoaste numele asezarii din epoca bronzului).

16 DC = Regatul dac, TRO = Tara Româneasca, 3 = Oltenia, 05 = judetul Vâlcea, 001 = localitatea Buridava.

17 RI = Imperiul roman, MOS = Moesia, 1 = Moesia Inferior, 03 = judetul Cetatea Alba, 001 = localitatea Tyras.

18 DR = teritoriul daco-roman, TRS = Transilvania, 1 = Ardeal, 12 = judetul Târnava Mare, 006 = locul numit Teba din hotarul actualului municipiu Medias (denumirea prefeudala nefiind cunoscuta).

19 PR = Principatele Române, MLD = Moldova, 1 = Moldova (existau, în acea vreme, si raiaua Hotinului si cea a Tighinei, ambele sub autoritate otomana), 01 = tinutul Bacau, 01 = ocolul Bistrita de Jos, 001 = târgul Bacau.

20 TR = Imperiul otoman, KBK = Kuzey Balkanlar (Balcanii de Nord), 3 = eyaletul Silistrê, 01 = sangeacul Tulcea, 01 = kazaua Küstenge, 001 = localitatea Küstenge.

21 AH = Austro-Ungaria, ERD = Erdely, 4 = Partium, 01 = Aradi megye, 01 = Aradi járás, 001 = Arad (resedinta comitatului), 01 = localitatea Arad.

22 TRS = Transilvania, 4 = Maramures, 01 = judetul Maramures, 02 = plasa Sighet, 001 = orasul Sighetul Marmatiei, 01 = localitatea Sighetul Marmatiei.

23 TRO = Tara Româneasca, 5 = regiunea Oltenia, 12 = raionul Turnul Severin, 001 = orasul regional Turnul Severin, 01 = localitatea Turnul Severin.

24 În sensul ca legiunile romane nu au (re)încorporat la Imperiu decât unele regiuni din partea sudica a României de azi (în special din Oltenia, dar si din Muntenia si Banat).

25 Desi astazi sunt în vigoare alte norme ortografice privind scrierea articolului hotarât masculin în cazul numelor proprii (diferite de cele referitoare la acelasi articol pentru substantivele comune), vom utiliza normele ortografice aflate în uz pâna în perioada interbelica si în primii ani ai perioadei postbelice. Astfel, vom nota Turnul, Satul Mare, Râmnicul Vâlcea, Târgul Bujor, Arpasul de Jos, în loc de Turnu, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Târgu Bujor, Arpasu de Jos, utilizate astazi ca forme oficiale.

References

Bibliografie selectiva

Arbore 1904: Zamfir Arbore, Dictionarul geografic al Basarabiei, Bucuresti, Atelierele Grafice SOCEC&Co.

Burac 2002: Constantin Burac, Tinuturile Moldovei pâna la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucuresti, Editura Academica.

Colescu 1914: Leonida Colescu, Dictionarul statistic al României, vol. I-II, Bucuresti.

Cornea 2003: Sergiu Cornea, Organizarea administrativa a Basarabiei (1812-1917), Universitatea de Stat, Cahul.

Cornea 2012: Sergiu Cornea, Evolutia delimitarii teritorial-administrative a Republicii Moldova: de la centralizare la recentralizare, în "Caietul Stiintific", 5/2011, p. 71- 78, Chisinau.

Donat, Patroiu, Ciobotea 2000: Ion Donat, Ion Patroiu, Dinica Ciobotea, Catagrafia obsteasca a Tarii Românesti din 1831, Craiova, Editura Helios.

Frunzescu 1872: Dimitrie Frunzescu, Dictionar topografic si statistic al României, Bucuresti, Tipografia Statului.

Ghinea 2002: Dan Ghinea, Enciclopedia geografica a României, Bucuresti, Editura Enciclopedica.

Grigorovitza 1908: Emanuil Grigorovitza, Dictionarul geografic al Bucovinei, Bucuresti, Atelierele Grafice SOCEC&Co.

Ionascu 1922: I. Ionascu, Dictionarul statistic al Bucovinei, Bucuresti, Tipografia "Gutenberg" S.A.

Istrati 2009: Corneliu Istrati, Catagrafia fiscala a Moldovei din anul 1831, Iasi, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza".

Lahovari, Bratianu, Tocilescu 1898-1902: G. I. Lahovari, C. I. Bratianu, Gr. G. Tocilescu, Marele Dictionar Geografic al României, Bucuresti, Stab. Grafic J. V. SOCECU.

Martinovici, Istrati 1921: Constantin Martinovici, Nicolae Istrati, Dictionarul Transilvaniei, Banatului si al celorlalte tinuturi alipite, Cluj, Institutul de Arte Grafice "Ardealul".

Merutiu 1929: Vasile Merutiu, Judetele din Ardeal si din Maramures pâna în Banat, Cluj, A. G. Ardealul.

Moldovan, Togan 1909: Silvestru Moldovan, Nicolae Togan, Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune româna din Ungaria , Sibiu.

Nistor 2000: Ioan Silviu Nistor, Comuna si judetul, Cluj, Editura Dacia.

Stoicescu 1970: Nicolae Stoicescu, Bibliografia localitatilor si monumentelor istorice din România. I. Tara Româneasca, vol. I-II, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei.

Stoicescu 1973: Nicolae Stoicescu, Bibliografia localitatilor si monumentelor istorice din Banat, Timisoara, Editura Mitropoliei Banatului.

Stoicescu 1974: Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti.

Suciu 1967-1968: Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, Bucuresti, Editura Academiei.

*** (1870), 1870. évi XLII. törvénycikk a köztörvényhatóságok rendezésérol, Budapest.

*** (1876), 1876. évi XXXIII. törvénycikk némely törvényhatóság területének szabályozásáról és az ezzel kapcsolatos intézkedésekrol, Budapest.

*** (1877), 1877. évi I. törvénycikk némely törvényhatóságok véglegesen megállapitott területének az 1876. évi XXXIII. tc. rendelkezése folytán törvénybe iktatásáról, Budapest.

*** (1880), 1880. évi LV. törvénycikk Krassó és Szörény megye egyesitésérol, Budapest.

*** (1960), Az elso Magyarországi népszámlálás (1784-1787), Központi Sztatisztikai Hivatal Könyvtára, Budapest.

*** (1940), Decret-Lege din 21 septembrie 1940, "Monitorul Oficial", 22 septembrie 1940, Bucuresti.

*** (1950), Decretul nr. 259 din 28 decemvrie 1950 privind organizarea si functionarea Sfaturilor Populare, Bucuresti.

*** (1952), Decretul nr. 331 din 19 septembrie 1952 privind modificarea Legii nr. 5/1950 , Bucuresti.

*** (1956) Decretul nr. 12 din 4 ianuarie 1956 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950, Bucuresti.

*** (1960), Decretul nr. 299 din 27 august 1960 pentru modificarea anexei la Decretul nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii nr. 5/1950, Bucuresti.

*** (1979), Decretul nr. 281 din iunie 1979 pentru organizarea ca munic ipii a resedintelor de judet, "Buletinul Oficial" nr. 54, 27 iulie 1979, Bucuresti.

*** (1990), Decret-Lege nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii, Bucuresti.

*** (1962-1966), Dictionar enciclopedic român, vol. I-IV, Bucuresti, Editura Politica.

*** (1923), Dictionarul statistic al Basarabiei, Chisinau, Tiparul Societatii Anonime "Glasul Tarii".

*** (1954), Indicatorul alfabetic al localitatilor din R. P. Româna, Bucuresti, Editura de Stat pentru Literatura Stiintifica.

*** (1956), Indicator alfabetic al localitatilor din Republica Populara Româna , Bucuresti, Editura de Stat pentru Literatura Stiintifica.

*** (1943), Indicatorul localitatilor din România, Bucuresti.

*** (1932), Indicatorul statistic al satelor si unitatilor administrative din România, Bucuresti.

*** (1864), Legea nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane si rurale , "Monitorul Oficial", nr. 75, 1/14 aprilie 1864, Bucuresti

*** (1880), Legea pentru organizarea Dobrogei din 9 martie 1880, "Monitorul Oficial", 10 martie 1880, Bucuresti

*** (1914), Legea pentru organizarea Dobrogei Noi din 31 martie 1914, Monitorul Oficial, 31 martie 1914, Bucuresti.

*** (1925), Legea nr. 95 din 14 iunie 1925 pentru unificarea administrativa, Monitorul Oficial nr. 128, 14 iunie 1925, Bucuresti.

*** (1929), Legea nr. 167 din 29 iulie 1929 pentru organizarea administratiunii locale, Monitorul Oficial nr. 170, 3 august 1929, Bucuresti

*** (1936), Legea administrativa nr. 569 din 26 martie 1936, "Monitorul Oficial", 27 martie 1936, Bucuresti.

*** (1938), Legea administrativa din 14 august 1938, "Monitorul Oficial", nr. 187, 14 august 1938, Bucuresti.

*** (1941), Legea nr. 790 privitoare la organizarea Basarabiei si Bucovinei , "Monitorul Oficial", nr. 209, 4 septemvrie 1941, Bucuresti.

*** (1950), Legea nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economica a teritoriului Republicii Populare Române, "Buletinul Oficial", nr. 77, 8 septembrie 1950, Bucuresti.

*** (1960), Legea nr. 3 din 24 decembrie 1960 pentru îmbunatatirea împartirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române, "Buletinul Oficial", nr. 27, 27 decembrie 1960, Bucuresti.

*** (1968), Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea ad ministrativa a teritoriului Republicii Socialiste România, "Buletinul Oficial", nr. 17-18, 17 februarie 1968, Bucuresti.

*** (1968), Legea nr 57 din 26 decembrie 1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare, "Buletinul Oficial", nr. 168, 26 decembrie 1968, Bucuresti.

*** (1989), Legea nr. 2 din 25 aprilie 1989 privind îmbunatatirea organizarii administrative a Republicii Socialiste România , "Buletinul Oficial ", 26 aprilie 1989, Bucuresti.

*** (1996), Legea nr. 35 din 18 mai 1996 pentru modificarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului României, "Monitorul Oficial", nr. 102, 20 mai 1996, Bucuresti.

*** (1956), M... CC?. ...

*** (1961), ... 1961 ...

*** (1941), Ordonanta nr. 8 din 12 septembrie 1941, Tiraspol.

*** (1941), CCC?. ... 1 ... 1941 ...

*** (1947), CCC?. ... 1 ... 1947 ...

http://edh-www.adw.uni-heidelberg.de/home, 15.10.2013-04.09.2014.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15549, 17.09.2014.